2,835 matches
-
teroriștilor”, adică a securiștilor rămași credincioși lui Ceaușescu. Bineînțeles, după moartea acestuia nu s-a întâmplat absolut nimic. Unde ne sunt teroriștii? se întrebau ziariștii. Și de ce nu răzbună ei moartea șefului? De aici, de la ideea de răzbunare s-a încins o discuție pasionantă în care erau invocați tot felul de filosofi, antropologi și etnologi ca Hobbes, Rousseau, Lévy-Strauss și, mai ales, René Girard - foarte la modă cu câțiva ani înainte. (Îl cunoscusem personal în Statele Unite - preda ca profesor, la Bufallo
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
trist! Barca merge înainte...”. Până la urmă aproape tot echipajul le cânta în strună acestor reprezentanți. Chiar dacă unii dintre marinari părăsiseră pe furiș vaporul, iar alții, în loc să cânte, doar se prefăceau mișcând din buze. Foarte puțini nu cântau deloc. Așa că se încingeau niște coruri marinărești de mai mare dragul. — Ca pe „Potemkin”... — Să zicem... Numai că pe „Potemkin” deznodământul a fost tragic. Marinarii români nu voiau asta... Nici prin cap nu le trecea să se revolte, ei voiau să salveze vaporul. Înțelegi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Hănescu, Mergea și Tecău sînt prea tineri, Voinea are complexul Cupei Davis de cînd cu mingile de meci irosite în fața Olandei. Pe Pavel îl dor șalele. Dar toate astea pălesc în fața sublimului tablou de familie înfățișînd șase primari de sector încinși cu eșarfe tricolore, filmați abundent pe post de patroni fizici și spirituali ai loburilor și așilor. Domnul prefect Oprea se îndeletnicește uneori cu tenisul și se zvonește că s-ar pricepe. Edilii sectoarelor n-au încotro, așa că vor trebui să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și se țipă subțire. În final, bucureștencele înving, după ce vor fi trecut prin mari emoții. Se bucură fără margini, vestiarul e un cîntec. La plecare, în fața microbuzului din parcarea a ceea ce fusese pe vremuri un falnic stadion de cupele europene, încing hora bucuriei, ca tricolorii în America. Singurii martori ai acestei imense fericiri sînt cîțiva cîini de pripas. Reportajul se termină cu patronul sau cu antrenorul, n-are importanță cu care dintre ei, încercînd să dea sens de final poveștii. Aparent
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
l-a folosit drept purtător de vise neîmplinite, vehicul electoral, mascotă pusă mereu pe glume. Acum cîțiva ani, după prima victorie cu Balbi, din Texas, Dorin a mers de la aeroportul Otopeni la Ploiești printr-un cordon viu. Primarii din comune, încinși cu brîu tricolor, stăteau drepți la marginea șoselei, iar lîngă ei se aflau zeci de tineri în costume naționale, care urmau să dea onorul alaiului de jeepuri. Dorin se afla într-unul dintre acestea. În celelalte călătoreau diverși îmbogățiți, bucuroși
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trage de mânecă: - Salut, Alexa! Ce gânduri te preocupă așa de mult de n-ai ochi să mă vezi? - Scuză-mă, Emi! Mă gândeam că am uitat cum să fac un ochi. - Un ochi? Ce mare scofală. Pui ulei la încins în cratița, spargi oul în ulei și-i gata ochiul. - Nu, nu un ochi de mâncat... - Am înțeles ! Ai spart geamul. Cheamă geamgiul și-ți înlocuiește el ochiul de geam spart. - N-ai înțeles. Știi... Emi intervine imediat: - Aragazul! Ți
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
încongiurat, În care sta în picioare un voievod vechi de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate fantomatice și teribile. Urmând pe Asachi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Îndărăt se-azvîrlă palizi, sângerați. Sângele lor curge; ura însă crește; Privitorii tremur; - nimeni nu-i oprește; Ci ei toți afară fug înspăimîntați, Căci de întuneric sunt amenințați. Torțele stau toate gata a se stinge; De-ale nopței umbre sala se încinge, Și tot se mai bate negrii luptători Luminați de fulgeri repezi, trecători. AL. DEPĂRĂȚEANU Tânăr a murit și Al. Depărățeanu (1834-1865), care a rămas cu reputația unui neologizant rizibil: Și bellă, grațioasă, ca astra tremurândă Ce spuntă-ntîi pe ceruri era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
seva stă în limbă. Soacra înfăptuiește în vorbirea ei perfecțiunea malignității socerale. Povestea lui Stan Pățitul arată o manieră originală de a trata fabulosul, realistic, așa cum va proceda și Caragiale în Kir Ianulea. Între dracul prefăcut în copil și Stan se încinge în poartă un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă! Hormuz, na! Bălan; nea! Zurzan; dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
monstruozități ale basmului se ceartă în casa de fier înroșită a împăratului Roș ca dascălii în gazdă la ciobotarul din Fălticeni. Vorbirea împăratului Roș e de o grasă vulgaritate. Pișcat de pureci, măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? - Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. - Vorba ceea, soro: "Șede hîrbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sfiiciune și smerenii grele cum adulmeci sperioșii cerbi. ARON COTRUȘ Aron Cotruș e din familia poeților barocului giganticului, ai mesianismului apocaliptic (linia Walt Whitman, Verhaeren, Blok, Bjelyj, Esenin), dealtfel printr-un impuls organic: Daruri ce-n veci nu adorm mă-ncing, nu mă lasă să dorm, mă-mping spre tot ce-i enorm... Toate dimensiunile universului sunt sporite, sufletul funcționează la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai ivește și vreo boală internă, este nevoit În cele din urmă de a mai aduce și un al patrulea. Este de remarcat că medicii admit că nu au recunoscut Încă felul bolii și tocmai În timpul din urmă s-au Încins discuții, În tabăra lor, asupra pricinii oricăror manifestări de boli cum e holera și altele. Cu toate acestea oricine dă o explicație nouă și propune un alt procedeu de vindecare este excomunicat. Dacă alopatul reușește cu prescripțiile sale, atunci aceasta
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
fin, ca să poată fi Înghițit fără osteneală. Este interesant că acest nisip poate servi chiar ca mijloc de dezinfecție. Să se facă următoarea Încercare: Într-un spațiu unde s-a stricat aerul prin ardere de vată sau lapte, să se Încingă pe un fier roșu aprins câteva mâini de nisip de mare și vom fi uimiți cât de repede dispare mirosul, În timpul Încercării să se lase ferestrele Închise, pentru ca acțiunea nisipului să iasă mai mult În evidență. În regiuni nisipoase, aerul
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
românilor tîrziu pînă către secolul XlX ,, Feluri de limbi mestecate fiind și bărbați de tot felul... Pirus, care pe traci adusese venind de la Enos pe mare, Armele nu-i le desprinse, sosiră doar soții lui Pirus Tracii moțați, și-l încinseră pe dată cu lungile suliți’’ Pirus este ucis de ahei care doreau să-i ia armura și armele, după obiceiul aheilor dar este salvat de ceilalți traci de o asemenea umilire. Pe un crater din secolul Vl î.e.n. este înfățișată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care a dat-o ca zestre sorii noastre Netuța. Ne spăla rufele în albie, cu săpun făcut tot de ea din grăsimile pe care nu le consumam, de la porcii sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să mori! Viața noastră-ncepe abia în ceasul morții, Căci numai prin moarte ne-ntoarcem vieții! O, tu, moarte - doliu, cum te mai plângem toți! De nu ai fi fost, noi toți am fi morți... Spini, pălămidă, fruntea ne-ar încinge Gemete, scrâșniri, sudori și sânge, Nedreptatea lumii, pururi nedreaptă, N-ar avea sfârșit, n-ar mai fi curmată. O, Iisuse veșnic, tron însângerat, Nu cu moartea sfântă pe moarte ai călcat? N-ai lăsat tu lumii lege ce nu piere
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Șefului de Cuib, Circulare și Însemnări de la Jilava, va cunoaște un legionar, nu autofăcut, ci pregătit în școala legionară și confirmat de ierarhia legionară prin faptele sale, căci a fi legionar nu înseamnă a îmbrăca cămașa verde și a te încinge cu centură și diagonal, va găsi adevărul. Căpitanul spune: „Cine nu a cunoscut și nu a dat nici examenul durerii, nici examenul bărbăției, nici examenul credinței... nu poate fi legionar.” Deci, cine va parcurge acest material arătat mai sus, placă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
unele răspântii anumite erau instalate teascuri și linuri în care se fabrica mustul. Aceste mustării funcționau în baza unei taxe ce plăteau axizarilor primăriei 260. Lângă mustărie era grătarul cu cârnați apoi, mai pe la margine venea și jarcalețul și se încingea și joaca. Bineînțeles că, de multe ori, afacerea se sfârșea cu păruială și la comisie. Pe vremea aceea poliția avea cu totul o altă organizare; nu existau circumscripțiile și nu existau inspectoratele; nu erau decât 5 comisari pentru întreaga Capitală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Florescu. 5. Bacalbașa se referă, probabil, la „joia Moșilor“ din 1875 (29 mai/10 iunie) când, în apropierea „cortului domnesc“ ridicat aici și în prezența Domnitorului, a soției sale și a corpului diplomatic, precum și a „elitei societății românești“ s-a încins - după ce au dansat călușarii - o horă („Hora, care s-a făcut lângă cortul domnesc, n-a avut nimic caracteristic, nimic național; cu puțină îngrijire s-ar fi putut găsi în târg chiar o sută de fete și flăcăi în costum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mașină de piață, cu arme și cu bidoane pline cu benzină. Până n-a ajuns mașina la locul destinat, soldații de pază au tras focuri de armă. Arzând, mașina a ajuns la schele. Focul s-a întins la scânduri, încingându-se o vâtvătaie creatoare de panică. în fața Palatului a fost postat Aurel Călin. El, din fața porții principale, a aruncat o puternică grenadă defensivă. Ea a explodat în apropierea scărilor din fund, făcând un zgomot asurzitor A mai tras câteva focuri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
front Să îngroape zări sub maluri Bat să spargă orizont Bat cu artă, bat pervers Să străluce-n univers Bat s-audă lumea toată Chiar și Horea Cum trosnesc urmași pe roată întregul plai Un plâns de nai Snop de vis încins de nimb în orice bob un nume de foc Mânia vor s-așeze-n loc Ș-apoi să dea în schimb Ce rămâne Din tăciune Ș-acela să fie stins Munte Au obosit de când tot bat Duși mii și mii, zeci de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceva până te obișnuiești. Ia-o ușor deocamdată! Cred că-i cel mai înțelept lucru pe care-l pot face. După ce-a stocat visul, bibliotecara a început să se pregătească de plecare. A deschis ușa sobei, a scos cărbunii încinși cu o lopățică și i-a îngropat într-o găleată cu nisip. — Ai grijă să nu obosești și psihic. Mama îmi spunea mereu lucrul ăsta. Oboseala n-are decât să cuprindă trupul, dar nu și sufletul. — Grozav sfat! Să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dezinfectat rana, mi-a făcut câteva injecții, mi-a cusut-o cu îndemânare. După ce-a terminat doctorul, asistenta mi-a aplicat niște comprese sterile pe rană, aruncându-mi priviri bănuitoare. Mi-a pus un plasture mare și m-a încins apoi cu un bandaj elastic, roată, ca să țină pe loc compresele. Mă simțeam tare caraghios. — Să nu faceți mișcări dure, mă sfătui doctorul. Fără sex și fără hohote de râs. Stați liniștit, citiți și veniți mâine la control. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Dacă lumea aceasta este anormală și locuitorii ei n-au suflete... cine e de vină? În nici un caz ei. O să-mi fie cu siguranță dor și de Paznic, cu toate că nu e nici el decât o verigă a lanțului uriaș care încinge orașul. Asta e. Iubesc tot ce se află aici. Iubesc oamenii. Dar nu pot rămâne mai departe. În clipa aceea am simțit o tresărire în sufletul meu. A mai rămas ceva în el care tânjea după pacea și liniștea de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Apoziția” și „Revista scriitorilor români” din München, la „Vatra” din Freiburg și la „Buna Vestire” de la Roma. Marcată de nostalgia depărtării, sensibilitatea lirică a poetei surprinde toate dorurile exilatului. Imaginația reconstituie dimensiunile spațiului originar în gesturi și atitudini altădată familiare: „Încins de focul verii / într-un ceas mic / sfârtec cămașa subțire / de borangic. / Netezesc părul / ascuns subțiori / firele una cu alta surori. / Deșir bob după bob, / e dulce savurosul rod,/ crescut pe o singură tulpină / dreaptă, susținută de / aripi de lumină
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]