12,289 matches
-
liniile electrice ale spitalului, ca să aibă lumină, trăgând o încrengătură de fire de la stâlpii electrici direct în grădină. Grație aprovizionării excelente de care se bucura spitalul, erau scutiți de căderile și fluctutațiile de tensiune îndurate de restul orașului. De asemenea, îndrumase o gloată de vizitatori regulați ai livezii să lege o rețea de țevi de apă ce ducea de la o gaură din apropiere, pe care o făcuseră într-una din conductele principale într-o noapte întunecoasă, la un rezervor privat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
didactice care își doresc să perpetueze o frumoasă tradiție în ceea ce privește predarea limbii engleze în școala noastră. Aducem în acest context un omagiu distinsului profesor Giurgea Ioan (gr. I) care, prin realizările personale și prin rezultatele de excepție obținute de elevii îndrumați de dumnealui, a adus imense beneficii imaginii liceului nostru. Profesionalismul cadrelor didactice, care predau sau au predat limba engleză la acest liceu, este dovedit și prin rezultatele remarcabile obținute cu elevii la examenele de admitere în clasa a V-a
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
multe ori; O, trebuie să fie trist departe-n prăpăstii... Fulgi de zăpadă rătăcitori... Dimineață O cafea neagră... și-o ploaie de gheață, Când spirtul mai arde culori în odaie - O privire pe-o carte, pe straie, Și pasul mă-ndrumă în dimineață. Cum frigul, tremurând ca o veste, Tot plânge de-al meu și de-al tău... Tot mai mult am rămas cu ce este, Și plouă cu-o părere de rău. Am uitat dacă merg... încă tot mă iubesc
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
privirea ei gri către Vultur-în-Zbor și spuse: — Scuzați-mă cu toții. Mă duc o clipă în grădină. Azi după-amiază am uitat acolo ceva la care nu vreau să ajungă ceața și roua. Apoi plecă. Peste o clipă, Vultur-în-Zbor ceru să fie îndrumat către toaletă. Contele Cerkasov i-a arătat drumul și l-a lăsat acolo. Vultur-în-Zbor a remarcat cu satisfacție că putea să se cațere pe fereastră și să se alăture astfel Irinei în grădină fără să atragă atenția asupra lui. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Nu prea mai știu de ce-am venit până aici. Din prietenie, bănuiesc. Din obligație, recunosc. Și dintr-un sentiment de vinovăție. Credeam și că m-ai putea ajuta... Voiam să te întreb anumite lucruri, să-ți cer să mă îndrumi... Acum văd că n-are absolut nici un rost. Nu crezi că e trist, Virgil, ca, dintre toți oamenii, tocmai tu să decazi atât de mult? Tu, care-mi spuneai cât de mult îți prețuiai demnitatea? „încerci prin viața și acțiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a schimbat cursul vieții. Deși, ca să fim cinstiți, dacă nu mi-ai fi ușurat atât de mult sarcina, ar fi trebuit să găsesc altă cale ca să te izolez... în fine. înțelegi ce vreau să spun. Puncte de răscruce. Te-am îndrumat un timp îndelungat - pe tine și pe alții - pe drumul cel bun. Asta vreau să spun când zic că te-am făcut. Am construit Dimensiunea Perfectă, unde totul se desfășoară conform planuluiă Vei spune: nu e așa. Nu am anticipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se întâmpla să mai intru în discuție cu câte unul care se așeza la masa mea, începeam să cred că mi-am greșit cariera, că de fapt trebuie să intru și eu în noua politică, profund militantă, și să-mi îndrum neamul de sloboziți spre orizontul în care ghioceii din clipa trecută se transformaseră în plantație de crini. Când venea și romul cu care îmi încheiam, în sfârșit, lectura articolului publicat la prânz, eram hotărât ca, imediat ce ajung acasă, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de un chip de la cinema sau de la televizor. Multă vreme am simțit-o pe Ania ca pe o soră a mea nevăzută, dintr-un misterios ținut cu nume de Basarabia, o soră pe care trebuia să o ocrotesc, să o îndrum, să-i iau în serios toate micile ei necazuri. Să iubesc Chișinăul acela tainic, așa cum spunea ea că-l iubește, să merg cu ea prin parcuri necunoscute, să fac aceiași pași pe drumul ei de la școală acasă sau să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ale beznei. M-a adunat mereu din risipiri, redându-mă din cioburi, sprijinindu-mă să mă înalț, să fac iarăși acel dintotdeauna greu, copleșitor, nou pas întru coborâre. Biblioteca, într-un minunat fel, cu blândețe și statornică îngăduință, mi-a îndrumat pașii spre drumul care duce spre Dumnezeu. Ea m-a făcut să mă simt al Dumnezeirii. Ea mi-a insuflat curajul de a crede că sunt vegheat de Dumnezeu. Că răul Lumii, oricât de grozav ar fi el, îl pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și morgă belferească nou-veniții, îi adulmecăm, îi presimțim pe cei care vor deveni, în curând, de-ai noștri sau care sunt doar intruși pasageri, provizorii, fără stigmatul Bibliotecii. Pe primii îi luăm de la bun început sub aripa noastră protectoare, îi îndrumăm pas cu pas pe căile, atât de misterioase, tainice și pline de neprevăzut, ale Bibliotecii, îi ocrotim cu căldura unor sentimente de nostalgică duioșie, de încredere că ei vor fi cei care ne vor urma, într-adevăr. Îi pregătim să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
credința că fiecare carte de-a mea, la fel ca multe altele, ale altora, poate deschide textul altora, redându-li-l. Mă retrag în scris descoperindu-mi textul meu, încercând, totodată, să-l atrag pe cititor îndepărtându-l de mine, îndrumându-l spre textul lui. Am reușit de câteva ori. De cele mai multe ori însă, nu am izbutit. Am avut și am parte de cititori prostiți de convenția literară. Nici măcar naivi nu-i pot numi. Prostiți de literatură, citind doar cărți, nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o viperă ca Fumero considera ca de la sine Înțeles că el era un laș, Însă, de Îndată ce polițistul a părăsit prăvălia, pălărierul s-a dus țintă la capela catedralei unde o cunoscuse pe Sophie, pentru a se ruga sfîntului să-i Îndrume pașii fiului Înapoi spre casă, Înainte să fie prea tîrziu. CÎnd Julián a venit la taică-său, pălărierul l-a avertizat asupra primejdiei ce Îl amenința. - Orice te-o fi adus la Barcelona, fiule, lasă-mă pe mine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Motto: „A îndruma pe cel care învață este la fel cum ai face o maioneză: trebuie să-i administrezi sfaturi precise, apoi să adaugi uleiul, strop cu strop, dacă adaugi prea mult, prea repede, dacă te grăbești, atunci mintea se taie cunoștințele se
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
că parcurg un îndelungat stagiu de formare profesională pentru a contribui la dezvoltarea societății și pentru a-și asigura traiul, pe toată perioada vieții. Așadar, nu are de ce să le fie indiferentă orientarea profesională, iar încrederea că educatorul îi va îndruma corect spre o profesie, trebuie să aibă acoperire în competența acestuia. Cadrele didactice cunosc mai bine ca oricine potențialul fiecărui copil și un sfat bine dat și la momentul oportun, poate face minuni. Până acum am adus în discuție doar
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
Întregului propria individualitate, aveau, ca și masterandul Oliver, foarte mult de pătimit. Profesorul și asistenții, ca să nu mai vorbim de infirmieri, Încercau prin tot felul de mijloace, inclusiv cele coercitive, uzând de bătăi și strânsul degetelor În ușă, să-i Îndrume pe „calea cea bună”, anihilându-le voința și aducându-i la același numitor. Acum ei resimțeau victoria lui Oliver ca pe propria lor victorie. Nu era de mirare că, În camera vecină, prestația lui fu răsplătită cu aplauze și zgârieturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
teorie? Totu-i un coșmar. Dar nu cumva vorbesc prea mult?” „Spuneți lucruri extrem de interesante și Într-un mod deosebit de plastic... Până și un copil v-ar Înțelege...” zise Noimann. „Am vrut, cândva, să studiez Filozofia, dar viața m-a Îndrumat pe alte căi. Spuneați că m-ar Înțelege și-un copil. Probabil ați vrut să mă luați peste picior. Și totuși nu sunteți departe de adevăr. Când mă adresez cuiva, nu elimin ipoteza că omul nu poate scăpa cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fac inscripții mortuare, Noimann dădu a lehamite din mână. Birjarul pocni din bici și trăsura se puse În mișcare. „Nu mi-ați dat adresa”, strigă În urmă omul cu joben, Întorcându-și pe jumătate fața Înspre masă. „Drept Înainte”, Îl Îndrumă stomatologul. „La cimitir...” „Care?” zise omul cocoțat pe capră. „Eternitatea. Acolo veți găsi și cavoul... E În drum...” Noimann Își șterse fruntea de sudoare și se așeză din nou la locul lui. Comesenii aplaudară cu frenezie. Cineva făcu o remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Magul Melchior : Un rege ? Magul Belșațar : Da ! El va izbăvi lumea de păcate ! Magul Melchior : Unde se va naște ? Căci și eu am văzut steaua și am venit să mă închin Lui. Magul Gașpar : Dacă urmărim steaua aceasta ne va îndruma spre un orășel mic, Betleem. Magul Melchior : Să ne grăbim, precis a aflat Irod că am trecut granițele țării lui. Actul VI Irod, sfătuitorii lui Irod, Magii Povestitorul : În Iudeea domnea pe atunci regele Irod. Aflând de la magi că la
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
care avea să le fie ghid și le spuse: Copii, aici este o fabrică de sticlă, veți vedea cum se fabrică diverse obiecte din sticlă; dar va trebui să mă ascultați și să mergeți numai pe acolo pe unde vă îndrum eu, pentru că în unele zone din fabrică nu au voie copiii deoarece este periculos, iar noi nu vrem să se întâmple un accident. Ați înțeles? Da! răspunseră copiii în cor. Bun! Acum trebuie să vă spun că sticla se fabrică
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
CALE LUNGĂ... Înmugurești în mine cale lungă Prin unda ce coboară din izvor Și nu-i clipită care să m-ajungă Făr-a-și goli cuprins clocotitor... Mă însoțești și-ncerci ades prin visuri Să mă îndrumi spre tot ce e lumesc, Să rătăcesc, ascuns printre hățișuri, Și universu-n noapte să-l privesc... Înmugurești în mine cale lungă Precum sămânța-n rana unui zid, Zbătându-se zadarnic să-l străpungă Și-l va lăsa...tot rece și
CALE LUNG?... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83754_a_85079]
-
-i mărturisiseră nimic din secretul pe care poate îl cunoșteau. 6;.u poate că Mini, neștiutoare de ceea ce se petrecea, nimerise, prin instinctul unor armonii tainice, locurile care erau la fel neștiutoare, așa cum alteori, dimpotrivă, descoperea tocmai ceea ce te poate îndruma. 13 Ieșise chiar pe poarta care da spre câmp, de mirare și ea deschisă, și pornise pe aleea de plopi superbi, pe care o admirase alteori de la depărtare. Aleea, stropită de curând, cu profilurile țepene ale plopilor egali, pe seninul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
care rar pilpîie felinare melancolice sau fulgeră ochiul orbitor 37 al vreunui far de automobil răzleț. Clișeuri, rămase acolo pe retină, acum evocate, apăreau în transparența ochilor. - Drumuri tăiate de suflet! Felicitări! . . . Noroioase, desfundate! . . . bombănea Nory. - Da! Până când se vor îndruma căile lăuntrice, atunci. - Atunci vom avea un dublu exemplar suprapus de tout a l'egout. Mare spor! . . . Eu mă uit la dosuri și deduc sufletele. Tu vei consulta harta sufletului și vei deduce cartierul respectiv. Te asigur că va fi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
care se pretindea practică, se ocupă de "lucruri secundare". Nu explicase mai limpede, fiind scump la vorbă, dar Nory tălmăcise. Știa de la studente că, la începutul de an al cursurilor, profesorul adăoga, pentru pedagogia fetelor anume, o perifrază care le îndruma spre "lucrurile principale ale vieței". - Anatomie aplicată! glumea Nory, dar degeaba, el rămâne tot un teoretician de nevoie. Cine Dumnezeu ar putea aplica cu Rim? Halal bucată anatomică! Nory era o nebunatecă, dar, de fapt, Rim rămânea pentru publicul spectator
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Păcat că era așa de necăjit; Mini întinse urechea. Lăcomia nu explica îndestul ditirambul. Elogiul lui Hallipa în vorba lui Rim era ceva neobicinuit și admirația lui, strămutată de-a dreptul de pe Lenora pe bărbatul ei, o surprindea și o îndruma spre noutăți mari. - Să fi văzut ieri ciorchinele de păsări calde! Le-a adus bietul om, el singur. Hallipa în formă de "biet om" era ceva peste fire! Lina întrebă mai întîi cu îngrijorare ce făceau Rim și Lică, și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
într-o breșă dincolo de oniric. Călătoria, deși cred că va fi însoțită de niște tulburări psihosomatice minore, va fi una revoluționară pentru... Știindu-i slăbiciunea, l-am întrerupt: - Vezi că ți-am adus o pungă cu tomate! și l-am îndrumat forțat spre cumpărăturile din biroul meu de vizavi. Am închis bine ușa după el, mi-am clătit nițel mâinile și am cuplat golatérul șaterrat la una din fantele cilindrului ce părea că de-abia așteaptă asta. Siguranțele au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]