2,895 matches
-
mai Întunecați. Și dintr-odată apărea; Îi auzeam bâzâitul discret trecând de la o floare la alta, vedeam haloul care vibra În jurul trunchiului cu formă aerodinamică a unui fluture Colibri, oliv cu roz, suspendat În aer deasupra corolei În care Își Înmuiase limba lungă. Frumoasele lui larve negre (ce semănau cu o cobră minusculă când Își propulsa afară segmentele sub formă de ochi din față) au apărut, peste două luni, pe iarba umedă de sub sălcii. Astfel, fiecare ceas și fiecare anotimp aveau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe scândurile de pe jos și Încă tremurând pășeai În afară, călcând pe dungile lui albăstrui difuze. Cabina mirosea a lemn de pin. Servitorul, un cocoșat cu fața brăzdată de riduri, Îți aducea un lighean cu apă clocotită În care Îți Înmuiai picioarele. De la el am aflat și am păstrat de atunci informația Într-o celulă de sticlă a memoriei mele, că În limba bască „fluturelui“ i se spune misericoletea - sau cel puțin așa se auzea (printre cele șapte cuvinte pe care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să scriu. Era incomod de scris. Uneori picura un punct pe caiet sau se dezlegă penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne, ca scump și cu multe lacrimi plăteam seară, la control, cănd caietul era verificat de către mama
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că se vând, orice se vinde, mi-a răspuns Sofia râzând. 176 „ȘTIE TOT SATUL UNDE AȚI FOST ASEARĂ!” A doua zi dimineața, când am ajuns la primărie, în birou era „prietenul meu”de la Colegiul de Partid. Mi s-au înmuiat picioarele când l-am văzut și sângele mi-a năvălit în obraji. „Bine că am încuiat dulapul unde am pus sacoșa cu bunătăți de la nemți. Precis am fost urmărită aseară la Boiereasca”, mi-am spus în gând, amintindu-mi de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mireasă. Și lăutarii au cântat cu altă măsură, una cerească, nu pământească. După ce Popa Cristea, apărut dintr-o dată, nechemat, și el și dascălul Pârvu, a binecuvântat perechea mirii erau neînchipuiți în frumusețe, că se făcea cald în jurul lor și se înmuiau și lumânările de atâta lumină caldă -, au schimbat inele de diamant, au sărutat mâna nașilor și s-au urcat în caleașcă. Atunci s-a împlinit minunea, când caleașca și caii cu harnașamentul de argint și vizitiii cu lampasuri de ghinărar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
s-a transmis că, după meciul nostru cu Danemarca, un conclav de vrăjitoare s-a adunat și l-a blestemat pe arbitrul care se pare că ne-a nedreptățit să nu i se mai audă fluierul și să i se înmoaie picioarele când aleargă pe stadion. Cred că nimeni nu a menționat rezultatul meciului. De fapt, ce conta meciul față de formidabila știre despre Evul Mediu redivivus? La câteva săptămâni distanță, apar două știri despre România, chiar și cu poze. Regele Florin
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Calabria îi spunea: «Doamnă învățătoare, dumneavoastră mi-ați fost, după mama, cea mai mare educatoare». Despre vremea aceea don Calabria își amintea o întâmplare nevinovată: «Îmi amintesc că trebuia să scriu câteva fraze pe o foaie albă. Am încercat să înmoi penița în călimară, dar, din nefericire, sticluța cu cerneală s-a răsturnat, pătându-mi foaia și șorțulețul. La vederea acelui dezastru m-am îngrozit. Am început să plâng în hohote. Printre suspine am reușit să spun: „Nu sunt bun de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
descălțat în șosete în fața camerelor TV, constata cu surprindere că partidul său n-a atins un prag electoral și promitea răzbunare. între timp, Gigi a devenit George, a încercat să se cizeleze și, întru cîtva, a reușit să-și mai înmoaie asperitățile. În cei doi ani scurși, Steaua a cîștigat tot atîtea campionate interne, a jucat semifinala cu Middlesbrough, a pătruns în Ligă și a făcut instrucție cu Dinamo Kiev. În sus-amintitul răstimp, patronul și-a eliminat dușmanii, a făcut case
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la Gheorghiu Dej. Albastru peste galben, roșu peste verde, roz pe sub bleu. Enormități vestimentare și cromatice care pot fi întîlnite din belșug la o simplă plimbare a degetului pe butoanele telecomenzii. Realizatorul Jderescu, bătrînul nea Pișcoci și profesorul de istorie înmuiat de-o viață în vodcă, protagoniștii filmului laureat la Cannes, există și ei pe sticla televizoarelor seară de seară. Personajele sînt străbătute de importanța lor. Fiecare are impresia că prezența sa pe ecran oprește pentru o clipă învîrtirea Pămîntului. Vocile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
70 al meciului de pe Bernabeu. S-a ridicat și a jucat, în vreme ce noi, milioanele de români, invocam ceasul rău, pisica neagră, nedreptatea divină, ghinionul ca asemenea nenorocire să ni se întîmple tocmai nouă. în asemenea clipe, sîntem tentați să ne înmuiem ca mămăligile. Eroismul strămoșesc cu care ne-au îndoctrinat falsele manuale de istorie ale comunismului nu ne-a modelat, ci ne-a mințit. Privind înapoi, la existența adevărată, descoperim că ne-a stat mult mai bine ascunși în păduri decît
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și întru orbirea sa, cu dorința ca el să nu mai fie orb. Am fost atins de compasiunea pentru acest orb adică m-am fluidizat la nivel de subiect particular sau, cum sugestiv o indică limbajul comun, mi s-a înmuiat inima. Acest tip de tranziție psihică de la soliditate la fluiditate relevă intrarea mea într-o stare ce învăluie și scufundă deplin prezența orbului asemeni unui rit sacru al apelor, asemeni unui botez cathartic. În compasiunea trăită aici, sufletul meu se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a muri beat sub un gard, dacă cumătrului Cuțitei, om cunoscător cum stau lucrurile la târg, nu i-ar fi venit buna idee de a învăța pe popă să conrupă prin bani "integritatea" procurorului. Atunci acesta nu numai că se înmoaie, dând procesului-verbal o altă încheiere, în favoarea popei, ci ține și un discurs, la masă, lăudând "caritatea" popei - "acestui om de bine"... (Mai târziu, procurorul acesta devine prefect, reprezentantul, deci, în județ al puterii centrale, al statului român modern.) Dar în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
modelarea unei străchini simple nu durează mai mult de un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ivriții ba se păruiau cu filistenii, ba puneau împreună de ceva jaf printre vecini sau pe unde norocul se arăta mai ochios. Dar îi mustră să nu se sumețească în fața lor pentru că încă mai au toiagul cu care le poate înmuia șalele și chiar mai mult. Mai găsim la Isaia unele informații uluitoare care au fost ocultate pînă în prezent. ,,19,18 În vremea aceea vor fi cinci cetăți în țara Egiptului care vor vorbi limba canaanitului, și vor jura pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iubiți și văd dacă întîmplarea rea nu le-a micșorat fala din ochi. Am dat puțină vopsea și sa-mur precum și un val de pînză și fir de aur pentru a face haine deosebite. Anul a fost cu apă multă, să înmuiem pînza de in și să o lovim cu putere pînă se curăță. Uite, să ieșiți și să lucrați(spălați) cu atenția cuvenită în apă! Grămada de pînză pe care am dat-o este acum vopsită în roșu, cercetată și adusă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe un butuc, la umbra casei, și pentru a se înmuia pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pielea, cu o cană lua apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci ca să se moaie, mi-am zis că se risipește prea multă apă turnând în opinci, că opincile nu țin apa până se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis că vreun câine le va fi uat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]