KorAP: Find »[drukola/base=însemnătate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...104 105 106 ...139 >

3,455 matches

Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478

din exterior rezultă dintr-o operație de sumare a obiectelor reflectate senzorial. Pe mai departe Titchener recunoaște că aceste elemente senzoriale se pot afla chiar și în afara sferei de reflectare a conștiinței. Numai că acolo ele continuă să-și păstreze însemnătatea, sămânța lor senzorială, care este suficientă pentru reproducerea întregului. Dacă subiectul de experiență, la rezolvarea unei probleme de inteligență, nu conștientizează toate elementele senzoriale legate de problemă, aceasta înseamnă că ele nu sunt suficient de grupate pentru introspecție. Părțile respectivele

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
lui Behterev. Mai exact, în cazul în care în conștiință nu sunt conținute toate elementele perceptive reale, semnificația obiectului nu poate fi alta decât cea a respectivei senzații, unde diverse părți pot prelua funcțiile întregului, semnificația acestuia. O astfel de însemnătate Titchener o conferea conștiinței kinestezice un semn, o semnificație a trăirii ce se contopește cu actele corporale ale organismului. Pătrunderea în aceste adâncimi ale conștiinței și în final ale comportamentului se poate realiza doar pe calea introspecției, cale pe care

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
să dea conștiinței. La întrebarea provocatoare formulată de el "ce este emoția", răspunsul dat a fost că "emoția este o stare a conștientizării organismului". Răspunsul acesta îl va completa ulterior cu accentul expres pus pe reacțiile motorii. O completare cu însemnătate pragmatică, a concepției sale generale, conform căreia lumea este expresia unei construcții individuale, susținută cu argumentele reacțiilor motorii ale organismului. 3.3. Critica teoriei reflexului John Dewey Al doilea reprezentat de bază al gândirii funcționaliste născut pe tărâm american a

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
fost John Dewey (1959-1952). Acesta a așezat la baza construcției sale teoria arcului reflex, ca reprezentând o perspectivă psihologică diferită de cea schițată după modelul structuralist a lui Wundt-Titchener. Psihologia americană avea nevoie de o asemenea extensie pentru a proba însemnătatea teoriei reflexului pentru fundamentarea manifestărilor psihice. În acord cu accepțiunea lui Dewey conștiința nu are aici nici o legătură cu manifestările de elemente reflexe ale organismului, cu componentele lor aferente sau eferente, care rămâne astfel doar o expresie a manifestării mecanismelor

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
conștiente. A evidențiat însă aspecte particulare interesante ce privesc asemănarea și deosebirea dintre comportamentul animalelor și cel al omului. Pentru prima dată el a formulat problema abordării obiective a vieții instinctive, a ceea ce este moștenit comportamental peste generații, ca având însemnătate pentru dezvoltarea ontogenetică a viețuitoarelor a animalelor și omului. Aceasta a însemnat un progres imens pentru fundamentarea experimentală a științei psihologiei. Pentru psihologie, lucrările lui Darwin sunt esențiale din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru rolul pe

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
și tensiunea arterială a oamenilor. Toate aceste încercări s-au păstrat la nivelul unor tentative individuale, fără a putea fi integrate unor sisteme de gândire științifice cu statut propriu. În noile condiții social-istorice diferențele semnalate între oameni au dobândit o însemnătate socială deosebită, cu deosebire din cauza problemelor ridicate de activitatea productivă industrială proprie societății capitaliste. Aici s-a conturat o comandă socială precisă pentru cunoașterea legilor după care are loc diferențierea caracterială dintre oameni: nu toți oamenii se pricepeau la toate

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
cu o anumită variabilitate individuală și deci statistică. Plecând de la o asemenea viziune biologică asupra caracterelor, Galton pornește la formularea concepției sale psihologice. Diferențele caracteriale corespunzătoare psihologice se pot explica doar făcându-se apel la categoriile teoriei moștenirii caracterelor organice. Însemnătatea deosebită a unei asemenea formulări constă în a fi detașat din sfera obiectivelor marilor căutări științifice ale epocii pe aceea a problemei aptitudinilor psihice, a suportului genetic al acestora. Ceea ce a însemnat o adevărată lovitură adusă perspectivei care explica la

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
muncii unor mase de oameni mai mari, tot mai calificate, tot mai specializate. Toate problemele de acest fel au făcut ca rezultatele lui Galton să fie interpretate cu alți ochi, privite ca ale unui simplu experimentalist. S-a formulat problema însemnătății atitudinilor și caracterelor oamenilor în raport cu eficiența socială a muncii lor. În acest context, psihologia diferențială devenea ceva mai mult decât o simplă segregație disciplinară specifică, decât o preocupare pentru cultul caracterelor specifice, etc. Dimpotrivă, ea devenea cu fiecare progres realizat

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
științific, dar mai prezenta și un real interes practic. Articolul lui Cattell nu mai amintește prin nimic de vechiul slogan al lui Galton de selecție a celor mai talentați ca dotați genetic de natură. A dat în schimb glas evocării însemnătății teoretice și practice a metodei testelor. S-a ajuns astfel la posibilitatea de a aplica aceleași teste la momente și în locuri diferite. Or, ca rezultat al unor astfel de studii comparative în psihologie s-a progresat foarte mult, prestigiul

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
și culturală Universul vieții psihice s-a dovedit a fi dependent de condițiile vieții sociale. Acest lucru a fost tot mai consistent probat de unele științe sociale precum filologia, bibliografia, istoria și altele. Ele au ridicat tot mai decisiv problema însemnătății factorului cultural în determinarea psihicului. Era o perspectivă cu totul nouă, proprie sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul de secolului al XX-lea. 7.1. Psihologia popoarelor Psihologia popoarelor reprezintă o disciplină distinctă a psihologiei ale cărei origini pot

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
apărută în 1890, Tarde a pornit de la descrierea formelor diferite de interinfluențare dintre oameni. El a arătat că asimilarea individuală a diferitelor credințe, sentimente, stă la baza atitudinilor sociale. Gândurile și sentimentele sugerate din exterior sunt cele care decid asupra însemnătății acțiunilor sufletești, având influență și asupra stării de somn și veghe. Acest fapt, al sugestiei, face posibilă diferențierea dintre determinările fiziologice și cele sociale. În cea de-a doua lucrare a sa, Logica socială, apărută în 1895, Tarde spune că

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
o integrare superioară, socială. Un anumit mers va dobândi o semnificație de ritual, antrenarea corzilor vocale va fi diferită în funcție de melodia cântată, la fel mâncatul va fi diferit în funcție de tipul de hrană consumat, etc. Imitația în viața socială are aceeași însemnătate ca și moștenirea realizată în viața organică, la fel ca mișcarea moleculară în fizică. Cauzele imitației se constituie în raport cu combinarea mai multor determinanți unii imitați, alții inventați care au propriile lor legi. Aceeași problemă a relațiilor sociale primare îl are

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
selecției profesionale a muncitorilor, de studii diferențiale în școli și în universități. Meritul său a fost acela de a-și fi dat seama că produsele muncii celor studiați pot fi analizate din perspectivă axiologică și că aceste evaluări au o însemnătate psihologică aparte. Ca tânăr introspecționist, a imigrat în America, fără să pretindă vreodată să dobândească cetățenia americană, și acolo a dezvoltat o psihologie a cărei materie primă a rămas comportamentul motor. Roback (1961) reproduce sugestiv o discuție în care Müstemberg

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
dă soluția pentru situația problematică creată. Mai exact, în mintea animalului se produce o iluminare, adică un "insight", cu care animalul ajunge la descoperirea soluției. Acesta corespunde cu o restructurare a câmpului percepției, care se produce în acord cu noua însemnătate a situației dată de problema ivită. Conceptul cel nou este cel de insight (intuiție), care va genera pe mai departe nenumărate discuții și dispute. În acord cu vechile teorii, "atomii" senzoriali, de întrepătrundere dintre elementele reflectate, considerați (asociativ) ca stând

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a fost deja stabilită o primă corelație dintre domeniul fizicii și cel al conștiinței. Gestaltiștii au postulat existența unui corespondent izomorfic fizic al structurilor reflectate, al celor ce stau la baza activității psihice, cu ceea ce se întâmplă în organizarea gestaltului. Însemnătatea izomorfismului postulat constă în corespondența unui element sau a unor grupe de elemente din obiectul reflectat cu elementele de compunere a gestaltului. Gestaltiștii consideră că între sistemele fizice, fiziologice și cele psihice există o întrepătrundere și interacțiune izomorfică. Gestalturilor externe

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
vreme, se explica interrelația dintre conștiință și substratul său fiziologic. Era deja formulată dinainte de către Georg Müller foarte populara "axiomă a psihofizicii". După aceasta, la baza fiecărei stări de conștiință se află un proces fiziologic, lucru ce se concretizează în însemnătatea asemănării sau diferențierii a ceea ce este reflectat prin simțuri. Acestei axiome, gestaltismul i-a mai adăugat două mici completări. Înainte de toate, a trecut de la simpla declarare a corelațiilor dintre sistemul psihic și cel fiziologic la numirea lor concretă și decisă

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a gestalturilor. Valabilitatea sa universală a fost verificată în experiențe pe maimuțe, găini și oameni. În experiențele pe găini s-a demonstrat capacitatea acestora de a răspunde la valoarea relativă a culorii. De asemenea, în ceea ce privește legea pregnanței formelor, se evidenția însemnătatea compunerii elementelor în spațiu și timp, la fel în cazul legii bunei forme etc. Un obiect distinct în preocupările gestaltiștilor l-a constituit determinarea "constatentelor" perceptive. Indubitabil, prin experiențele imaginate, psihologii gestaltiști au contribuit decisiv la îmbogățirea bazei de date

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a fost formulată ca o funcție dependentă de direcționarea comportamentului. În această psihologie comportamentul este ceea ce în vechea filosofie era pus pe seama "sufletului", care a fost completat cu concepte ce rezultau din formularea noilor obiective care s-au referit la însemnătatea relațiilor cu mediul, activitatea învățată, actul de inteligență ș.a. S-a făcut acest lucru într-un efort de detronare a încercărilor anterioare introspective, de ferire din fața interpretărilor mitologice. Comportamentul, ca obiectiv de cunoaștere psihologică, a păstrat întregul interes pentru problemele

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
transformarea psihologiei într-o știință exactă, similară fiziologiei. La om, el și-a propus să cuantifice mișcările pe care le fac mușchii ochiului atunci când are loc reflectarea senzorială. Abia pe urmă își pune problema conținutului subiectiv al acestor mișcări, a însemnătății adaptative a acestora, problema performanțelor. Behaviorismul acestor cercetători alături de alții a fost fundamentat de E.B. Holt (1873-1946). Paternitatea principiului "încercării și erorii" aparține lui Herbert Spencer, care a fost pe urmă completat de A. Bain și în cele din urmă

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
Paternitatea principiului "încercării și erorii" aparține lui Herbert Spencer, care a fost pe urmă completat de A. Bain și în cele din urmă adoptat în psihologie de Thorndike. Este un principiu formulat în spiritul teoriei matematice a probabilității, a cărui însemnătate a fost intuită și de Darwin în teoria lui evoluționistă a selecției naturale, în cazul lui la nivelul populațiilor de animale. Așa cum a fost formulat de Thorndike, principiul 'încercării și erorii" avea puterea să confere sens și unitate comportamentului, indiferent

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
și-a îndreptat studiile spre localizarea funcțiilor psihice în activitatea sistemului nervos. Studiul învățării a fost realizat pe baza contribuțiilor interesante ale lui E.C. Tolman (1886-1959), care formulează problema rolului intenționalității și așteptării, a unei forme cognitive de învățare, a însemnătății "hărților cognitive" învățate; la rândul său C.L. Hull (1884-1952) a dezvoltat o teorie a învățării care a pus accentul pe legea întăririii, a dependenței învățării de reducerea impulsului în timpul în care are loc, o contribuție comparată ca însemnătate cu cea

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
învățare, a însemnătății "hărților cognitive" învățate; la rândul său C.L. Hull (1884-1952) a dezvoltat o teorie a învățării care a pus accentul pe legea întăririii, a dependenței învățării de reducerea impulsului în timpul în care are loc, o contribuție comparată ca însemnătate cu cea a lui Newton în domeniul fizicii mecanice. 4. Curentul reflexologic În toate marile centre universitare și culturale de pe glob, unde nașterea psihologiei a putut fi nășită cu succes, unde dezvoltarea ei a putut fi pusă pe trasee cu

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
glandulare, de stimulare electrică, chimică sau fizică a acestora, cu urmărirea efectelor comportamentale ale acestor operațiuni, experimente care pe om nu se pot face, iar rezultatele s-au dovedit relevante pentru explicarea comportamentului uman. Pe această bază a fost descoperită însemnătatea reflexogenă a diferitelor structuri ale nevraxului, cu o atenție aparte acordată activității scoarței cerebrale, care la om a cunoscut o dezvoltare fără egal în raport cu cea a celorlalte animale. Pe aceeași linie a fost descoperită însemnătatea dezvoltării filogenetice a sistemului nervos

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
această bază a fost descoperită însemnătatea reflexogenă a diferitelor structuri ale nevraxului, cu o atenție aparte acordată activității scoarței cerebrale, care la om a cunoscut o dezvoltare fără egal în raport cu cea a celorlalte animale. Pe aceeași linie a fost descoperită însemnătatea dezvoltării filogenetice a sistemului nervos periferic, de control asupra mișcărilor de diferite feluri, implicarea acestuia în sistemul de relație, începând de la activitățile primare, de hrănire, de apărare, etc. Efectele evidențiate erau total diferite de cele mediate de sistemul nervos parasimpatic

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a convins el însuși de valoarea existențială, biologică a condiționării psihologice, pusă în evidență pe cale experimentală. Se știe că un reflex condiționat se naște prin substituirea unui agent stimulator primitiv, necondiționat, cu un altul nou, niciodată întâlnit înainte, neavând respectiva însemnătate de reflectare. Condiționarea demonstrată de Pavlov se produce prin alăturarea repetată a celor doi agenți stimulatori, care devine astfel expresia elaborării unui proces de învățare. Condiționarea este expresie a unei forme distincte de învățare, reacția condiționată. În instanța următoare, reacția

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]