29,392 matches
-
pe băncile de lemn, se sfătuiesc, dincolo de concretul vieții de fiecare zi, integrând parcă experiențele tuturor înaintașilor lor. Dincolo de această fascinație a reprezentărilor fantastice, descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația de dansuri populare a comunei, astfel că ziarul Ecoul de la Bistrița, nr. 29, din 31 august 1968 relatează următoarele : "“Jocul de pe câmpie executat de formația din Silivașu de Câmpie în costume puternic contrastante alb-negru a impresionat prin montare- care aduce dezinvoltură și
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
următoarele : "“Jocul de pe câmpie executat de formația din Silivașu de Câmpie în costume puternic contrastante alb-negru a impresionat prin montare- care aduce dezinvoltură și siguranță.”" Același ziar menționează pe data de 18 iulie 1970 în numărul 133, următoarele : “"Suita de dansuri populare prezentată de echipa căminului cultural Silivașu de Câmpie a adus la rampă în lumina acelui soare strălucitor, strălucirile portului, bogăția folclorului din acea parte a locului.”" Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
de 18 iulie 1970 în numărul 133, următoarele : “"Suita de dansuri populare prezentată de echipa căminului cultural Silivașu de Câmpie a adus la rampă în lumina acelui soare strălucitor, strălucirile portului, bogăția folclorului din acea parte a locului.”" Formația de dansuri populare a luat ființă în anul 1962, fiind instruită de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi Filon și înv. Sămărtean Toma. Această formație a participat la diferite manifestări: Prislop, Cireșoaia, Bistrița, Sărmașu, Târgu Mureș, la Festivalul National de folclor din anul
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
de înv. Pastor Ioan, înv. Peterfi Filon și înv. Sămărtean Toma. Această formație a participat la diferite manifestări: Prislop, Cireșoaia, Bistrița, Sărmașu, Târgu Mureș, la Festivalul National de folclor din anul 1973. În anul 2007 s-a format echipa de dansuri de copii condusă de Morar Vasile. Din anul 2012 profesorul coregraf Aurel Muntean, originar din Silivașu de Câmpie, își începe activitatea de predare a jocului autentic din sat. cu ,'Bătrânii Satului.. Începând din anul 2013 se formează o trupă de
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
cultural din Leșu a devenit locul de întâlnire a tuturor puterilor culturale din localitate, această instituție în care practic s-a lucrat pe bază de voluntariat fiind cea care a organizat și condus de aici înainte întreaga activitate din domeniu: dansuri, bibliotecă, cor, etc. Biblioteca a fost înființată în același an cu căminul cultural. Cel care a sustinut cu ardoare inființarea si îmbogățirea fondului de carte în perioada interbelică a fost Anton Cosbuc. În prezent în satul Leșu, există 2 biblioteci
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și Vaideeni ([[județul Vâlcea). Instructorii formației de trișcași din Leșu, au fost în decursul timpului, Marica Larion și Bagi Lenuț. Așa cum rezultă din lucrările de specialitate ale profesorilor leșeni Todica Larion și Maria Suciu , în vechime până în 1940, se jucau dansuri ce se asemănau atât ca ritm cât și ca melodie cu cele din Bucovina. Dintre aceste dansuri, care au început treptat să dispară, amintim: Alte dansuri cunoscute și jucate de tinerii leșeni, au fost, și unele mai sunt și astăzi
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și Bagi Lenuț. Așa cum rezultă din lucrările de specialitate ale profesorilor leșeni Todica Larion și Maria Suciu , în vechime până în 1940, se jucau dansuri ce se asemănau atât ca ritm cât și ca melodie cu cele din Bucovina. Dintre aceste dansuri, care au început treptat să dispară, amintim: Alte dansuri cunoscute și jucate de tinerii leșeni, au fost, și unele mai sunt și astăzi: "brâul, roata cu fete, de-a mâna, țigănește, învârtita". Cu ani în urmă, hora se desfășura în
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
ale profesorilor leșeni Todica Larion și Maria Suciu , în vechime până în 1940, se jucau dansuri ce se asemănau atât ca ritm cât și ca melodie cu cele din Bucovina. Dintre aceste dansuri, care au început treptat să dispară, amintim: Alte dansuri cunoscute și jucate de tinerii leșeni, au fost, și unele mai sunt și astăzi: "brâul, roata cu fete, de-a mâna, țigănește, învârtita". Cu ani în urmă, hora se desfășura în pavilionul din centrul satului, care părea o grădină de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și modernizat în 2000 care posedă o sală de spectacole cu 300 de locuri și o bibliotecă cu 25 456 de volume, împreună cu biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
toate vârstele. Ea are loc numai în zilele de sărbătoare și ține până noaptea târziu. Până nu de mult fetele trebuiau să sosească acasă până la aprinsul lămpii. Vârstnicii discută despre mersul lucrărilor de sezon, povestesc diverse întâmplări, admiră și comentează „dansul”, punând chiar la cale unele căsătorii. Tinerii care se plac joacă împreună, iar cei care știu juca bine se grupează jucând cât mai aproape de „hididuș” și „descântând”. O fată nu are voie să refuze băiatul care o invită la joc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
bătaie”. Grăitorul prezintă nuntașilor noua familie, urându-le noroc și îi pune să joace împreună, ca mirele să vadă dacă mireasa nu este șchioapă. Petrecerea mai continuă câteva ore, după care nuntașii pleacă. In ultima perioadă s-a renunțat la dansul miresei și parțial la învălit; banii și darurile le ia grăitorul, începând cu masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mocănesc care reclama mai multă îngrijire și astfel au îmbrăcat costume din stofe de diferite culori, închise. Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. De când căminul cultural nu mai este condus de director cu normă întreagă, a scăzut și activitatea culturală. În momentul de față în Tărlungeni funcționează un singur cămin cultural, cu director retribuit în satul reședință. În acest
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
pot fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. Boricza este dansul specific zonei.Acest dans este practicată de băieți, pe timpul ierni, de obicei între sărbătorile iernii(între Crăciun și Anul nou). În această zi băieți îmbrăcați în costumul popular, pornesc și dansează în curțiile
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. Boricza este dansul specific zonei.Acest dans este practicată de băieți, pe timpul ierni, de obicei între sărbătorile iernii(între Crăciun și Anul nou). În această zi băieți îmbrăcați în costumul popular, pornesc și dansează în curțiile oamenilor, iar gazda cât este de mulțumit
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. Boricza este dansul specific zonei.Acest dans este practicată de băieți, pe timpul ierni, de obicei între sărbătorile iernii(între Crăciun și Anul nou). În această zi băieți îmbrăcați în costumul popular, pornesc și dansează în curțiile oamenilor, iar gazda cât este de mulțumit îi poftește în casă
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te chema nimeni la dans.""
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
sătesc. În anii ’80, la Căminul Cultural din Marin, s-au desfășurat multe activități artistice, în cadrul Festivalului “Cântarea României”. Cadrele didactice de la școală, dar și foarte mulți săteni, s-au organizat în grupuri de colindători, grupuri vocale și formații de dansuri populare. Cu aceste ocazii, s-au pus în valoare costumele populare, cântecele și dansurile populare tradiționale din Marin. În albumul “Artă populară din Sălaj" este prezent costumul femeiesc din Marin, dovadă a valorii și unicității sale. S-au obținut premii
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
artistice, în cadrul Festivalului “Cântarea României”. Cadrele didactice de la școală, dar și foarte mulți săteni, s-au organizat în grupuri de colindători, grupuri vocale și formații de dansuri populare. Cu aceste ocazii, s-au pus în valoare costumele populare, cântecele și dansurile populare tradiționale din Marin. În albumul “Artă populară din Sălaj" este prezent costumul femeiesc din Marin, dovadă a valorii și unicității sale. S-au obținut premii, inclusiv la etapele interjudețene și republicane ale festivalului. De asemenea, rapsodul popular Mihai Gozman
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
anul 2004, Adriana și Nicolae Lung, în colaborare cu cadrele didactice de la școală și susținuți de Primăria Crasna, înființează Ansamblul artistic “Mărineanca” format din 40 de copii, cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani. Ansamblul reunește o formație de dansuri și un grup vocal și are menirea de a promova folclorul local și tradițiile specifice satului la diverse manifestări culturale, atât în județ, cât și în alte județe. S-au obținut diverse premii și mențiuni. La data de 12 decembrie
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cu clasele I-X, în care învață și puținii copii din satul Muntenești aflat la 4 km nord. În perioada interbelică la Bârzești a funcționat un important "Centru Cultural" care coordona activitățile de profil din mai multe comune. Echipa de dansuri și obiceiuri populare de aici a început să câștige premii încă din anul 1937. În prezent, căminul cultural (ca și biblioteca) funcționează dar lipsesc tinerii, plecați spre alte oportunități. Satul Bârzești îmbătrânește încet, dar sigur la fel ca toate satele
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
această inițiativă a fost pr.Manoilescu așa că pe 2 decembrie 1918 s-a sfințit noua biserică ce are hramul "Sf.Mare Mucenic Dimitrie,Izvorâtorul de Mir". În sat există cămin cultural și bibliotecă. Cu mulți ani în urmă, formația de dansuri din Mărășeni era renumită pentru prestațiile sale dar astăzi nu mai există decât în amintirile celor mai vârstnici, pe atunci tineri entuziaști.Cinematograful nu mai funcționează încă din anii '90 ai sec.XX dar, tinerii care au mai rămas mai
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
este așezat satul cu bani, neavând-o ca moștenire, numind satul Bănești. Dar aceasta variantă nu este plauzibilă. S-a înființat în anul 1936, cu scopul de a ridica nivelul cultural, aici având loc săptămânal diferite manifestări ca: jocuri populare, dansuri și altele. În sat se află două biserici: o biserică de lemn - construită între anii 1705-1707 de către Ștefan Stamate și o biserică mai nouă, din cărămidă - ridicată de către moșierul Kapri, în anul 1830. Școala din Bănești s-a deschis în
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
satele Bănești, Cotu Dobei, Fântânele (reședința), Slobozia și Stamate. Comună Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importanță Biserică de lemn din Bănești din anul 1706 ce poartă hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraica pe piatră. Biserică Adormirea
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Sulița funcționează un cerc de încondeiat ouă în culorile specifice zonei, respectiv roșu, verde, albastru și galben și un centru de interculturalitate în cadrul căruia se organizează sesiuni de comunicare, ședințe cu reprezentanții părinților și ai comunității locale, un cerc de dansuri populare și unul de limbi străine. Cele mai vechi acte ale școlii sunt din anul 1920. Are o structură tipică școlilor pentru comunități mici. Asigura educația pentru 198 de elevi și 56 preșcolari prin munca a 17 cadre didactice. Are
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]