28,647 matches
-
sunt brun-cenușii; iarna penajul devine cenușiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decât masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă cu coada albă cu striuri transversale de culoare închisă. Cuibărește în nordul Eurasiei, iernează în Europa Occidentală, Africa de Nord și Asia de Sud.
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
care îi poartă numele. Istoricul Florus amintea: „Dacii trăiesc nedezlipiți de munți. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso” (în realitate Koson?), „"Cotisonis regis imperio", obișnuiau să se coboare și să pustiască ținuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, înghețată de ger, își unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populație, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus și i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost așezate garnizoane ("citra praesidia constituta"). Astfel, dacii nu au
Coson () [Corola-website/Science/314389_a_315718]
-
se coboare și să pustiască ținuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, înghețată de ger, își unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populație, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus și i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost așezate garnizoane ("citra praesidia constituta"). Astfel, dacii nu au putut fi înfrânți, ci doar respinși și împrăștiați ("sic tunc Dacia non uncta, sed summota atque didlata est")”. (V. și articolul despre Cotiso.) Pe plan politic
Coson () [Corola-website/Science/314389_a_315718]
-
dar și pe uscat. Faraonul a reușit să-i înfrîngă în două mari bătălii, una navală, cealaltă terestră. Ramses al III-lea își construise o flotă ținută ascunsă în Deltă cu care a atacat vasele invadatorilor după ce arcași aliniați pe maluri au răspuns cu o ploaie de săgeți la tentativele de debarcare. Le-au abordat corăbiile cu cîrlige și în crâncena luptă corp la corp care a urmat egiptenii s-au impus. Papirusul Harris este evocator: "„ Cât despre cei care mi-
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
secolul XII de coloniștii sași sub denumirea latină "Castrum Sex" și păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, ea este locuită și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
Castrul roman de la Bumbești-Jiu este un castru care se află pe malul stâng al Jiului, la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu - Petroșani. Acesta avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul
Castrul roman de la Bumbești-Jiu (3) () [Corola-website/Science/314419_a_315748]
-
Poartă Belfort”. După cucerirea Porții Belfort, operațiunile franceze din zona Burnhaupt au dus la distrugerea Corpului al 4-lea [[Luftwaffe Korps]]. În februarie 1945, împreună cu Corpul al 31-lea american, Armata I franceză a distrus [[Punga Colmar]] și a curățat malul vestic al râului Rin din Germania la sud de [[Strasbourg]]. În martie 1945, Armata I au dus lupte pe [[Linia Siegfried]], în pădurea [[Bienwald]], lângă [[Lauterbourg]]. În cele din urmă, Armata I franceză a forțat Rinul lângă [[Speyer]] și au
Istoria militară a Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314363_a_315692]
-
pe o suprafață de două hectare, cu cele patru porți laterale, cu locuințe, cazărmi, depozite de arme, străzi și în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuși împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcției băilor în același timp cu construcția castrului și a podului. În răstimpul existenței sale, castrul roman
Castrul roman Drobeta () [Corola-website/Science/314415_a_315744]
-
aici. Deși avea numai statut rural ("pagus"), așezarea prezenta un înalt grad de urbanizare, cu rețea stradală ortogonala, edificii publice monumentale (terme, amfiteatru etc) și un port la Mureș (amenajat cu cheiuri din zidărie de piatră). Situl se află pe malul stâng al Mureșului, în dreptul termocentralei de la Mintia. Prin anul 1840, în ruinele Miciei a fost descoperit un altar votiv datând din sec. II-III e.n., care contribuie la punerea în lumina a modalităților de administrare ale salinelor în Dacia română. Inscripția
Castrul roman Micia () [Corola-website/Science/314416_a_315745]
-
pe valea fluviului Mississippi și în regiunea Marilor Lacuri. Fiecare zonă era dominată din punct de vedere numeric de triburile de amerindieni. "La acel moment mai puțin de 200 de soldați [francezi] au fost desemnați pentru toată colonia, pe ambele maluri ale fluviului Mississippi. La mijlocul anilor 20 ai secolului al XVIII-lea, Louisiana avea cam 2500 de francezi și 1500 de slavi. În schimb, indienii din Louisiana erau mai mulți de 35000." Cu aproximație, frontierele de nord ale Louisianei erau Marile
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
China, exploatarea resurselor naturale ale teritoriului, ca, de exemplu, blănurile și mineralele, și convertirea populației locale la catolicism. Comercianții de blănuri au explorat "pays d'en haut" (teritoriul de nord situat în jurul Marilor Lacuri). În 1959 și au ajuns pe malul de vest al Lacului Superior. Preoții au întemeiat misiuni, ca Misiunea din înființată în 1668. La 17 mai 1973 și au pornit să exploreze fluviul Mississippi pe care l-au numit "Sioux Tongo" (râul mare) or "Michissipi". Au ajuns până la
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
spre Oceanul Pacific așa cum au presupus. În 1675 Marquette a înființat o misiune în satul amerindienilor situat pe râul Illinois. O așezare permanentă a fost fondată prin 1690. În 1682 și italianul au ajuns în delta fluviului Mississippi. Ei părăsiseră de pe malul râului Illinois însoțiți de 23 de francezi și 18 indieni și au construit (pe locul viitorului oraș Memphis) proclamând suveranitatea franceză asupra întregii văi pe care ei au numit-o "Louisiana" în onoarea regelui Ludovic al XIV-lea. Au stabilit
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
Zidurile de pe platoul cetății sunt legate de evoluția fortificației în perioada medievală. De fapt, cu mult înainte, încă de la sfârșitul secolului XIX, Panfil Polonic a fost cel care a încercat să lamurească lucrurile. El nota în Caietul său că pe malul Dunării se găsesc zidurile unei puternice cetăți turcești, iar peste tot în interiorul orașului sunt numai urme de ziduri și cărămizi romane. Pamfil Polonic a avut dreptate: cetatea romană trebuia căutată mult spre nord de malul Dunării. Din nefericire, între perioada
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
în Caietul său că pe malul Dunării se găsesc zidurile unei puternice cetăți turcești, iar peste tot în interiorul orașului sunt numai urme de ziduri și cărămizi romane. Pamfil Polonic a avut dreptate: cetatea romană trebuia căutată mult spre nord de malul Dunării. Din nefericire, între perioada în care renumitul inginer topograf făcea aceste observații și anii care au urmat, exact peste ruinele romane s-a cladit o bună parte din orașul modern. Așa se face că multă vreme resturile fortificației romane
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
aceste observații și anii care au urmat, exact peste ruinele romane s-a cladit o bună parte din orașul modern. Așa se face că multă vreme resturile fortificației romane au rămas total necunoscute. Si astăzi, multă lume confundă zidurile de pe malul Dunării cu ,castrul roman. Asta reprezinta o gravă eroare cum apare chiar și în imaginea din dreapta. Abia în anul 2009, în urma unor lucrări edilitare, pe o săpătură de salvare, a fost descoperită poarta de intrare dinspre nord în cetatea Carsium
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
de salvare, a fost descoperită poarta de intrare dinspre nord în cetatea Carsium (sf. sec. III-începutul secolului al IV-lea). Asta înseamnă că fortificația romană trebuie să se fi desfășurat în spațiul cuprins între actualele străzi Dobrogei-Carsium-Alex. Cel Bun și malul Dunării. Prin urmare, ca să eliminăm toate confuziile, trebuie să spunem că nu cunoaștem nimic despre fortificația timpurie. În săpăturile noastre am descoperit materiale datate la mijlocul, și în a doua jumătate a secolului I p. Chr. De exemplu, ștampilele unei unități
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
se află pe malul Dunării, la 2 km est de localitatea Isaccea, județul Tulcea. Castrul a reprezentat baza unității militare navale "Classis Flavia Moesica". În antichitate, centrul urbanistic de aici purta numele de Noviodunum, nume de origine celtică. Platforma de teren de la sud-vest, marcată
Castrul roman Noviodunum () [Corola-website/Science/314422_a_315751]
-
în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, județul Hunedoara. Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău - "„Cetatea Uriașului”" sau "„Cetatea Urieșilor”" - se află pe platoul Turiac, prima terasă a Mureșului, cca. 2 km de la Geoagiu spre Simeria, în satul Cigmău, pe malul drept al Mureșului. Inițial, amplasamentul nu a putut fi determinat cu certitudine absolută, deoarece în zona în care există ruine antice romane nu au fost executate săpături sistematice. Până în anul 1990 pe întreaga suprafață a castrului au fost efectuate lucrări
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
sau în unele portiuni totală, a zidurilor. În decursul timpului, tot din această zonă, a fost recuperată piatră de către locuitorii așezărilor din apropiere. Abia în anul 2000 au început săpături la situl arheologic situat între localitățile Bobâlna și Geoagiu, pe malul drept al râului Mureș, la punctul Dealul Urieșilor, aflat la aproximativ 8 km de complexul termal roman Germisara, cunoscut și sub numele de „Thermae Dodonae”. În castru a fost cantonată unitatea militară "Numerus Singulariorum Britannicianorum", precum și subunități ale "Legiunii a
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. În prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. În lipsa hranei se apropie și de așezările omenești. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii reptile mici pe care le pândesc, numai
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
est până în provincia chineză Xinjiang. În România dumbrăveanca poate fi întâlnită numai în timpul sezonului cald, în toată țara în afara regiunilor de munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în malurile apelor. Clocesc ambii partneneri, la ca. 18 - 20 de zile ies puii, toamna păsările migrează în Africa sau Asia de Sud. La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii iernând în regiunile de deșert, semideșert
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
mondial face graniță naturală între Germania și Polonia fiind frecvent numit Neisse.În 1945 de-a lungul rîului Neisse a fost stabilită noua frontieră dintre Polonia și Germania (așa-numita linie Oder-Neisse), astfel mai multe orașe germane situate pe ambele maluri ale rîului (Zittau, Görlitz, Bad Muskau, Guben, Forst) fiind împărțite în două. Râul izvorește din regiunea Isergebirge ( Munții Luzațieni) lângă Nová Ves nad Nisou (Neudorf an der Neiße), Republica Cehă la nord-est de Jablonec nad Nisou (Gablonz), la poalele lui
Neisse (râu) () [Corola-website/Science/313294_a_314623]
-
unelte de silex care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta râului în perioada paleoliticului mijlociu și superior (circa 100.000 - 10.000 î.e.n.) Prima mare cultură neolitică de tipul Starčevo-Criș (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Cacaina (Cetății). Urmele culturii Cucuteni găsite la cetatea de Scaun, Șipot, Curtea Domnească, dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o Densitate demografică considerabilă. Epoca bronzului (2.000-1.200 î.e.n.) este
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
de prestigiu. Împăratul Qianlong a sponsorizat cea mai mare colecție de scrieri din istoria Chinei „Siku Quanshu”, finalizată în 1782. Pictorii de la curte au făcut noi reproduceri ale capodoperelor lui Zhang Zeduan, din timpul dinastiei Song, „"Priveliștea de pe cele două maluri din ziua Qingming"” a cărui descriere a unui tărâm prosper și fericit a demonstrat bunăvoință împăratului. Împărații au întreprins turnee în sud și au comandat suluri monumentale pentru a descrie grandoarea momemtului. Patronajul Imperial a încurajat, de asemenea, producția industrială
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
din eșalonul secund pentru a-l experimenta. Datorită faptului că Dunărea Giurgiu, colega de serie cu Unirea Urziceni, a ajutat-o în mod indirect să promoveze în Liga I, echipa din județul Ialomița a împrumutat o serie de jucători la „malul Dunării”, printre care și pe Râul Rusescu. Debutul lui Râul Rusescu la Dunărea Giurgiu, într-o partida oficială, s-a realizat în data de 12 august 2006, în chiar prima etapă a sezonului 2006/2007, atunci când a reușit să marcheze
Raul Rusescu () [Corola-website/Science/313327_a_314656]