29,295 matches
-
lucru. „Dacă vrei cu tot dinadinsul să-ți spun în exact clipa asta ce-am să fac diseară, e okay, o să stau să lucrez“, i-a zis după mai multe întrebări. După ce se înserase, a sunat-o totuși, îi era dor de ea, voia s-o vadă. Părinții ei i-au spus că-i plecată. O vreme s-a învârtit în cerc, gândindu-se la ea. „Ce-or fi astea, principii sau prostie?“, își spunea. „Întotdeauna mi-am ținut vorba, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un congres în Polonia.“ „Nu insista, o să ne vedem mâine.“ Vineri n-a fost de găsit. Iar l-a sunat târziu, când nu s-ar mai fi putut întâlni. I-a spus că vrea s-o vadă, că îi e dor de ea. „Și mie.“ Răspunsul ei părea stereotip, Andrei a intuit ceva în neregulă, întotdeauna avusese o intuiție formidabilă. Dar n-a mers cu gândul mai departe, n-a vrut. Sâmbătă ea a refuzat să-l viziteze. Pentru că i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de treburi. Am de făcut o vizită. Trebuie să-mi fac valiza, plec pentru două săptămâni. Plec mâine în zori, foarte devreme.“ „Să te ajut?“ „Nu“. Și după un timp, „n-ai cum, n-ai la ce“. „O să-mi fie dor de tine. E foarte mult două săptămâni.“ N-a răspuns. „Astăzi e sâmbătă“, a mai spus el. N-a răspuns nici de astă dată, ca și cum n-ar fi înțeles. Dar știa. A așteptat un timp și pe urmă s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gâtuit părinților și lui Pisistrate, care și-ar fi frecat blana de picioarele ei, ce se petrecuse acolo, cum fusese vremea, cum s-a descurcat, cum i s-au părut oamenii, iar apoi se va repezi la telefon înnebunită de dor și-l va suna și-i va spune cât de mult așteaptă să-l vadă cât mai grabnic. Dar orele treceau și nu suna nimeni și se lăsa seara. A format numărul, dar apelurile răsunau în gol. Nu mai înțelegea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și el aluneca absorbit de un gol cu margini lustruite. „Stai o clipă! Stai o clipă!“ Se simțea ca un pește în aer. Era convins că așa s-ar simți un pește în aer. Prin urmare, nu era înnebunită de dor, nu s-a repezit în brațele lui, n-a spus nici un cuvânt despre cât ar fi așteptat revederea, nici nu s-a arătat dornică să-l vadă. Iar el n-avusese curajul să-i spună, o ascultase încremenit, cum turuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
unica ființă de pe pământ. Sunt uluită și-mi place. Îl sun la cele mai nepotrivite ore și-l întreb dacă pot să-l văd și e gata, de parcă m-ar fi așteptat până atunci; tu lucrezi, pentru tine meseria și dorul ăla al tău de-a scrie te înghite și nu te urnește nimeni. Îmi spune că mă iubește și nu i-o cer eu; și tu n-ai făcut-o niciodată. Râde tot timpul, nu e întunecat și apăsat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
va fi invulnerabil. Adică să nu iubești, ca să fii invulnerabil. N-o să poată asta, n-o să fie în stare niciodată. Mai bine vulnerabil, lovit și năucit de durere. Nu pentru că de când se știe, sau de când ține minte că se știe, dorul ăsta de iubire l-ar fi copleșit și în toți anii lui n-a căutat decât asta. Ci mai mult, pentru că a știut dintotdeauna, fără să-i fi spus nimeni, că nu se poate fără iubire. Iubirea pentru o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o cușcă monstruoasă, lipsit de nesfârșirea trotuarelor pe care continua să le străbată. Fuma în neștire și întorcea pe toate fețele tot ce se întâmpla și ce nu se întâmpla și tot ce se întâmplase, convins că îi este foarte dor de acea femeie, de parcă nimic n-ar mai fi avut vreun rost pe lume, iar prezența ei ar fi fost absolut necesară. Dorind s-o urască, dar incapabil de ură. Dorind s-o revadă, dar fiindu-i interzis. Fără putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dar știam că sunt în viață. Poate că tata ținea în secret legătura cu ei; dar mă îndoiesc. Întotdeauna era greu de știut ce e în inima lui și n-aș putea spune nici acum dacă le ducea prea mult dorul. În orice caz, s-a înțeles destul de bine cu bunicul și cu bunica de-a lungul anilor și și-a construit un zid de apărare împotriva permanentelor, dar inofensivelor înțepături ale bunicului. Cred că mama i-a invitat să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Faith, Hope și Brenda. Cât a durat? — Căsnicia noastră? Aproape cinci ani. — Destul. — Destul. Luă ultima bucățică de ardei verde din castron și și-o îndesă în gură. În anumite momente - momente de mare slăbăciune, recunosc - îi duc un pic dorul. — O? — E plăcut să ai pe cineva lângă tine, iar uneori nu prea e. De exemplu, mi-a fost de mare folos când a murit mama. A fost bun cu mine. Dar tatăl tău... e încă..? — În viață? Habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
lung și blond, ochi albaștri deschis și cred acum, când privesc înapoi, că și ea ținea la mine, dar nu mi-a fost dat să fiu sigur de asta niciodată, pentru că deși am suferit multe săptămâni, poate chiar luni, de dorul ei, mi-ar fi fost mai lesne să zbor până la lună decât să găsesc cuvintele potrivite pentru a-mi exprima sentimentele. Dar îmi amintesc limpede noaptea în care m-am trezit cu ea alături de mine în pat. La început, senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Părea cuprins de un val de profundă tristețe și, pe moment, nu găseam nimic de spus. Era o dimineață splendidă, continuă el brusc. Soarele strălucea, cerul era senin. Frunzele începeau să devină aurii. Cunoști zona aceea, Michael? Uneori îi duc dorul, chiar și acum, Winshaw Towers se află la marginea mlaștinii Spaunton și pentru că nu mă simțeam în stare să mă întorc în oraș, am mers până la un loc liniștit, unde m-am plimbat câteva ore, cugetând la ciudatele întâmplări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Întorc o filă din trecut Și-ncep să plâng de dor. Încerc ca să mă apăr cu un scut, Dar nu-i folositor. A fost un drum greu și răzleț Cu bine și cu rele. Încet îl calcă un drumeț Uitându-se spre stele. Cuprins de amintiri el urcă prin pădurea rară
Amintiri by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83187_a_84512]
-
Stau noaptea în căsuța mea iubită Și-aud cum lemnele trosnesc arzând sub plită. Ascult cum viforul vuiește printre pomi Și tu, iubito, în lunga noapte dormi. Privesc la lumânarea ce pâlpâie ușor Și-ncetul mă cuprinde asprimea clipelor de dor În noaptea lungă și geroasă Stau singur și uitat într-un ungher de casă. În noaptea lungă mă gândesc la cei plecați: Părinți, prieteni, rude și la frați. În șoaptă parcă le răsuna cântul Împrăștiat apoi în zare, când pornește
Lunga noapte by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83186_a_84511]
-
la frați. În șoaptă parcă le răsuna cântul Împrăștiat apoi în zare, când pornește vântul. Acum sunt trist și-adorm cu tine-n gând Și te zăresc mergând pe o alee suspinând. Se-aude iar în noapte cântul tău de dor Ce se oprește înspre ziuă în pridvor În lunga noapte, curând eu voi pleca, Dar și acolo eu te voi visa. Bătrân și singuratic în lumea mea pustie Voi fi călăuzit de-o stea pe veșnicie.
Lunga noapte by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83186_a_84511]
-
seamănă a realitate, Înțelegi ce vreau să spun? — Nici o problemă, oricând Îți vine cheful să iei din nou legătura cu realitatea, știi unde mă găsești, a zis Lily și și-a scos din poșetă abonamentul de metrou. Dacă arzi de dorul ghetoului, dacă vrei cu ardoare să rămâi ancorată În realitatea Harlemului, luxoasa mea garsonieră de șaptezeci și șase de metri pătrați Îți stă la dispoziție. Am achitat consumația și ne-am Îmbrățișat, după care ea s-a străduit să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
patru ani la Brown. Lily Încă nu se hotărâse dacă preferă rujul MAC sau colierele din cânepă și era și acum prea „zărghită“ ca să ducă o treabă la bun sfârșit, dar ne completam bine una pe cealaltă. Și mi-era dor de ea. Pentru că, ea fiind În anul Întâi la doctorat, iar eu fiind, practic, o sclavă, nu ne prea văzusem În ultima vreme. Abia așteptam weekendul. Simțeam cum zilele de muncă de paisprezece ore Îmi apasă picioarele, brațele, spinarea. Ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Unii se Întrebau pentru care ziar de scandal lucrez. Dar, indiferent ce poveste inventam, nimeni nu o văzuse În magazinul lui (cu excepția a trei magazine, În care nu o văzuseră pe „doamna Priestly de luni de zile și, o, ce dor ne e de ea! Vă rog să-i comunicați că Frank/Charlotte/Sarabeth Îi trimite toată dragostea lui/ei!“ă. Când a văzut, la mijlocul celei de-a treia zi, că nu reușesc să găsesc magazinul, Emily mi-a dat, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
toate astea cât mai poți, Andy. Mi-a făcut cu ochiul ca un tată pisălog. Mda, mă străduiesc, am reușit să spun. Te rog, pleacă, te rog, pleacă, te rog, pleacă, m-am rugat eu și m-am uitat cu dor la covrigelul care parcă mă striga pe nume. Aveam și eu trei minute de liniște și pace pe zi, și omul ăsta mi le fura pe toate. A deschis gura să spună ceva, dar ușile s-au dat de perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu ceilalți. Și, odată spartă gheața, stă acum la taclale cu toți ceilalți. Știe englezește. Are un vocabular potrivit pentru vârsta ei. E totalmente, absolutamente normală! Încântarea lui evidentă m‑a făcut să zâmbesc și, brusc, mi s‑a făcut dor de el. Un dor ca atunci când te vezi cu cineva În mod regulat și frecvent, dar nu ai relaționat cu el la un nivel semnificativ. Fusese o mare surpriză pentru el să vin atunci neanunțată, dar, ca de obicei, fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
spartă gheața, stă acum la taclale cu toți ceilalți. Știe englezește. Are un vocabular potrivit pentru vârsta ei. E totalmente, absolutamente normală! Încântarea lui evidentă m‑a făcut să zâmbesc și, brusc, mi s‑a făcut dor de el. Un dor ca atunci când te vezi cu cineva În mod regulat și frecvent, dar nu ai relaționat cu el la un nivel semnificativ. Fusese o mare surpriză pentru el să vin atunci neanunțată, dar, ca de obicei, fusesem mult prea stresată ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mult prea stresată ca să fiu o tovarășă plăcută de conversație. Înțeleseserăm amândoi că trebuia, inerent, să așteptăm să‑mi execut sentința, să‑mi Închei anul de servitudine, să așteptăm ca totul să reintre În normal după aceea. Dar Îmi era dor de el. Și Încă mă simțeam destul de vinovată din pricina lui Christian. — Felicitări! Nu că aveai nevoie de vreo dovadă că ești un profesor extraordinar, dar ai primit‑o! Ar trebui să fii fericit. — Da, e minunat. Am auzit sunând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
adoarmă fără să mă sărute și fără să‑mi ureze somn ușor; nici vorbă să dispară așa, mulțumit cu ideea că nu o să mai vorbim timp de câteva săptămâni. — Bună, iubitule, am șoptit și am simțit că deja mi‑e dor de el, dar fericită să‑i vorbesc măcar la telefon, fără a fi nevoită să discutăm față În față toate problemele noastre. Mă durea capul, aveam senzația că umerii mi se lipiseră de urechi și nu doream decât să Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
merge de acolo direct la spital. — Foarte bine. Îți mulțumesc că ești acolo cu ea. Apreciez foarte mult gestul și știu că și Lily Îl va aprecia. Te sun când o să știu ce am de făcut. — OK, Andy. Mi‑e dor de tine. Și știu că o să iei decizia potrivită. A venit tonul Înainte să apuc să răspund. Să iau decizia potrivită? Decizia potrivită? Ce naiba voia să Însemne asta? Nu puteam Înghiți ideea că el presupunea că o să sar În primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
regret, pricinuit poate de ideea numeroaselor ore și zile și săptămâni pe care trebuia acum să le petreacă În căutarea și instruirea unei noi asistente, dar aveam impresia că, nu știu cum, parcă se ascundea mai mult În spatele regretului. — O să‑ți fie dor de mine, nu‑i așa, Em? Ei haide, spune‑mi. E OK, n‑o să spun nimănui. În ce mă privește, această convorbire nu a avut niciodată loc. Ai prefera să nu plec, nu‑i așa? Minunea minunilor, ea a izbucnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]