3,037 matches
-
anului 1944. Și ori de câte ori sărbătorim zilele începuturilor României contemporane, să respectăm demnitatea acelor zile pe care le-au conferit-o cei mai curați și mai cutezători oameni: comuniștii.“ (Astra, august 1972) „România este în toamna aceasta așa cum au visat-o înaintașii noștri acum șase decenii: o patrie în plină înflorire. Căci este toamna aceasta, toamna unui spor de efort spre împlinire, prin care - în lumina cuvântărilor rostite de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la recenta Consfătuire 374 de lucru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
chemată să-și sporească contribuția la aprofundarea cunoașterii - în lumina adevărului obiectiv - a trecutului național, a permanențelor și liniilor de forță ale acestuia, să pună la îndemâna generațiilor de azi și de mâine marile lecții și învățăminte ale vieții și luptei înaintașilor, mobilizându-le energiile și puterile creatoare sub semnul unei înalte răspunderi față de prezentul și viitorul patriei socialiste.“ („Permanența unor supreme idealuri“, Scînteia, 19 noiembrie 1987) „În concepția secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, patriotismul socialist revoluționar își găsește, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literatură, atât la congrese și conferințe cât și la întâlniri de lucru cu scriitorii, tovarășul Ceaușescu a adus în discuție, în sprijinul definirii aspectelor de primă importanță ale artei autentice, ale artei angajate în relevarea spiritualității unui popor, operele marilor înaintași.“ („Unitate de concepție și diversitate de stiluri“, Convorbiri literare, nr. 97, ianuarie 1978) DINCĂ Al., Director al Teatrului Național din Craiova „Integrate organic în contextul luminos și de înaltă valoare științifică al contribuțiilor și inițiativelor secretarului general al partidului, președintele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istoriografică. E lesne de înțeles că, pentru a se înlătura din realitatea românească asemenea fenomene, se impunea o judecată guvernată de adevăr, de respect pentru valoarea științifică autentică și, mai presus de orice, o mare dragoste pentru propriul popor, pentru înaintași, pentru gândul și fapta lor de sine, care s-au încrustat cu litere de aur pe firul devenirii noastre prin vremi.“ („Concepția științifică, profund revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu la temelia de azi și de mâine a României“, România liberă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atentă și minuțioasă a eforturilor unanime și calde cu care întregul nostru popor sprijină, dă corp și viață hotărârilor și documentelor de partid, a chezășuit și certifică pagini emoționante, vibrante și trainice, demne de noi, de contemporanii noștri și de înaintașii noștri.“ (România literară, 13 octombrie 1977) VLAD Ion, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca „Participând în aceste zile la Conferința Națională a partidului, refac treptele anilor, amintindu-mi de zilele celui de al XI-lea Congres, când, în sala Palatului, am
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
treburilor gospodărești de tot feliul, flăcăii trăgând la coasă să culce iarba pentru vitele lor ce se cereau hrănite peste an, primii locuitorii ai pământului care au putut prinde câte ceva din ceea ce Dumnezeu plecase să ducă omenirii, au fost tocmai înaintașii noștri Cârțâroșenii, adunând ei din unda râului, fiecare ce a gândit că e mai de preț și că i s-ar potrivi mai bine. Copiii ce se zbenguiau în murmurul răcoros al apei Bâlii, au luat sprinteneală, zvăpăială, sănătate și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
darul de a ne arăta că iobagul Cârțăroșan știa că se va izbăvi odată din starea sa neagră de ilot. El aștepta această izbăvire. Știa că trebuie să vină. Cu toată lipsa mijloacelor de informație, caracteristică evului în care trăiau, înaintașii noștri, așa izolați cum se aflau la poalele Bâlii, Laitei, Mierii, Smidei și în general a munților lor cu care făceau corp comun, nu erau străini de ceeace se întâmpla în lume, știau ce vânturi bat pe-afară. Oamenii satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în bună rânduială cu cele necesare bunei desfășurări a slujbei de cult și a o cerceta regulat ca buni creștini în dumineci ca și în celelalte sărbători, lăudăm pe Dumnezeu, ne facem datoria față de sufletele noastre și cinstim totodată memoria înaintașilor, moșilor și părinților noștri care au zidit-o și au înzestrat-o, lăsând-o generațiilor de după ei, întru pomenirea lor. Iubiți creștini, Să stăm neclintiți în sânul bisericii în care am fost botezați, în care am primit sfânta Împărtășanie, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
reprezenta o minoritate cu totul nesemnificativă. Și totuși din aceste informații oficiale, nesincere, putem deduce că aici în zona în care și-au dus existența bunii și străbunii noștri, se desfășura o activitate susținută în credința moștenită de aceștia dela înaintașii lor, încă din negura veacurilor. Primul nume de preot pe care-l găsim în documente oficiale este al popii Mateiu ce apare abia în urbariul întocmit cu ocazia conscripției din anul 1721 - 1722. Numele de familie nu e consemnat, așa cum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces la înființarea unui muzeu sătesc în care sunt prezentate diverse genuri ale artei populare locale precum ceramica, pictura pe sticlă, aricole de uz gospodăresc ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sunt acoperite cu paie de secară, acoperiș care dacă e bine executat poate dura chiar și 20 de ani. Muzeul are menirea de a face cunoscută istoria satului, oaspeților ce ne vizitează zona cât și de a-i omagia pe înaintașii noștri. El constituie o dovadă vie a luptei pentru existență și pentru afirmarea națonală a locuitorilor Cârțișoarei, luptă de la care n-au abdicat niciodată în îndelungata istorie a satului. Pe lângă muzeul sătesc a luat ființă în anul 1969, sub egida
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiecare locuitor, atât, ba poate chiar ceva mai mult decât le trebuie, ca să trăiască demn, să fie curați, să se fie sănătoși, să păstreze memoria ce se cuvine strămoșilor și să convingă viitorimea că are de ce să fie mândră de înaintașii lor de azi. Pentru că în aceste condiții atât de vitrege pe care le oferă legea, administrația, puterea, din resursele de pe fânaț, pășuni și acel minim arabil sătenii dispuneau la 1 ianuarie 1966 de un efectiv animalier de 560 de bovine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta predarea întregii agoniseli de generații a familiilor lor, viitoarei gospodării agricole colective, știind că în felul acesta pierdeau tot ce înaintașii lor, de la căderea obăgiei încoace cuceriseră prin luptă și jertfă de sânge. Se știa la ora acea în sat că popa Nodea din Șinca, având doi feciori, unu, sportiv de performanță, om de bază al echipei naționale de handbal masculin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
majoritatea populației. Bezna analfabetismului era compensată într-o oarecare măsură de lumina înțelepciunii dobândite la școala vieții, de lumina moralității, a curățeniei sufletești și a credinței. Bătrânii, deținătorii unei bogate experiențe de viață, erau totodată continuatori ai învățăturilor moștenite de la înaintași, păstrători ai tradițiilor și ai credinței la lumina cărora au crescut și au viețuit, ei reprezentând sursa de îndemnuri și povețe pentru copii și tineri. Școala primară rurală, care a cunoscut o mai mare răspândire la răscrucea veacurilor al XIX
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cunoșteau, se influențau și se ajutau între ei, își întemeiau gospodăriile după modele transmise din generație în generație, își creșteau copiii („câți dă Dumnezeu”) după reguli și practici statornicite prin tradiție, se distrau și petreceau sărbătorile după obiceiurile moștenite de la înaintași, își respectau bătrânii și îi conduceau pe ultimul drum când aceștia își încheiau socotelile pe această lume etc. Rațiunea existenței țăranului era munca câmpului și munca în gospodărie, la care participau toți membrii familiei, de la cel mai mic până la cel
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fii neapărat psiholog sau pedagog diplomat, ci să posezi tu însuți o bună educație. S-au văzut destule cazuri în care părinți cu înalte studii au eșuat în educația propriilor copii. Pe baza experienței personale și a celei dobândite de la înaintași, țăranii, cu puțină știință de carte dar cu bun simț pedagogic, își creșteau copiii în spiritul celor mai înalte comandamente ale vieții familiale și sociale: respectul față de părinți, cinstea, credința, cultul muncii și al familiei ș.a. Se poate afirma că
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
se înțeleagă că începând de la o anumită vârstă bătaia nu mai are putere de îndreptare, ba chiar poate avea efecte contrare. Izvorâtă din milenara experiență de viață, această butadă a cărei idee nu o împărtășesc a călăuzit pe mulți dintre înaintașii noștri în creșterea și educația copiilor dar a început să-și piardă din valoare în zilele noastre. Directivele forurilor internaționale privind drepturile copilului îl pune pe acesta la adăpost, apărându-l de abuzurile și violențele de orice fel. Este normal
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să se rostogolească În neant. Dealtfel, nu e unicul exemplu În care grecii se feresc de fascinația prea asiduă a necunoscutului. Prin epigonos ei Înțelegeau descendent, fără ca noțiunea să implice o ironie. Mai mult, epigonii au reușit ceea ce nu reușiseră Înaintașii lor, să Învingă Theba. Exploratorul e un Oedip Însetat de mister, care nu acceptă sinuciderea sfinxului ca victorie; el refuză să se oprească la Theba chiar dacă i se oferă tronul. În schimb, Sisif devine după prima rostogolire a stîncii propriul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aflăm în fața unei adevărate enciclopedii care teoretic nu are sfârșit, extrem de utilă marelui public, dar și specialiștilor, iar cei care au lucrat la realizarea ei merită toate elogiile. Liviu Leonte ARGUMENT Există o obligație morală, aceea de a evoca munca înaintașilor cărora le datorăm ceea ce suntem și ceea ce deținem ca patrimoniu de aur al culturii și științei românești. Au fost oameni, intelectuali discreți, unii dintre cei care au lăsat în urmă fapte, nu doar vorbe frumoase. Încercând a sesiza, a gândi
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cosmică a spațiului în care se desfășoară „scenariul“ aflat la baza proiecțiilor figurative. În același spirit a realizat și unele lucrări de pictură murală, între care compoziția Nașterea poporului român, realizată la Muzeul Militar Central din București, compozițiile Tinerețe, Omagiu înaintașilor, cele 19 picturi murale (realizate între 1968-1976, care ocupă o suprafață de 270 mp la Sala Pașilor Pierduți de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași și o alta (2001) la Aula „Mihai Eminescu“ de la Universitatea ieșeană. În 1964, Sabin Bălașa
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
literară și profilul moral ale academicianului Constantin Ciopraga vor rămâne un model și un reper în cultura română. Personalitatea sa reflectă și se reflectă în „personalitatea“ culturii române, așa cum el însuși a descris-o: conștiința afinităților cu modelul creat de înaintași, meditația detașată asupra istoriei, asupra existenței în totalitatea ei și seninătatea spirituală care nu au fost întunecate de dramele existenței. Prestigios istoric și critic literar, academician, șef al catedrei de Limba română, Constantin Ciopraga a fost un reper profesional și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu doctorat în științe, dar și cu audiență dincolo de granițele județene, ba chiar și peste hotarele țării. Ce-și poate dori un absolvent al prestigioasei instituții, de al carei centenar ne mai desparte doar un singur lustru (cum ar spune înaintașii latini !), la fel cum doar un lustru ne mai desparte și de aniversarea centenara a actului de plămădire a României Mari ? Ca toamna anului 2018 să ne regăsească cu un inventar la zi al dascălilor eminenți ce-au onorat ori
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
criticii”. Și în România literară urmează să apară ceva (articolul din ianuarie este primul dintr-o serie). Cred că lucrul cel mai bun pe care-l putem face e să vorbim acum cît mai mult despre clasici și despre orice înaintaș care merită. Nu ai de gînd să vii la Iași în zilele următoare? Aștept răspuns cît mai repede la această scrisoare. Din partea noastră, multă sănătate și noroc la toți. N.B. Ce părere ai de articolele ce am publicat în Cronica
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
comuniștilor despre religie, În general, și despre preoți, În special, pe care-i clasaseră la periferia scării lor sociale. Aici ne permitem și o remarcă proprie și anume aceea că slujitorii Domnului au uitat de patimile prin care au trecut Înaintașii lor și fac În continuare politică, ademenindu-i prin viclenie și fonfăire nazală pe enoriașii mai slabi de Înger, În a-i urma pe calea arătată de ei și nu pe cea dictată de propriile conștiințe Încălcându-se, astfel, măcar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În raportul precedent, se declarase mulțumit de calitatea „politică și ideologică” a spectacolelor Teatrului de Stat precum: „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davilla, „Suflete tari” de Camil Petrescu, „În lumea apelor” de Aldo Nicolaj, etc. Debarcarea regelui Mihai I de pe tronul Înaintașilor săi și trimiterea acestuia În exil, a permis noilor stăpâni instalarea În fostul Palat regal dar și În celelalte locații ale vechiului regim. O altă mare „grijă” a fost aceea a schimbării numelor străzilor, bulevardelor, aleilor, stradelelor, parcurilor, etc. dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]