262,092 matches
-
Gheorghe Borcean, președinte al Colegiului Medicilor din România, a participat la Adunarea Generală a CMR. În rândurile de mai jos, vă prezentăm câteva pasaje din discursul său. "Văzând azi impasul în care se află sistemul sanitar, cred cu tărie că legiuitorul ar trebui măcar de acum încolo să se limiteze la stabilirea condițiilor generale și să nu facă abuz de reglementare că și politică de forță pentru a promova o aparentă ce ne-ar putea face
Președintele Colegiului Medicilor: Autoritățile să nu facă abuz de reglementare, ca poziție de forță by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101277_a_102569]
-
de acum încolo să se limiteze la stabilirea condițiilor generale și să nu facă abuz de reglementare că și politică de forță pentru a promova o aparentă ce ne-ar putea face să credem că doar politică ar garanta siguranța sanitară și protecția individului. Nu. Noi garantam asta. Reglementarea o face statul. Îi cerem să reglementeze. Reglementează. Noi aplicăm. Aceasta este politica sanitară pe care o văd eu și v-o sugerez și dvs. Nu o normă, o profesie de reglementat
Președintele Colegiului Medicilor: Autoritățile să nu facă abuz de reglementare, ca poziție de forță by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101277_a_102569]
-
pentru a promova o aparentă ce ne-ar putea face să credem că doar politică ar garanta siguranța sanitară și protecția individului. Nu. Noi garantam asta. Reglementarea o face statul. Îi cerem să reglementeze. Reglementează. Noi aplicăm. Aceasta este politica sanitară pe care o văd eu și v-o sugerez și dvs. Nu o normă, o profesie de reglementat, reglementată și lăsată să funcționeze, reglementată în funcție de evoluția să și din nou lăsată să funcționeze. Despre ce vorbesc ? Același cetățean matur căruia
Președintele Colegiului Medicilor: Autoritățile să nu facă abuz de reglementare, ca poziție de forță by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101277_a_102569]
-
a fi stabilite nu de cetățean și de medicul sau, ci de comitete anonime, savante, compuse din noi,lucrând după principii economico medicale, cel mai adesea la distanță, dar, cel mai grav, cărora cetățeanul nu s-a adresat niciodată. Sistemul sanitar a ajuns la un grad de complexitate și birocrație care irită atât pe pacienți cât și pe medici, dar mai ales, cultiva neîncrederea tuturor", a mai zis președintele Colegiului Medicilor din România. Revoltă medicilor: sunt chirurg, nu prestator. Prestator e
Președintele Colegiului Medicilor: Autoritățile să nu facă abuz de reglementare, ca poziție de forță by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101277_a_102569]
-
sporul de condiții deosebite de muncă, sporul de doctorat; respectarea normei de muncă și a timpului de muncă și de repaus pentru toate categoriile de personal din Sănătate, prin reducerea până la eliminare a deficitului de personal (lipsa personalului din sistemul sanitar duce la o normă de muncă efectivă mare, timpul de repaos și de refacere fiind mult mai redus decât timpul de muncă); asigurarea în regim gratuit și prioritar a serviciilor medicale acordate personalului angajat în sistemul de sănătate; creșterea valorii
Cutremur în Sănătate: Proteste de amploare. Greva japoneză, primul pas by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101298_a_102590]
-
1. LOCURI UNDE ESTE INTERZIS FUMATUL Se interzice fumatul în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul în unitățile sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private. SPAȚIUL PUBLIC ÎNCHIS Spațiul public este considerat orice spațiu accesibil publicului (de ex. din domeniul cultural-artistic, sănătate, învățământ, alimentație publică, cluburi, baruri, cafenele, etc) sau destinat utilizării
Ghidul de informare privind Legea antifumat: Unde poți fuma () [Corola-website/Journalistic/101316_a_102608]
-
studiile la seminarul „Veniamin Costache” din Iași. A obținut licența în drept la Iași și pe cea în teologie la București, apoi și-a susținut doctoratul în drept și teologie la București. A fost mobilizat în timpul Primului Război Mondial, activând ca sergent sanitar într-un spital orășenesc din Nikolaev-Rusia (1917-1918). Este hirotonit diacon, iar mai apoi lucrează ca profesor și avocat în Bacău. A obținut o bursă de studii în domeniul bibliotecilor și a călătorit astfel prin Austria, Franța, Germania, Italia și Ungaria
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
și director al policlinicii Stela, apoi director policlinica Batiștei și director al spitalului Ion Cantacuzino din București (1981-1989). Medic șef al sectorului ÎI din București (1979-1983). Medic primar și doctor în Medicină Socială și Sănătate Publică, în urma susținerii tezei: “Educația sanitară pentru tineri” (conducător științific, prof. dr. V. Coroi, UMF, 1977). A propagat educația sanitară în presa (Magazin, Știința și Trehnică, Femeia, Sănătatea, Luceafărul etc.) și la Radio România. A fost în fruntea mișcării feministe din România. În anul 1992 a
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
Cantacuzino din București (1981-1989). Medic șef al sectorului ÎI din București (1979-1983). Medic primar și doctor în Medicină Socială și Sănătate Publică, în urma susținerii tezei: “Educația sanitară pentru tineri” (conducător științific, prof. dr. V. Coroi, UMF, 1977). A propagat educația sanitară în presa (Magazin, Știința și Trehnică, Femeia, Sănătatea, Luceafărul etc.) și la Radio România. A fost în fruntea mișcării feministe din România. În anul 1992 a pus bazele Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR) al carei organizații a fost
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
România. A fost în fruntea mișcării feministe din România. În anul 1992 a pus bazele Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR) al carei organizații a fost Președinte executiv, până în 2008. În 1990 a fost inițiatoare și directoare a Școlii Sanitare Postliceale “Carol Davila” din București, școala de 3 ani pentru asistenți medicali în calificările: medicină generală, farmacie și balneofiziokinetoterapie și recuperare. La propunerea Școlii Sanitare Postliceale "Carol Davila" și a Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR), și din inițiativa
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
a fost Președinte executiv, până în 2008. În 1990 a fost inițiatoare și directoare a Școlii Sanitare Postliceale “Carol Davila” din București, școala de 3 ani pentru asistenți medicali în calificările: medicină generală, farmacie și balneofiziokinetoterapie și recuperare. La propunerea Școlii Sanitare Postliceale "Carol Davila" și a Confederației Naționale a Femeilor din România (CNFR), și din inițiativa Mioarei Mincu, Generalul dr. Carol Davila a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, în anul 2003, la 175 de ani de la nașterea să. Membră a
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
1992), dicționar al femeilor celebre din România, lucrare sponsorizată de Guvernul României pentru a fi transmisă prin Ministerul Afacerilor Externe MAE la Ambasadele din toate Țările (cvadrilingvă, 2 volume); " Sănătatea Mileniului III" (Editură Carol Davila) . După moartea sa, activitatea Școlii Sanitare Postliceale Carol Davila și a CNFR a fost dusă mai departe de Fundația Umanista Dr. Mioara Mincu, înființată în 2009. În februarie 2005 a apărut în „Evenimentul Zilei” un articol în care în Școala Sanitară „Carol Davila” din București, condusă
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
După moartea sa, activitatea Școlii Sanitare Postliceale Carol Davila și a CNFR a fost dusă mai departe de Fundația Umanista Dr. Mioara Mincu, înființată în 2009. În februarie 2005 a apărut în „Evenimentul Zilei” un articol în care în Școala Sanitară „Carol Davila” din București, condusă de Dr. Mincu, ar fi existat o rețea de eliberări de diplome de absolvire pe bază de mită.
Mioara Mincu () [Corola-website/Science/331174_a_332503]
-
(n. 15 ianuarie 1864, Chișinău, Imperiul Rus - d. 30 decembrie 1936, Antananarivo, Madagascar) a fost un medic din Basarabia, inițiatorul construcției și proiectantul Spitalului de Boli Infecțioase, pe care l-a condus mai bine de 30 ani, medic sanitar al orașului Chișinău. A fost pionerul implementării vaccinului antivariolic, produs autohton, al vaccinării antivariolică obligatorie a populației din ținut și al utilizării seroterapiei în tratamentul bolnavilor de difterie. A contribuit mult la pregătirea felcerilor, moașelor și asistentelor de caritate. În
Toma Ciorbă () [Corola-website/Science/334057_a_335386]
-
a introdus în Basarabia vaccinarea obligatorie a populației contra variolei și seroterapia contra difteriei. S-a stins din viață în 1936. Este înmormântat în Cimitirul Central (Armenesc) din Chișinău. Toma Ciorbă este autor al unei serii de lucrări despre situația sanitară a orașului Chișinău, despre activitatea spitalului de boli infecțioase condus de el și a secției psihiatrice a spitalului ținutului Basarabia. Numele lui Toma Ciorbă îl poartă astăzi Spitalul Clinic Republican de Boli Infecțioase din Chișinău, unde este fixată o placă
Toma Ciorbă () [Corola-website/Science/334057_a_335386]
-
Ioan I. Popescu - numit și „Sanitarul” pentru a fi diferențiat de alți ofițeri cu același nume - (n. 27 aprilie 1866 - d. 1954, Penitenciarul Făgăraș) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campaniile anilor 1916
Ioan Popescu (Sanitarul) () [Corola-website/Science/334157_a_335486]
-
Văitoianu. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Popescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de șef de stat major a Direcței 6 Sanitare din Ministerul de Război, de unde a provenit și numele de „Sanitarul”. În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 13 Infanterie, în perioada 24 decembrie 1916 - 30 august 1917, distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de la Mărășești
Ioan Popescu (Sanitarul) () [Corola-website/Science/334157_a_335486]
-
Ioan Popescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de șef de stat major a Direcței 6 Sanitare din Ministerul de Război, de unde a provenit și numele de „Sanitarul”. În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 13 Infanterie, în perioada 24 decembrie 1916 - 30 august 1917, distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de la Mărășești din anul 1917, când a condus divizia în cea mai grea
Ioan Popescu (Sanitarul) () [Corola-website/Science/334157_a_335486]
-
tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos. Programul național de boli cardiovasculare are ca scop tratarea bolnavilor cu afecțiuni cardiovasculare prin proceduri de cardiologie intervențional, proceduri de chirurgie cardiovasculară, proceduri de chirurgie vasculara. Programul național de diabet zaharat. Medicamente, materiale sanitare, sume pentru evaluarea periodica a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c). Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană are ca scop asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stării post transplant
Programe de sănătate () [Corola-website/Science/334207_a_335536]
-
fost elaborarea clasificării climatice Köppen care, cu unele modificări, este folosită până în ziua de azi. Bunicul lui Köppen a făcut parte dintr-un grup de medici germani aduși în Rusia de regina Ecaterina a II-a pentru a îmbunătăți situația sanitară din provincii. Acesta a devenit mai târziu medicul personal al țarului. Tatăl, Peter Köppen, a fost prolific în geografie, istorie și etnografie, contribuind la studierea vechilor culturi rusești și la schimbul de experiență dintre slaviștii occidentali și cercetătorii ruși. Wladimir
Wladimir Köppen () [Corola-website/Science/334477_a_335806]
-
Basistul Alex Pascu, cu arsuri pe 70% din corp, a fost spitalizat în stare gravă la Spitalul Floreasca, unde a fost intubat și a suferit două intervenții chirurgicale. Pe 11 noiembrie a fost transferat de la Spitalul Floreasca la o unitate sanitară din Franța, însă a murit pe aeroport, la Paris, unde aeronava a aterizat înainte de ora 19.30. Solistul Andrei Găluț a suferit arsuri pe 45% din suprafața corpului (pe mâini, față și umăr), arsuri ale căilor respiratorii și o puternică
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
județ Vrancea (în preajma localităților Adjud, Panciu, Soveja). Vor avea împreună 10 copii, dintre care 6 ating vârsta maturității. Din anul 1856 intră în viața politică a țării, ca reprezentant al tecucenilor în Cameră și Senat, militând pentru constituirea unui sistem sanitar accesibil păturilor largi; în 1864 ajunge primul primar ales al orașului Tecuci, funcția de efor (echivalentul primarului) fiind până în acel moment ocupată prin desemnarea de către autoritatea centrală (domnie). Va fi reales în anii 1866, 1868 și 1871, an în care
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
momentul „șocului”, după bătaie și umilire, venite de multe ori din partea celor pe care îi considerau prieteni, deținuții mai erau supuși unei presiuni: administrația le întorcea și ea spatele. Gardienii participau de multe ori la bătăi, cei răniți primesc din partea sanitarului un tratament sumar, în celulă, nu la infirmerie, și doar dacă acceptau să-și facă demascarea, iar inspecțiile periodice, care găseau deținuți de multe ori mutilați, tratau subiectul cu sarcasm dovedind astfel că starea de fapt era cunoscută autorităților și
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
acesta constituind motivul înlocuiri sale. În timp, cu ajutorul reeducaților de la Pitești și a grupului informatorilor local, Biroul Inspecții a reușit să constituie puternica rețea informativă necesară începutului demascărilor, care controla toate pozițiile cheie ale închisorii, de la conducerea atelierelor până la echipa sanitară. La sfârșitul lunii septembrie 1950, Sucigan s-a întors de la București cu ordinul începerii demascărilor. Dispozitivul de reeducare fusese testat deja în camera de izolare 96, victimele fiind Ion Bolocan și Virgil Finghiș. Procedura era identică cu cea de la Pitești
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
camerele de detenție se crea o atmosferă pro-legionară, susținută de informatori, propice întăriri relațiilor dintre deținuți. Urma apoi "șocul": legionarilor li se cerea să-și facă demascarea. Cei care refuzau erau bătuți și torturați până cedau. Medicul Viorel Bărbos și sanitarul Vasile Mocodeanu, ajutați de deținuții din echipa sanitară, erau singurii cărora li se permitea contactul cu demascații, pentru tratarea rănilor. Internările se făceau numai cu avizul Biroului Inspecții. Demascările erau redactate în fața șefilor de comitete, pe bucăți de săpun sau
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]