26,320 matches
-
Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577; Petru Ursache, O carte adevărată despre întâmplări adevărate, CL, 2001, 11; Datcu, Dicț. etnolog., III, 83-85; Nicolae Constantinescu, „Folclorul. Ce facem cu el?”, ALA, 2002, 610. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
a felinarelor stinse, București, 1995; Sălcii vechi și noi, București, 1995; Scoici fără perle, Timișoara, 1997; Testamentul din Strada Nisipuri sau Poeme din cartea de muncă (1985-1989), București, 2002. Repere bibliografice: Marin Marian, Întemeietorii, CNT, 1985, 16; Mihaela Racovițeanu, O întâmplare numită Școala de poezie renga de la Slobozia, „Micul Orion”, 1995, 1; Ion Roșioru, Rescrierea literaturii, TMS, 1997, 5; Carmelia Leonte, Nu se poate spune „nu”, CL, 1998, 9; Gh. Dobre, Călători prin Bărăgan, TMS, 2000, 8. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
va fi o încercare, un exercițiu obstinat de a prinde „fluxul spontan”, complex al memoriei, gândurile și senzațiile se întretaie, se întrerup, trec de la un plan la altul. În După-amiază neliniștită, femeia panicată de o criză de inimă își rememorează întâmplări și fapte disparate, M. ilustrând astfel discontinuitatea psihicului uman. La fel în O iarnă, unde efortul de a nota senzațiile obscure primește și o justificare teoretică, percepția dereglată a bolnavului fiind asociată cu o viziune solipsistă a lucrurilor. Aici se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
o piersică din pomul de peste drum. De la distanță contribuie la accident și alte personaje: Emil, care n-a venit la întâlnirea cu Maxim, Gaston, care l-a reținut pe acesta la bufet etc. Un joc interesant teoretic între determinism și întâmplare. Din alt unghi, autorul se arată ca un virtuoz al analizei psihologice, ce pare aproape abuzivă, atunci când ajunge la procedee oarecum artificioase, ineficiente în raport cu intenția: de pildă, un experiment este ruperea cuvintelor pentru a sugera discontinuitatea și scurtcircuitele gândirii. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
de Blaga de séparer l'épithète du reste de la phrase par l'insertion du tiret ne fait que mettre davantage en valeur son caractère inédit, " révélateur ", en d'autres mots, la qualité de l'objet poétique. Azi am văzut din întâmplare cum slovele-au crescut din cale-afară uriașe. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) Aujourd'hui j'ai vu par hasard comment leș lettres avaient grandi énormes. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) Lăcomi și flămânzi îmi strigă ochii [...] după ochii tăi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
problematica strategiei pe criterii teoretico-metodologice bine concepute, se impune cu deosebire, căci altfel, procedând strict empiric, după principiul „succes-eroare”, suntem puși în situația de a conduce organizația pe căi dovedite ca malefice. Atunci când este vorba de oameni, experimentele făcute la întâmplare, fără o fundamentare teoretică și metodologică, pot deveni foarte dăunătoare, căci, în general, efectele negative produse de acestea asupra oamenilor sunt ireversibile. Ceea ce a dus la bune rezultate în cazul unei organizații poate să genereze efecte contrare, în alte contexte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de altă factură decât cei dinainte. Dar el își pierde treptat tăria de caracter și combativitatea din pricina frământărilor sufletești legate îndeosebi de Camelia, una din prezențele feminine cele mai izbutite în roman. La fel ca în Conul de umbră, o întâmplare neprevăzută îl face pe Cremene să descopere - cu puțin înainte de a muri sub dărâmăturile blocului Scala, în cutremurul din martie 1977 - erorile propriei existențe. Finalul, deși ușor neverosimil, este semnificativ: legile implacabile ale destinului acționează în mod tragic asupra protagonistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
strict al cuvântului; ele nu reprezintă construcții logice. Există o diferență esențială și importantă între o relatare făcută într-un roman, fie chiar într-un roman istoric sau într-un roman de Balzac, care pare să ne dea "informații" despre întâmplări reale, și aceleași informații conținute într-o carte de istorie sau sociologie. Chiar și în lirica subiectivă, "eu"-ul poetului este un "eu fictiv, dramatic. Un personaj de roman se deosebește de o figură istorică sau de o persoană din
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
disperării, sau cel puțin a unei cumplite frământări sufletești, trupul unei femei care-și ține o mână pe sân, gest ambiguizat erotic, plutește la rândul lui înfășurat în spirala corporală. Aceste corpuri sugerează suferința unei umanități care plutește la voia întâmplării, condusă de instinctualitatea oarbă către autodistrugere. Medicina, la care se referea și Petică, este expusă la a zecea expoziție a Secesion-ului, între 15 martie și 12 mai 1901 și prezintă o continuitate de viziune cu Filozofia, ca și cum Klimt ar fi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
à tête. Ștefan Popescu rupe ritmul unei armonice gestuale precum în picturile lui Loghi, dar mai ales în cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate acestea, ansamblul creează impresia unui coregrafii minuțios studiate în care nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Ca și în pictura lui Kimon Loghi, A fost odată..., în fundal se află un castel care reclamă arhitectonic o altă vârstă culturală decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând să apuce la întâmplare, corpurile marcate de anorexie lasă să se vadă proeminențele osoase, de unde și impresia de cadavru ambulant pe care o lasă aceste divinități maligne. La aceasta se adaugă expresia chipului desfigurat de grimasă, litificat într-o mască sumbră de corozivitate anxioasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
virtual deschis oricărei posibilități, ajutat de imaginație și de toate simțurile sale acordate estetic. De la alegerea cărților, a tapițeriei, a culorilor, a materialelor, a parfumurilor, până la splendidele infinitezimale menite să stimuleze o sensibilitate nevrotică nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Claustrul monahal, jungla tropicală, taverna afumată sau cabina unui slup pot face obiectul unei cameristici rafinate. Astfel de mizanscene se constituie printr-o serie de grefe estetice. Chiar atunci când estetul decadent joacă cartea austerității, recompunând severitatea monahală a unei celule
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este cea a artei. În această privință, îi putem opune spiritul ingenios și sever de erudiție papistașă cu accente iezuite al lui Des Esseintes, în locuința căruia domnește rigoarea propriilor sale exigențe filologico-artistice. Nimic nu este acolo lăsat la voia întâmplării, până și combinatorica sinestezică relevă reflexul unei sisteme. Des Esseintes este un estet-savant care-și construiește propriile sale experimente asemeni unui alchimist în căutarea pietrei filosofale sau, cel puțin, a unei noi senzații, a unui nou gust sublimat. În ce privește biblioteca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pară mai limpede aprecierea, În cele mai diferite ocazii. Receptivitatea, acolo unde există ca o simplă predispozție, trebuie cultivată, stimulată, pusă În funcțiune, cum se spune, altminteri, după un timp, dispare, apune ca orice trăsătură de prisos, lăsată la voia Întâmplării. Așa se explică rezultatele nemulțumitoare la care ajungem În mod obligatoriu, când Învățăceii, discipolii se caracterizează printr-o nefericită lipsă de disponibilitate pentru lectură, prin intermediul căreia cititorul descoperă o lume posibilă, În măsură să ordoneze și să dezvolte calitățile umane
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are un caracter solemn. GENUL EPIC Genul epic cuprinde totalitatea creațiilor populare sau culte În care autorul Își exprimă În mod indirect gândurile, ideile și sentimentele. Și În genul epic popular, dar mai ales În cel cult, naratorul povestește o Întâmplare ori evenimente puse pe seama personajelor. Opera epică populară sau cultă se definește prin aceea că gândurile, ideile și sentimentele autorului sunt puse În mod deliberat pe seama personajelor și acțiunii. Structura operelor epice. Subiectul operei epice are următoarele momente: Expozițiunea precizează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt puse În mod deliberat pe seama personajelor și acțiunii. Structura operelor epice. Subiectul operei epice are următoarele momente: Expozițiunea precizează spațiul, timpul și personajele.. Intriga este momentul când se declanșează conflictul Între personajele narațiunii. Desfășurarea acțiunii reprezintă povestirea faptelor și Întâmplărilor Într-o ordine cronologică; Punctul culminant este momentul de tensiune maximă a conflictului. Deznodământul Înseamnă rezolvărea conflictului. Există o terminologie mai nouă pentru structura operei epice: Situația inițială (incipitul); Evenimentul care schimbă situația inițială; Desfășurarea acțiunii; Depășirea situației dificile sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu În „Hanu Ancuței”) Perspectiva narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea la pers. a III-a (naratorul povestește despre alții). El pare că știe totul despre Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâmplările relatate, despre gândurile, intențiile și sentimentele personajelor. Narațiune obiectivă, ori narator omniscent. Naratorul povestește subiectul: expozițiunea; intriga; desfășurarea acțiunii; punctul culminant și deznodământul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul. - Narațiunea ca mod de expunere reprezintă o succesiune de Întâmplări, Într-o ordine cronologică, petrecute Într-o operă epică. - Descrierea este modul de expunere constând În prezentarea sugestivă a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Ea reflectă sentimentele și impresiile autorului. Descrierea poate fi: a. obiectivă oferă informații conform
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dramatică este scrisă pentru a fi reprezentată pe scena, pentru a oferi un spectacol. Există și o creație dramatică destinată, exclusiv, lecturii. Speciile genului dramatic sunt: - comedia este specia genului dramatic, În proză sau În versuri. Ea evocă fapte și Întâmplări, organizate În tablouri și scene, cu personaje interpretate de actori. Personajele, intâmplările, moravurile sociale, prezentate pe scenă sunt menite să stârnească râsul. Finalul unei comedii este vesel (happy end). Comedia are de cele mai multe ori, o funcție moralizatoare; - drama este o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
preluat concepțiile critice la modă. Soluția aruncării apei murdare din albie cu copil cu tot, nu era una nici pentru celebrul Tândală. În descifrarea liricii eminesciene, ca de altfel În toate situațiile analitice, nu obiectul, faptul În sine, aspectul sau Întâmplarea constituie centrul gravitațional al substanței lirice intrată În sfera preocupărilor, ci semnificațiile majore ale creației, acea teribilă vibrație interioară pusă În mișcare de o irezistibilă nevoie de exteriorizare. Ori Eminescu avea ceva de spus. Atitudinile, trăirile simpatetice ori empatetice, aspirațiile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Gheorghe aflăm câte ceva din capitolul „Ce naduce anul, aduce ceasul”. Rămas fără slujbă, Gheorghe devine jălbar pe unde se făcea judecată. Într-o zi a venit un boier și ia oferit o funcție la curtea sa. Acest boier, este din Întâmplare, Banul C; el Îl face pe Gheorghe grămătic. Între Gheorghe și Maria, fiica Banului C, se naște un puternic sentiment de dragoste și, ca să nu intre Într-un păcat, Gheorghe părăsește casa protectorului său. Scriitorul a surprins și alte aspecte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și să le dea foc, pentru că „supt adăpostul zidurilor acestora, boierii urzeau comploturi și ațâțau revolte” Domnitorul era apărat de o „numeroasă gardă de lefecii albanezi, sârbi, unguri izgoniți pentru faptele lor rele...” Moțoc Îl susține strângând dările, năpăstuind norodul. Întâmplarea În care doamna Ruxanda este oprită de o văduvă cu cinci copii orfani, ca să i se plângă, dar ca s-o și avertizeze pentru tragediile care au loc, e zguduitoare prin cruzimea ei. Episodul este povestit de doamna Ruxanda, domnitorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestora care au rămas săraci”. Doamna Ruxanda are senzația că și „capul se uita la mine grozav!” din care pricina Îi este frică și nu se mai poate odihni, starea inducându-i un sentiment de spaimă În fața morții. Aflăm toată Întâmplarea din relatarea doamnei Ruxanda, care, speriată, se duce la Lăpușneanul și Îl roagă să nu mai ucidă pentru că Îi este frică. Pe Lăpușneanul nu-l impresionează expunerea soției „ajungă atâta sânge vărsat, atâtea văduviri .... ” și e gata s-o Înjunghie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]