36,299 matches
-
Eu am simțit întotdeauna că femeile nu înțeleg foarte bine ce scriu, nici nu era rolul lor ăsta. Rolul femeilor în viața mea a fost să fie lîngă mine în momentele mele grele. Și, într-adevăr, așa a fost. Mai întîi, în momentele care au fost o perioadă mare în tinerețe, cînd eu eram prost văzut de toată lumea, de școala românească, de politica românească, la treizeci și unu de ani - de aia am și pus poza pe carte, pe Voința de
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
încăpere în care locuiam ca pentru niște obiecte de o importanță neclară, dar fără îndoială foarte mare. Totuși, nu literatura romantică, nu romanele cu medici eroi sau sfinți sau martiri ai luptei cu boala m-au îndemnat spre medicină. Mai întâi a fost seducția cunoașterii lumii vii, între spiritul lui Jules Verne și metodele lui Sherlock Holmes. Și, la urma urmei, peste toate a fost în mod sigur cel mai sănătos mobil dintre toate: curiozitatea. Bănuiesc că e vorba de acel
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
Nu mai țin minte exact ce m-a făcut să-mi leg într-o carte gândurile exprimate public în ultimii ani. Or fi, cred, mai multe explicații. Întâi de toate, probabil, speranța că, odată înrămate între co perte, ele, gândurile, chiar se vor lega și vor prinde, ca prin minune, coerența unei pledoarii scrise pentru o anume cauză, bună de apărat în fața unui judecător imaginar. Revăzându mi însă
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]
-
câte una pe pagină pentru a facilita lucrul cu ele imediat. Celelalte fișe sunt jocuri sau table de joc, care ar trebui decupate din carte, iar după posibilități, laminate. Sarcinile de lucru prezentate în această scurtă colecție, au fost mai întâi aplicate pentru a le observa eficiența și gradul de dificultate, iar rezultatele pozitive obținute și progresul copiilor m-au stimulat pentru a împărtăși această experiență. Sunteți invitați să modificați cerințele pentru a servi interesului fiecăruia dintre copiii cu care lucrați
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
căsuța de lângă marginea pădurii. Așteaptă nu pleca uite ce flori frumoase sunt în poieniță! Culege un buchet pentru bunica. Așa am să fac. Ce mult o să se bucure bunica! Hai să facem câteva exerciții cu CE CI GE și GI! Întâi să ne amintim literele C, G și E mari și mici de mână: 1. Încercuiește CE și CI din textul de mai jos: Meciul Angela și Marcel vor să joace un meci de baschet. Ei îi cheamă și pe Lucica
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
înalt, cu coroană rotundă și deasă, cu nuci ce se iveau din coaja verde în toamne aurii, când îmi înnegreau degetele care le dezgoleau de cămașa amăruie. La început nu puteam să urc în el, dar mărindu mă, mă aburcam întâi în spinarea bunicului, apoi de acolo pe ramurile puternice. Când priveam de jos, niciodată nu zăream cerul printre crengile lui. Iar când ploua mă adăposteam la rădăcina lui ca sub o uriașă umbrelă. Să nu adormi la umbra nucului, că
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
coapte care le făceau cu mâna și le mutau ciocul din loc cu mirosul lor de fructe parfumate. Deci așa îi răsplătea! Dragii mei, vorbi bunicul în limba păsărească. Vă mulțumesc pentru ajutorul dat, dar lasați mă pe mine mai întâi să culeg cireșele, apoi vă las și vouă hrană. Voi tăbărâți ca lăcustele în stol și-mi luați toate roadele! Și graurii au înțeles spusele bunicului și au venit mai târziu la ospățul mult așteptat. CIREȘUL Am visat cum astă-noapte
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
profitînd de respectul pe care îl are față de o autoritate în materie) - toata acesta neavînd alt scop decît acela de a-l încuia pe adversar într-un mod cît mai elegant cu putință. Ce concluzii putem trage de aici? Mai întîi că volumul lui Schopenhauer nu e atît un manual logic, ci un rețetar psihologic de îngenunchere a dușmanului. Cavalerismul trebuie lăsat deoparte, la fel și scrupulele morale descinse dintr-o prea idilică înțelegere etică a omului. A doua concluzie este
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
Jean Mouton Am avut parte de o mare plăcere, primind din partea domnului Louis Mouton - fiul lui Jean Mouton, mai întâi director-adjunct și apoi directorul Institutului Francez din București - versiunea revizuită și adăugită a jurnalului ținut de acesta și publicat în 1991, sub titlul: Journal de Roumanie. Iar pe coperta interioară cu subtitlurile: 29 aoűt - 19 mars 1946 și La II-e
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
aceste variante, cine le-a creat și în ce scop, de ce a trebuit să apară imaginea poetului cu vesta asortată cu haina și încadrată într-un medalion? Întrebări la care vom încerca să dăm un răspuns adecvat. Pentru aceasta, mai întâi trebuie, să amintim inițiativa studenților universitari de a ridica, în anul 1890, un bust lui Eminescu, la Botoșani. Pentru adunarea fondurilor necesare, studenții ieșeni, pe lângă organizarea unor manifestări cultural-artistice (concerte și spectacole de teatru, baluri și conferințe, tombole și chete
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
Infernul lui Dante este un hibrid, o stîrpitură pe lîngă ceea ce se întîmpla pe magistrala care se deschidea ca două coapse fecunde către Milano. Gîgă l De la Aristotel încoace se știe că nu poți învăța pe altul nimic dacă mai întîi nu știi tu singur. l Medicina românească a luat naștere o dată cu poporul nostru din medicina popoarelor din care ne-am născut. l Lipsea, uneori, patru-cinci nopți în șir, dar a doua zi era prezent în laborator. l Bunicul meu Iuon
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
dr. Urechia, fiind plătit de "jidănașii de la ŤLeterarul Evenimentť", incident pe care îl și prezintă detaliat. În dosarul acestuia există o scrisoare cu menționarea "certificatului" pomenit în Spovedanie..., însă absolut nimic cu privire la vreun duel. În aceste condiții, biograful povestește mai întîi despre provocarea la duel a unui director de "ziar local"3, calificat mai departe ca "imunda foaie", pentru ca, apoi, trecînd la incidentul cu "Naționalul", să infereze existența unui al doilea incident, "oarecum asemănător", ori o modificare de către Stere ("peste 14-15
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
acesta este cel în jurul căruia orbitează pretinșii "patroni"6.) Z. Ornea trece, de asemenea, prea ușor și peste neasumarea de către C. Stere a pseudonimului C. Șărcăleanu. Se cuvenea, poate, subliniat mai apăsat și sprijinul de care Stere se bucură, mai întîi, din partea socialistului N. Quinez(u), care îi împrumută lui C. Șărcăleanu propria sa identitate 7, dar și a colegilor studenți, prin protestul lor colectiv. Pe lîngă "contrazicerea" semnalată de redactorul "Naționalului", exista încă una mai puțin vizibilă. Se știe că
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
unui alt stat, el solicitase "recunoașterea", adică acordarea cetățeniei române, și avea nevoie de sprijin în Cameră și în Senat, ambele în majoritate conservatoare 16. Presa conservatoare, firește, se va folosi de "manifest", dîndu-i imediat găzduire. El e publicat, mai întîi, de către hebdomadarul ieșean "Era nouă", al lui Petru Missir, de unde a fost reprodus de ziarele bucureștene "Lupta" (în 20 septembrie) și "Adevărul" (21 septembrie), apoi de către alte periodice 17. "Evenimentul", dimpotrivă, a refuzat să-l publice 18. Nu s-a
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
că am fost silit să vă pun în contact cu un asemenea impostor. Vă mulțumesc că v-ați putut stăpîni dezgustul ce trebuie să vă inspire acest păcătos..." În replică, directorul "Evenimentului", în articolul O tristă afacere 24, declară mai întîi că nu are nimic de zis despre C. Stere, reiterînd însă injuriile 25. În continuare, sînt relatate întîlnirea martorilor, neînțelegerea lor, precum și faptul că ai săi au dresat, cum se obișnuia, un proces-verbal, apoi noile vizite făcute lui de către martorii
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
realizînd metafore în lanț: de exemplu, expresia a-și mobila mansarda e chiar mai coerentă decît a-și mobila mintea (acumulînd cunoștințe); de aceea nu e de mirare că o găsim în articole de presă și în comentarii destul de serioase: "Întâi trebuie să-și mobileze mansarda și apoi trebuie să se apuce de jurnalism" (Săptămâna financiară, 30.07.2007); "autopersiflarea e semn de "mansardă mobilată" (radiodada.ro). Expresia a avea păsărele la mansardă (înregistrată de 123urban.ro) e destul de răspîndită, poate
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
oștirii, ca să-i anestezieze complet vigilența... Și Brâncoveanul s-a uitat la acea carte ce scrie Vizirul și n-avea grijă de mazilie... * Parșivenie slavă! Nici otomanilor nu le-ar fi dat prin cap una ca asta: să amorțești mai întâi victima, spre a-i paraliza orice reacție. Seamănă cu metodologia perversă a serviciilor speciale totalitariste ale secolului douăzeci care, cu un patetic spasm de izbăvire, s-a încheiat cu două războaie mondiale... * NU E CU PUTINȚĂ ca astfel de monstruozități
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
apărut în Portugalia, în 1992, și care s-a bucurat de un oarecare succes, fiind reeditat în 1997 (dar pentru care nu am găsit editor în România!), am fost invitată să particip la reuniune. Mare mi-a fost mirarea, mai întâi văzând în ce măsură subiectul era abordat, într-adevăr, nu numai interdisciplinar, ci și internațional. Cei 57 de paremiologi - printre care gazdele portugheze erau în minoritate - veneau din următoarele țări, pe care le notez în ordinea consemnării în program: Nigeria, Rusia, Ungaria
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
1931, sub titlul primei fascicule din }ara de peste veac (apărută la Cartea Românească): Gândiriștilor. Niște oameni care, sub acest nume, în vocabularul cultural, aproape că nu există. Ca și cum Gândirea și gândirismul ar fi fost o operă fără autori. Pe ei, întîi în vrac, apoi unul cîte unul, în dedicațiile care urmează, îi recuperează Crainic. Sigur că imaginea Gândirii este departe de aceea a unui cenaclu, așa cum modernismul l-a impus, însă ceea ce transmit aceste dedicații este adevărul, la fel de valabil de orice
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
Irene și Grigore Arsene i-au propus să se gîndească la o carte despre România pentru uzul cititorilor din Uniunea Europeană. Lui îi place ideea, dar, lector pățit, se gîndește la o carte care să le spună ceva despre România mai întîi cititorilor din țară. Și alege în acest scop texte semnate de șase femei, care au trăit în cam aceeași perioadă. Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu, Alice Voinescu, Elisabeta Rizea și Anița Nandriș-Cudla. Fiecare text are înainte o scurtă prezentare
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
Și cu tot atîtea povești, începînd cu "prefața" primarului, Klaus Johannis, continuînd, apoi cu mărturia lui Emil Hurezeanu despre ei, oamenii sub turnuri, cu perspectivele picturale ale lui Mircea Stănescu, dedublările lui Codrescu și.... La ce să te oprești mai întîi? La poeți (Adela Greceanu), la sociologi (Vintilă Mihăilescu), la Cioran-ul Irinei Mavrodin, la iubirile Martei Petreu (de fapt, ale lui Blaga)? La Cerc? Sau la Faust? La Psalmii lui Doinaș? Detalii ale aceluiași model. Planuri de secțiune ale unei iubiri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
să-și păstreze identitatea. Fără ea, nu va mai exista nici o concurență, ci descompunere treptată. Sînt cel puțin două idei spectaculoase în cartea lui Ion Papuc. Primul e că religia unui om nu înseamnă atît relația lui cu Dumnezeu, ci întîi de toate legătura lui cu strămoșii. Ecclesia este adunarea credincioșilor vii sau morți, iar abia în al doilea rînd instituția în al cărei spațiu privilegiat se adăpostește spiritul divin. De aceea, la biserică nu te duci ca să te întîlnești cu
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
prin care poate dovedi că a crescut firesc din interiorul comunității pe care o conduce. Or, marea problemă a stîngii românești este că nu are legitimitate în trecutul țării. Ea a venit adusă de Armata Sovietică, a fost îmbrățișată mai întîi de elementele alogene și apoi a fost alimentată masiv de masa largă a oportuniștilor români. Această succesiune de etape din istoria stîngii nu numai că nu reprezintă un motiv de legitimitate, ci este un argument ce pledează pentru ilegitimitatea flagrantă
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
clasei. La mine, ținea... "Dichtung und Warheit". Poezie și adevăr - îmi spunea -, ca o parolă. După terminarea liceului, mai târziu, s-a căsătorit cu Stanca, de la liceul "Principesa Elena" - și așa avea să rămână - pereche nedespărțită. Avură, împreună, doi băieți. întâi pe Radu și apoi pe Călin, ingineri amândoi la o fabrică de avioane din Germania. I-am cunoscut, de mici. De Radu, se putea spune că "era leit" Gelu - Călin cred că aducea mai curând cu maică-sa, mai gingaș
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
puțin știută, de istorie. Mareșalul se plimbase un timp, așa, repede și nervos; pe urmă, văzându-l pe primarul chemat că ședea în picioare, îi făcu semn să ia loc; dar Gologan nu se așeză; rămase în picioare; parcă mai întâi voia să știe de ce-l chemase la el Antonescu... Acesta, parcă sesizând intenția, și caracterul musafirului, nu mai zise nimic. Se oprise din mersul lui precipitat, fără să ia loc, întrebând așa, în picioare ce crede domnul Gologan despre ju--dețul
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]