27,540 matches
-
de către fiul său în anul 1758 la Mănăstirea Putna, lespedea funerară rămânând totuși la Rădăuți. Episcopul Lavrentie al Rădăuților care a păstorit aici câțiva ani în vremea domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) s-a retras din scaun și a îmbrăcat haina schimniciei cu numele de Leontie, devenind un vestit sihastru și părinte duhovnicesc din nordul Moldovei. L-a avut ca ucenic printre alții și pe Cuviosul Daniil Sihastrul. A fost înmormântat de ucenicii săi în biserica din lemn a Schitului
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
iar el a fost obligat să se înscrie în anul al doilea, colegii lui de clasă fiind mai mari cu un an. Manierele și accentul din le păreau celorlalți băieți cam țărănești. După ce a venit în prima zi de școală îmbrăcat cu o pereche de pantofi făcuți în casă și cu o tunică, el și-a câștigat pe nedrept porecla de „Daftie”. El nu părea să respingă epitetul, pe care l-a purtat fără să se plângă mulți ani. Izolarea socială
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
Ion Bătrîna, Petre Șchiopu, Viorel Sima, Ștefan Czako. Înaintea meciului din Olanda, jucătorii lui Feyenoord Rotterdam, campioni intercontinentali la acea dată, au fost amuzați de valoarea și aspectul echipei arădene: Ne-au luat la mișto când au văzut cum eram îmbrăcați. Au vrut să ne dea echipament din cap până în picioare. Până la urmă, am jucat cu bocanci, jambiere și șorturi de la ei, și cu tricourile noastre", își aducea aminte Gavril Birău. Dar pe teren situația a fost diferită, deoarece Florian Dumitrescu
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
ca: Iosif Petschovski, Zoltan Farmati, Ladislau Bonyhadi, Nicolae „Coco” Dumitrescu, Emerich Jenei, Ion Pîrcălab, Ioan Igna, Ladislau Brosovszky, Flavius Domide, Helmuth Duckadam, Marcel Coraș, Silviu Iorgulescu. Peste 40 de jucători care au evoluat de-a lungul anilor la UTA au îmbrăcat și tricoul echipei naționale de fotbal a României. Dintre aceștia, cei mai reprezentativi sunt:
FC UTA Arad () [Corola-website/Science/298444_a_299773]
-
mai iubește. Susanna, Figaro și Rosina, plănuiesc să-i facă contelui o farsă: Susanna îi va scrie contelui o scrisoare în care îl invită pe acesta la o întâlnire în grădină, însă va merge doar Cherubino, abia venit din armată, îmbrăcat în hainele cameristei Susanna. Pajul vine și îi cântă contesei o serenadă, acompaniat de Susanna cântând la chitara contelui. Dar, se auzi vocea lui Almaviva! Susanna și Rosina erau cuprinse de panică, neștiind ce să facă. Susanna plecă, iar contesa
Nunta lui Figaro () [Corola-website/Science/298468_a_299797]
-
este vinovatul, dar contele nu credea. Marcellina, Bartolo și Basilio, amână iar nunta celor doi. Susanna îi scrie contelui un bilet în care îl invită la o întâlnire în grădina palatului, seara. Contesa este nevoită să se ducă ea, dar îmbrăcată în hainele Susannei. Mai târziu, Marcellina și Bartolo află că Figaro era de fapt fiul lor, iar contele este obligat să îl lase pe valetul său să se căsătorească cu Susanna. În timpul căsătoriei, Susanna îi dă biletul. În grădina palatului
Nunta lui Figaro () [Corola-website/Science/298468_a_299797]
-
a da foc, în 1793 (călugării se refugiaseră în locuri sigure), jefuitorii au scotocit peste tot întrucât, ca și alții, au auzit spunându-se că monahii ar fi îngropat numeroase obiecte prețioase... Unii țărani juraseră că ar fi văzut oameni îmbrăcați în "robe" de aba / dimie / pănură îngropând, mai ales, potire și anafornițe de aur.
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
Cel care își dă seama că asemenea ciudățenii matematice nu constituie doar un exercițiu de imaginație și că se regăsesc în natură a fost Benoît Mandelbrot. Acesta observă că forma unui munte nu este o piramidă sau un con, trunchiul îmbrăcat cu scoarță al unui copac nu este un cilindru perfect neted, norii nu sunt sfere. Așadar, în natură nu întâlnim forme geometrice simple, regulate, ci forme cu un grad înalt de complexitate și unicitate. Din această observație s-a născut
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
a fost forțată să părăsească Praga datorită acțiunilor partizanilor comuniști cehi care începuseră să rețină soldații ROA cu intenția vădită de a-i preda sovieticilor. În acest moment, Vlasov a primit o ofertă să fugă cu un avion în Spania, îmbrăcat în haine civile. Vlasov a refuzat din nou să-și părăsească soldații. Vlasov și restul forțelor de sub comanda sa, au încercat să se îndrepte către apus, unde sperau că se vor putea preda aliaților occidentali, lucru care l-au și
Andrei Vlasov () [Corola-website/Science/306983_a_308312]
-
al Teatrului Național, cu Anghel Demetriescu, Dimitrie Rosetti și Nicolae Petrașcu ca membri în comitetul de conducere. Ca un detaliu, se poate aminti că, pentru a da tonul publicului, Caragiale a cerut membrilor din comitet să asiste seara la reprezentații îmbrăcați în frac. Anghel Demetriescu a respectat consemnul cu multă religiozitate și a fost foarte dezamăgit când, din cauza plecării lui Caragiale în călătorie de nuntă, regula a fost abandonată. În 1899 Bogdan Petriceicu-Hașdeu a încercat să constituie prima societate a scriitorilor
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
propunerile de tratative ale acestuia. Diferențele de opinii față de tratativele cu guvernul maghiar creează în jurul anilor 1910-1911 grave disensiuni în cadrul Partidului Național Român având ca rezultat conturarea a două orientări diferite în problema formelor pe care este necesar să le îmbrace lupta de emancipare națională: orientarea radicală susținută în general de membrii tineri ai partidului grupați în jurul ziarului "Tribuna", în frunte cu Octavian Goga, Ilarie Chendi, Onisifor Ghibu, Sever Bocu ș.a. și cea moderată reprezentată de membrii mai vârstnici ai partidului
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
cu pilaștri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcția dispune și de un subsol înalt care servește drept soclu al palatului. Colțurile construcției sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole. Inaugurat în 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăților Universității București, dar și sediul altor instituții de învățământ: Senatul Universității, Academia Română, Biblioetca Centrală, Școala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichități
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
mai intensă pentru alcătuirea unor reprezentări mai bogate și cât mai conforme regulilor heraldice. În a doua jumătate a secolului al XIX se întâlnesc situații în care steme orășenești au fost acordate prin decret princiar (Focșani, 1862: două personaje feminine îmbrăcate în costum popular și dându-și mâna; Craiova, 1867: un personaj domnesc). După 1921, stemele orașelor au fost elaborate de către Comisia (consultativă) heraldică, aceasta având în vedere atât reprezentările tradiționale, cât și specificul local al fiecărei localități. Toate aceste steme
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp) moara de vânt. Ea a fost restaurată și declarată monument istoric în anul 1977. În paraclisul mănăstirii, pe partea stângă, lângă altar, se găsește icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc. Iocana a aparținut unei familii de credincioși din comuna Nărușăi, județul Ismail, de unde și numele Maica Domnului Nărușaiscaia. Icoana a rămas neatinsă de flăcări în incendiul
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
imaginea unui succes muzical incontestabil, dublat de câștiguri bănești impresionante. Versurile lui Guță pun toate acestea în seama inteligenței și abilității sale, sugerând în repetate rânduri aplicarea unei „rețete secrete” pentru reușita sa. Guță poate fi văzut adesea în imagini îmbrăcat într-o ținută lejeră (cămașă de polo descheiată la guler), uneori și în costum cu cămașă și cravată asortată. Cântărețul poartă părul scurt. Pentru mulți ani, un element definitoriu al imaginii lui Nicolae Guță a fost mustața lată, pe care
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
fel trimite la niște personaje marcante din îndepărtatul secol XVI, și anume la foștii samurai rămași fără stăpan, numiti “rōnin”. Printre aceștia existau persoane ce purtau denumirea de “kabukimono” (cei nebuni) sau “hatamoto yakko” (servitori ai shogunului), persoane care se îmbrăcau foarte ciudat, vorbeau o japoneză vulgară și purtau săbii foarte lungi, hărțuind oameni obișnuiți pentru propriul amuzament dar și pentru resurse. Altă teorie spune că unii dintre predecesorii grupărilor yakuza sunt asa numiții “machiyakko” (servitorii orașului). Însă, și în aceste
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca și acoperișul, este îmbrăcat în tablă. În interior, spațiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite și pictate. Împărțirea tradițională între femei și bărbați se face prin stâlpi verticali prinși între două grinzi transversale, una dedesubt și una peste ei. Stălpii
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
pentru a de fi adresat împăratului fără a fi chemat era moartea. Ester se hotărăște să se adreseze soțului său oricum, dar mai întâi se pregătește rugându-se și ținând post timp de trei zile. „ treia zi, Ester s-a îmbrăcat cu haine împărătești și a venit la curtea dinăuntru a casei împăratului; împăratul ședea pe scaunul lui împărătesc, în casa împărătească, în fața ușii casei. Când a văzut-o împăratul pe împărăteasa Ester în picioare în curte, ea a căpătat trecere
Estera (carte) () [Corola-website/Science/308659_a_309988]
-
a trece sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. Astfel, la 27 noiembrie 2005, după ce enoriașii bisericii din Nisporeni au votat în acea zi în favoarea intrării sub autoritatea Mitropoliei Basarabiei, și-a făcut apariția PS Petru însoțit de o echipă de indivizi vânjoși îmbrăcați în straie călugărești, care au încercat să ocupe cu forța biserica din Nisporeni. Fiind solicitat sprijinul organelor de ordine, atacul pro-moscoviților s-a amânat. A doua zi însă, echipa de comando condusă de Petru Musteață a spart ușile bisericii, ocupând
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
au mai păstrat, dar cea actuală a fost construită pe locul celorlalte. Pandurul Tudor Vladimirescu, s-a ascuns o vreme la mănăstirea Lainici deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 și 1812. Îmbrăcat în straie călugărești, acesta s-a ascuns până în ultimul moment. În 1817 turcii au devastat așezământul, și negăsindu-l pe Tudor, l-au decapitat pe călugărul Maxim, risipind obștea. În cronicile vremii, printre ctitori apare un nume: Stanca Măldărescu, dar
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
moartea Sfinției Sale s-au stins multe din planurile de amenajare a bisericii. Consolidarea pe verticală nu a mai fost începută, datorită lipsei de fonduri, iar planurile gândite de preotul Florea sunt astăzi irealizabile datorită prețurilor exagerate. Viziunea dânsului era să îmbrace biserica în pictură de mozaic, să fie înconjurată de șapte fântâni arteziene, iar intrarea somptuoasă să fie placată cu marmura albă. În anul 2004 în urma demersurilor făcute de preotul paroh Vlad Vasile și alte oficialități, biserica intră în programul guvernamental
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
slujbe și astăzi, la adăpost de vremuri, în locuri din ce în ce mai îmbâtrânite și mai uitate de lume. Tot de existența multor biserici se leagă încă supraviețuirea unor obiceiuri străvechi. Majoritatea bisericilor fac parte din identitatea așezărilor. Bisericile de lemn au fost îmbrăcate, îndeosebi în secolele 17, 18 și 19, în veșmântul subțire și viu colorat al picturilor murale. Rostul picturilor murale a fost de a oferi pagini deschise în Biblie, cu imagini simbolice, adeseori lămurite în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
n. 2 iunie 1954) este un voleibalist român, care a făcut parte din lotul echipei naționale de volei a României, medaliată cu bronz olimpic la Moscova 1980. A jucat zece ani (1977-1987) la CS Dinamo București, echipa cu care a îmbrăcat de șapte ori tricoul de campion național, a cucerit Cupa Cupelor la Roselare în Belgia (1979) și Cupa Campionilor Europeni la Palma de Majorca în Spania (1981). A jucat peste 300 de meciuri în echipa naționala a României, cu care
Dan Gîrleanu () [Corola-website/Science/308145_a_309474]
-
ocazia Anului Nou au fost inițial festivaluri în care japonezii se rugau pentru a avea o recoltă bună în anul viitor, iar cultivarea orezului și alte festivaluri legate de muncile câmpului sunt și astăzi sărbătorite pe întreg teritoriul Japoniei. Fete îmbrăcate în kimono, cu mânecile lungi legate la spate, plantează orezul în timp ce muzicanți cântă în apropiere la tobe, flaute și clopote. Dansul tradițional asociat unor astfel de festivaluri s-a dezvoltat treptat ca parte integrantă a teatrului no. Toamna se țin
Festivaluri japoneze () [Corola-website/Science/308201_a_309530]
-
țării ori refuzul acordării ajutorului militar. Era pedepsită cu moartea prin spânzurare, dacă autorul ei era un om simplu, sau prin decapitare, dacă era un nobil feudal, precum și cu confiscarea averii. Aplicarea pedepsei era atributul exclusiv al domnului, care putea îmbrăca forma cea mai severă, constând în spânzurarea sau tragerea în țeapă a boierilor, pedeapsă care, prin abuz, putea fi extinsă și asupra rudelor acestora. Termenul de "hiclenie" era definit ca un act de trădare imputat unor boieri pentru încălcarea obligației
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]