26,485 matches
-
1, și domeniul este nerestricționat. Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care trebuie să ierarhizeze patru alternative pentru a furniza o mulțime de alegere socială nevidă. Alternativele sunt: 1 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; 2 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în galben; 3 :a ncf își
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ncf sunt galbeni și pereții lui cf sunt albi. Prin condiția libertariană, ncf este decisiv pe, iar cf este decisiv pe. Cum ncf preferă 3a lui 1a , și pe 2a lui 4a , 1a și 4a , nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. De ce? Cum cf preferă pe 1a lui 2a , și pe 4a lui 3a , 2a și 3a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Dar, de aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar condiția libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui 1a , și pe 2a lui 4a , 1a și 4a , nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. De ce? Cum cf preferă pe 1a lui 2a , și pe 4a lui 3a , 2a și 3a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Dar, de aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar condiția libertariană și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. (b) Cel de-al doilea exemplu, cazul Zubeida vs. Rehana, este oferit de Sen în (1976): Presupunem că avem două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rochie roșie și Rehana poartă o rochie verde. Prin condiția libertariană, Rehana este decisivă pe și iar Zubeida este decisivă pe. Cum Rehana preferă 3a lui 1a , și pe 2a lui 4a , 1a și 4a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Cum Zubeida preferă pe 1a lui 2a , și pe 4a lui 3a , 2a și 3a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Dar, de aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar, condiția libertariană și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3a lui 1a , și pe 2a lui 4a , 1a și 4a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Cum Zubeida preferă pe 1a lui 2a , și pe 4a lui 3a , 2a și 3a nu pot face parte din mulțimea de alegere socială. Dar, de aici, nicio alternativă nu poate fi aleasă, așadar, condiția libertariană și domeniul nerestricționat sunt inconsistente. 2.3. Drepturi individuale și criza informațională în Teoria Alegerii Sociale Rezultatul formulat de Sen poate căpăta o interpretare tare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
slăbim una dintre condiții până în momentul în care obținem un rezultat de posibilitate, fie depășim cadrul informațional arrowian și obținem un rezultat de posibilitate. În primul caz rămânem în linia clasică a TAS. În cea de-a doua însă, părăsim mulțimea de informație considerată relevantă în lucrarea fondatoare a paradigmei și în cea mai mare parte a lucrărilor publicate în cadrul acesteia. Deși încă de la apariția lucrării lui Arrow, Social Choice and Individual Values, s-a pus problema sărăciei informaționale și a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru orice sistem etic sau pentru orice teorie politică, fie de a accepta lărgirea informațională ca pe o evoluție firească a cercetării în cadrul paradigmei. În această ultimă alternativă, trebuie renunțat la un aspect important al paradigmei în varianta sa arrowiană - mulțimea de informație relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare, o evoluție necesară a acesteia pentru depășirea anomaliei. Asumăm ceteris paribus pentru aspectele metodologice și epistemologice ce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
relevantă, anume cea despre preferințe. Poziția mea este că această îmbogățire informațională nu reprezintă o schimbare de paradigmă, ci o ajustare, o evoluție necesară a acesteia pentru depășirea anomaliei. Asumăm ceteris paribus pentru aspectele metodologice și epistemologice ce nu vizează mulțimea informațională, și admitem mai multă informație ca relevantă în cercetare. Capitolul 2* Drepturi individuale și problema anomaliei informaționale 2.1.* Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian [d.2.1.1*]: Condiția domeniului nerestricționat (U). O funcție de bunăstare socială are
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivitățile libertariene poate fi găsit în Farrell (1976). Prin am în vedere faptul că i este decisiv asupra perechii (x,y) și că i preferă pe x lui i, așadar, societatea preferă pe x lui y. În al doilea rând, mulțimea decisivităților libertariene ale unui individ i se numește sferă personală a individului i . Dacă, spre exemplu, i este decisiv numai pe (x,y), atunci. Dacă însă individul i este decisiv pe (x,y) și pe (y,w), atunci. Prin am
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unui individ i se numește sferă personală a individului i . Dacă, spre exemplu, i este decisiv numai pe (x,y), atunci. Dacă însă individul i este decisiv pe (x,y) și pe (y,w), atunci. Prin am în vedere cardinalitatea mulțimii decisivităților libertariene (sferei personale). Spre exemplu, înseamnă că individul i este decisiv pe două perechi de alternative. [t.2.1.1*]: Nu există nicio funcție de decizie socială care să satisfacă condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția libertariană. [t
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegere al funcției de decizie ar fi vid; 2) cel puțin un element este comun. Presupunem că și că, prin P avem syP w , prin U, preferințele raționale sunt informație relevantă, iar prin aciclicitate, această informație trebuie să producă o mulțime de alegere nevidă. Așadar, ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că cele patru alternative sunt distincte. Presupunem că și. Prin sunt admise toate preferințele individuale raționale, iar prin condiția aciclicității, mulțimea de alegere socială trebuie să fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
această informație trebuie să producă o mulțime de alegere nevidă. Așadar, ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că cele patru alternative sunt distincte. Presupunem că și. Prin sunt admise toate preferințele individuale raționale, iar prin condiția aciclicității, mulțimea de alegere socială trebuie să fie nevidă. Dar, însă prin aciclicitate xRw , ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că q.e.d. În cele ce urmează, voi exemplifica problema formulată de Sen prin trei cazuri: cazul „amantului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin trei cazuri: cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta originală)”, cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care p și l (prude și lewd) trebuie să ierarhizeze social alternativele dintr-o mulțime | # 3A A = . Acestea sunt: 1 : (1,0)a - prude citește cartea și lewd nu o citește, 2 : (0,1)a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care p și l (prude și lewd) trebuie să ierarhizeze social alternativele dintr-o mulțime | # 3A A = . Acestea sunt: 1 : (1,0)a - prude citește cartea și lewd nu o citește, 2 : (0,1)a - prude nu citește cartea și lewd o citește, și 3 : (0,0)a prude nu citește cartea și lewd nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude nu citește cartea și lewd o citește, și 3 : (0,0)a prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile. [e.2.1.1b*]: Cazul alegerii cantității de muncă. Mulțimea indivizilor, în care 1m și 2m ierarhizează alternativele din este angajat part-time și 2m nu este angajat; este angajat full-time și 2m este angajat part-time; nu este angajat și 2m este angajat part-time și 1m este angajat part-time și 2m
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
s1, s2, s3, s4 fiecare alternativă este dominată de o alta, așadar și condiția libertariană minimală este contradictorie<footnote Informația este necesară și suficientă pentru a demonstra teorema. Nu avem nevoie de completitudine sau tranzitivitate individuală (sau aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem nevoie de completitudine sau tranzitivitate individuală (sau aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din, unde 1 : (0,0)a - ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; își vopsește pereții în alb și cf își vopsește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și nu putem ști dacă sunt tranzitive. Trebuie presupuse tranzitive și trebuie înțeles faptul că singura informație relevantă din aceste profile este cea despre perechile aflate în decisivitatea libertariană. footnote>. [e.2.2.1b*]: Cazul Zubeida vs. Rehana. Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care reh și zub , (Rehana și Zubeida) ierarhizează alternativele din | # 4A A = , unde 1 : (0,0)a - Rehana poartă o rochie roșie și Zubeida poartă o rochie roșie; 2 : (0,1)a - Rehana poartă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și Zubeida poartă o rochie roșie; și 4 : (1,1)a - Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie verde. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1,1)a - Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie verde. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și lewd devin aceleași, în sensul că, prin condiția Pareto slabă, vom avea. În cel de-al doilea caz, prude vs. lewd (extins), prin Uc, eU vom avea. Prin P, 3a domină celelalte alternative, deci preferința socială este aciclică și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este aciclică. De
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P, 3a domină celelalte alternative, deci preferința socială este aciclică și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este aciclică. De aici, restricțiile Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) rezolvă paradoxul cu doi indivizi și cel puțin trei strategii. În privința situațiilor în care extindem mulțimea indivizilor la un număr
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este aciclică. De aici, restricțiile Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) rezolvă paradoxul cu doi indivizi și cel puțin trei strategii. În privința situațiilor în care extindem mulțimea indivizilor la un număr finit mare, în cazul ambelor teoreme, lucrurile trebuie gândite în felul următor: Dacă toate alternativele se află fie în decisivitățile libertariene, fie în perechile pe care indivizii au o preferință unanimă (pe care acționează procedura paretiană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativelor 3 (1,0)a și 4 (1,1)a , acestea nu pot fi alese social; cum j a dat un veto lui 3 (1,0)a și 1(0,0)a , acestea nu pot fi alese social. Observăm că mulțimea de alegere socială este nevidă, ceea ce este contrar presupunerii inițiale că aceasta va fi vidă. Se pot verifica și toate celelalte cazuri, cel în care i va prefera 0 lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]