26,397 matches
-
furaje și muniții și de a face legătura cu Imperiul. Retragerea corpului de avangardă, condus de generalul Ianus, fără ordinul țarului a permis otomanilor să treacă Prutul în forță, punând stăpânire pe Fălciu. După ce, la 7 iulie, trupele ruse și moldovene au fost respinse de armata otomană, țarul a fost nevoit să se retragă, armata sa fiind încercuită. În primele confruntări ale bătăliei de la Stănilești, otomanii au suferit pierderi grele „deoarece ienicerii au atacat fără să-și facă întărituri”. Astfel, trei
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
manuale de istorie în perioada interbelică. În politică s-a remarcat ca membru al Partidului Conservator, pe care l-a reprezentat ca deputat în Parlamentul României la începutul secolului al XX-lea. D.D.Pătrășcanu provenea dintr-o familie de nobili moldoveni, fiind fiul lui Dumitru Pătrășcanu și al Mariei Vicol. A absolvit la Iași Colegiul Național, Facultatea de Drept, Litere și Filosofie și Școala Normală Superioară. Ca om de cultură, a animat revista ieșeană "Viața Românească", alături de Constantin Stere și Garabet
Dumitru D. Pătrășcanu () [Corola-website/Science/326965_a_328294]
-
1365, voievodul se instalează definitiv în Moldova. Ștefan fiul cel mare al lui Bogdan I a murit în 1358 în Maramureș fără a ajunge în scaunul Moldovei, astfel că după moartea tatălui său spre sfârșitul lui 1367, lupta pentru tronul moldovean - cu participare polonă - s-a dat între fiii săi Ștefan (fiul cel mare) și Petru (mezinul - susținut de majoritatea românilor și a „provincialilor ungurilor“, adică de maramureșeni), nepoții lui Bogdan I la trecerea prin Codrii Plonini. Petru - învingător al polonilor
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
ultimul timp, Ștefan cel Mare scosese Țara Românească de sub ascultarea sultanului, detronându-l pe Radu Vodă, prietenul lui Mahomed, și luându-i întreaga familie ca ostatică. Prinții apuseni nu conștientizau însă pericolul otoman, trimițându-i lui Ștefan doar făgăduieli. Domnitorul moldovean le răspunde însă solilor turci că Moldova vrea să trăiască în pace cu toți vecinii săi, dar că se va apăra în cazul în care țara va fi în primejdie pentru că neamul românesc a prins rădăcini în acest pământ ca
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
sunetul trâmbițelor moldovenești într-o râpă mlăștinoasă, unde sunt atacați din toate părțile de Oastea cea Mare. În bătălie mor 8.000 de moldoveni și peste 30.000 de otomani. Restul oștii otomane se retrage înspre Dunăre, urmărită de călăreții moldoveni. Printre cei morți în luptă sunt și comisul Manole Jder (Geo Barton), postelnicul Simion și fostul ieromonah Nicoară Jder. Trupurile lor sunt aduse de comisul Ionuț la casa familiei Jder de la Timiș, spre jalea comisoaiei Ilisafta (Sandina Stan). După bătălie
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
cei morți în luptă sunt și comisul Manole Jder (Geo Barton), postelnicul Simion și fostul ieromonah Nicoară Jder. Trupurile lor sunt aduse de comisul Ionuț la casa familiei Jder de la Timiș, spre jalea comisoaiei Ilisafta (Sandina Stan). După bătălie, domnitorul moldovean trimite scrisori către principii creștini pentru a le cere iarăși ajutor, prevăzând că sultanul nu va lăsa nepedepsită o asemenea înfrângere. Furios, sultanul poruncește închiderea lui Ali-Beg în închisoarea de la Edikule. Ștefan cel Mare și conducătorii de oști revin la
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Moldovenii sunt prezentați ca având ca principale trăsături cinstea, vitejia și independența, ei neducând lupte de cucerire și trăind întotdeauna în pace cu toți vecinii. Cu toate acestea, spre deosebire de unii artiști care au promovat în mod eronat imaginea unui voievod moldovean înalt, realizatorii celor două filme l-au distribuit în rolul lui Ștefan cel Mare pe actorul mai scund Gheorghe Cozorici, a cărui înălțime corespundea relatărilor cronicarilor. Plăiașu consideră că mitul strămoșilor reprezentat în filmele din așa-zisa «epopee națională» este
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
(sau Obertin) dintre Petru Rareș și hatmanul Jan Tarnowski (Ioan Tarnovschi) a avut loc pe 22 august 1531, după ce Petru Rareș invadase Pocuția în 1530. Aceasta s-a soldat cu înfrângerea trupelor moldovene și recucerirea Pocuției de către polonezi. În 1490, Ștefan cel Mare a cucerit Pocuția, detașând-o de regatul polonez. El a încercat să obțină recunoașterea unor țări că Pocuția este a Moldovei și a fost susținut de Regatul Ungariei. După moartea
Bătălia de la Obertyn () [Corola-website/Science/323621_a_324950]
-
(n. 1897 Iași, d. 1991 București) a fost un cunoscut solist de romanțe și tangouri, din perioada interbelică, dar și un cunoscut sportiv tot din acea perioadă. Născut în anul 1897, la Iași, într-o familie de vechi boieri moldoveni, a îmbrățișat, în primii ani ai tinereții, cariera militară pe care a părăsit-o în anul 1923, pentru a se dedica muzicii și sportului. Manole Stroici s-a lansat foarte repede ca interpret de romanțe și șansonete, în anii 1925-1930
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
de simbol al generației sale și al unei anumite ținute în viață. Formidabilul talent multilateral al lui Manole l-a ajutat ca, în numai câteva luni, să devină un adevărat maistru al confecționării miniaturilor din plastic. Din mâinile bătrânului boier moldovean, devenit mare meșteșugar, au ieșit în anii '60 și '70, mii și mii de splendide medalioane, iconițe, brățări, bibelouri, jocuri de șah și diverse podoabe, căutate în special de tineri precum și de toți care doreau să facă daruri mai speciale
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
Principatul Moldovei a avut forțe militare de-a lungul istoriei sale ca stat independent și, mai târziu, ca principat autonom al Imperiului otoman (secolul XIV-1859). După 1859 trupele moldovene au devenit parte a armatei române. Sub domnia lui Ștefan cel Mare, toți țăranii trebuiau să poarte arme. Ștefan a justificat acest lucru spunând că "„fiecare om are datoria de a-și apăra patria”", în conformitate cu Jan Długosz, dacă cineva era
Armata Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/323673_a_325002]
-
(n. 1794 - d. 1862) a fost un om politic moldovean. Ministru. Mare Logofăt. Mare Hatman (1831). Mare Vornic. Membru al Partidei naționale, în opoziție față de domnitorul Alexandru Ghica. Membru în Divanul Domnesc (1829). Membru al Comisiei mixte însărcinată cu redactarea codicelor de legi pentru ambele Principate (1829-1830). Colaborator al colonelului
Emanoil Băleanu () [Corola-website/Science/323315_a_324644]
-
Cu ocazia răsboiului pentru independență, din anul 1877, numai câțiva Jidani au luat parte ca soldați voluntari, dar colonelul Cantili Grigore observând că, toți acești Jidani, se strecurase ca garde la putinele cu brânză, făcute ofrandă armatei de către marii proprietari Moldoveni, precum și pe la diferitele depozite de alimente ale oștirii, a dat ordin ca imediat, să fie înlocuiți și trecuți la front. Drept consecință s'a văzut că, pe situația de a doua zi, toți acești Jidani au fost dați ca „dispăruți
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
Viena, fiind urmat mai târziu de soție. De aici au reușit să plece în Transilvania, de unde au trecut în Bucovina. În vara lui 1848 se aflau în Bucovina — și mai ales în Cernăuți — circa 50 de fruntași ai tineretului revoluționar moldovean, printre care Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Alecu Russo. Acestora li s-a adăugat și Mihail Kogălniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. În august 1848 este redactat un program în 36 de puncte, care
Revoluția de la 1848 din Moldova () [Corola-website/Science/323355_a_324684]
-
avocatul Alexandru Bădărău, unul dintre colaboratorii lui Take Ionescu. Absolvent al Academiei Mihăilene din 1876 ca șef de promoție, Constantin Manoilescu era al patrulea copil din familia preotului Gheorghe Manoilescu din Fâstâci. La 23 de ani, simpatizant al mișcării socialiste moldovene, a fost ales de Maria Grigoreanu, născută Bădărău, institutoare și directoare la o școală de fete din Hârlău, să-i fie soț fiicei sale, Natalia, proaspătă absolventă a Școlii Centrale de fete din Iași. Primul copil al cuplului, Mihail, se
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare cu baghete între pronaos și naos. Nu este sigur că biserica a fost încinsă cu un brâu sculptat, aidoma celor din Moldova. Pentru înălțarea bisericii meșterii - ardeleni și moldoveni - au folosit piatra - adusă cu spatele de la Băbdiu, spun localnicii, desigur pentru a sublinia efortul cerut de o asemenea construcție - multă recuperată din ruinele castrului de la Cășeiu. Fragmente din monumente funerare romane, cu frânturi de inscripții neinteligibile se mai văd
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
și ulterior, după retragerea din armată, a fost ales deputat și senator din partea Partidului Conservator. Gheorghe Ruset-Roznovanu s-a născut la 1 martie 1834 la Roznov, părinții săi fiind Alecu Ruset-Roznovanu și Ruxandra Callimachi. Alecu Ruset-Roznovanu făcea parte din ramura moldoveană a familiei Rosetti, ramură care a dat Principatului Moldovei numeroși demnitari între care Antonie Ruset, voievod al Moldovei între anii 1675-1678, și Iordache Ruset-Roznovanu, caimacam al Moldovei în anul 1807. Părinții săi au moștenit moșia din Roznov, stăpânirea acestei proprietăți
Gheorghe Ruset Roznovanu () [Corola-website/Science/326859_a_328188]
-
receptează mai greu mesajul libertății și al responsabilității individuale. Însă, în viziunea PNL nu există o altă cale eficientă de afiliere la standardele lumii dezvoltate, în afară de calea democrației liberale și a economiei de pieței libere. Conștienți de acest fapt, liberalii moldoveni au consacrat primul deceniu de independență statală a Republicii Moldova activității migăloase de implementare a valorilor liberale în societate. A fost o muncă istovitoare, umbrită de succese electorale modeste. De aceea, liberalii moldoveni conștientizează necesitatea împletirii eforturilor pentru o reformă liberală
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
de pieței libere. Conștienți de acest fapt, liberalii moldoveni au consacrat primul deceniu de independență statală a Republicii Moldova activității migăloase de implementare a valorilor liberale în societate. A fost o muncă istovitoare, umbrită de succese electorale modeste. De aceea, liberalii moldoveni conștientizează necesitatea împletirii eforturilor pentru o reformă liberală autentică cu ideile și practicile politice de renaștere națională în Republică Moldova. În aceste condiții, liberalilor moldoveni le revine o dublă misiune - implementarea în mentalitatea oamenilor și în practică politică a ideilor
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
în societate. A fost o muncă istovitoare, umbrită de succese electorale modeste. De aceea, liberalii moldoveni conștientizează necesitatea împletirii eforturilor pentru o reformă liberală autentică cu ideile și practicile politice de renaștere națională în Republică Moldova. În aceste condiții, liberalilor moldoveni le revine o dublă misiune - implementarea în mentalitatea oamenilor și în practică politică a ideilor libertății individuale, conjugate cu valorile renașterii naționale. PNL-ul moldovenesc a întâlnit din punct de vedere politic, începutul noului secol, dispunând de un concept perfect
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
(n. c. 1710 — d. 20 februarie 1786, Iași) a fost un cleric ortodox moldovean, care a îndeplinit demnitățile de mitropolit al Salonicului (1745-1760) și mitropolit al Moldovei (1760-1786). Este ctitorul Catedralei "Sf. Gheorghe" din Iași, unde a fost și înmormântat. Numele său de botez era Gheorghe. Era fiul boierului moldovean Teodor Călmașul, fost vornic
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
fost un cleric ortodox moldovean, care a îndeplinit demnitățile de mitropolit al Salonicului (1745-1760) și mitropolit al Moldovei (1760-1786). Este ctitorul Catedralei "Sf. Gheorghe" din Iași, unde a fost și înmormântat. Numele său de botez era Gheorghe. Era fiul boierului moldovean Teodor Călmașul, fost vornic al Câmpulungului. A fost fratele lui Ioan Teodor Callimachi (1690-1780), mare dragoman la Constantinopol în perioadele 1741-1751 și 1752-1758 și domnitor în Moldova (7 august 1758 - 11 iunie 1761), și unchi al domnitorilor Grigore Callimachi (11
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
(n. ?, Secăreni - d. 1698) a fost un boier moldovean. se remarcă prin slujbă credincioasă pe timpul lui Vasile Lupu, inclusiv pe câmpul de luptă. În 1653, după ce Vasile Lupu pierde domnia în favoarea lui Gheorghe Ștefan, Hîncu, împreună cu un grup de lăpușneni, fuge la turci. Pașa din Silistra însă, primind bani
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
(n. 3 februarie 1948, Vancicăuți) este un politician și analist politic din Republica Moldova. Părinții săi s-au născut români, creștini ortodocși, în satul Vancicăuți, din județul Hotin. , născut tot acolo în perioada sovietică, a fost înscris moldovean, iar certificatul său de naștere este scris în limba ucraineană. Pe când studia in liceu, mama sa, inspirată de eposul indian, a spus că, atunci când se va căsători și va avea un fecior, o să-i pună numele Oazu. Tatăl său era
Oazu Nantoi () [Corola-website/Science/325159_a_326488]
-
din partea formațiunilor Armatei a 14-a staționate pe malul stâng al Nistrului a cauzat daune forțelor moldovenești concentrate în pădurea Hîrbovăț, lângă Tighina, punând efectiv capăt fazei militare a conflictului. Cel puțin o sursă din Republica Moldova relatează că 112 soldați moldoveni au fost uciși de salva de artilerie. După încetarea conflictului, o unitate militară rusească adițională a fost dislocată în regiune ca parte a Comisiei Unificate de Control. Armata a 14-a de gardă a fost reformată în aprilie 1995 în
Implicarea Armatei a 14-a în Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/325204_a_326533]