13,784 matches
-
parte din pământul lor superb, înconjurat de ape, coloniștilor englezi, pentru contruirea orașului. Ei mențin tradiția spirituală a spațiului, ceea ce înseamnă, printre altele, că este rolul lor să spună bun venit personalităților care vizitează orașul. La Orakei Marae au fost întâmpinați oficiliatati ca Nelson Mandela, Bill Clinton, președinți de stat și celebrități din lumea muzicală, precum Michael Jackson. Pe urmele lor am pășit și noi în cadrul unui Powhiri - ceremonie de întâmpinare și de bun venit. La o chemare cântată de o
INTERCULTURALITATE de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364287_a_365616]
-
zonă, Chinezu mic și Chinezu mare... doi bișnișari simpatici, dar aroganți foc! La câțiva pași de cinema „Patria” era hotelul „Ambasador”, vestit mai ales pentru restaurantul elegant și spațios, unde performau orchestre de valoare precum „Guido Manusardi". De la intrare erai întâmpinat de un portar în uniformă de „general” care pentru 5 lei te ducea la cea mai bună masă din local... unde de obicei trona o plăcuță cu mențiunea „Rezervat”. Pe mica scenă-podium a restaurantului s-au perindat și s-au
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
lucrurile din preajma ta să vorbească singure. Descoperisem o capcană bine camuflată pe care el o învinsese cu eleganță. Tenorul care cucerește auditoriul, lasă întotdeauna impresia că se simte în largul lui, cântă cu dezinvoltură, îți vine să crezi că nu întâmpină nici o dificultate, nu-i așa? Fără ca spectatorul pentru care a urcat pe scenă să știe cât a exersat ca să ajungă aici. Și m-a mai surprins partea vizibilă ca să spun așa a icebergului, vocea auctorială rămâne discret în planul secund
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MASA TĂCERII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Masa tăcerii În valea amintirii când te duci Cu pas neauzit, șovăitor, Te-ntâmpină puzderie de cruci Impunătoare-n nemișcarea lor. E somnul întru moarte-al răstignirii, E vălul moale al căderii serii. Narcisele, cicoarea, trandafiri Închipuie o masă a tăcerii. Potirul cu otravă și venin, Cât de fierbinte ne-am ruga, nu trece
MASA TĂCERII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364495_a_365824]
-
efemere Zenit planând pe sub cupole fără vreme Ce cruce de lumină se deschide-n noi Mai tainic urcă încet spre nevăzute sfere Oh! moarte timpul nu mai curge înapoi Siajul tău rămâne-n urmă cu durere. Tu Doamne însă mă întâmpini peste ape Și mâna Ta e pod și aripă și scut Iar pasărea cu-al ei siaj acum mă-ncape În aripi mâinile mi se întind din vechiul lut. Referință Bibliografică: Siajul păsării supreme / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SIAJUL PĂSĂRII SUPREME de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364517_a_365846]
-
îmbrăcat cu o haină peticită, cu blănița de la mâneci roasă, purta pe cap o căciulă de miel, cu marginile îndoite. Pe sub haina de iarnă, purta un pulover roșu, împletit, de pe vremea când buna sa soție trăia. Ieșind din casă, fu întâmpinat de glasurile zgomotoase ale copiilor, care erau cât pe ce să-l dea jos din picioare. Dar, poți să te superi pe glumele lor, pe veselia și pe glasurile sunând a clopoței? Văzându-i, îi trecură prin fața ochilor imaginile chipurile
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
Autorului Jocul nostru se-ntrerupea brusc În zilele ploioase ca o Veveriță când ieșeam să-mi usc labele. Iar tu strigai: Makao! Înghețase-n baltă pipirigul Eu aveam o teamă de scaieți Tu fugeai să nu te prindă frigul Să întâmpini alte dimineți Nu iubito, munții nu-s de vină Dacă tu nu mai citești jurnalul Trage storul, fă lumină Clovnul a fugit cu carnavalul Murgul necheza, săreau scântei Ca dintr-o brățară de bazalt Câte vorbe fără de temei Îngropăm cu
JOCUL NOSTRU SE-NTRERUPEA BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364598_a_365927]
-
se obișnuia ca pentru astfel de praznice, părinții să cumpere copiilor câte o hăinuță nouă, ca ei să se bucure și mai mult de sărbătoarea respectivă. Mie nu reușeau niciodată să îmi cumpere mai mult de un singur obiect. Așa că întâmpinam sărbătoarea respectivă cu cămașă nouă, dar cu pantaloni vechi și pantofi scâlciați. Primul meu costum, de fapt uniforma școlară, l-am avut, cu greu de imaginat azi dificultăți, din partea alor mei, abia în clasa a IX-a, când am mers
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Autorului Când m-am născut, probabil era soare, Benefic aștrii au beneficiat, Însă a reușit să se strecoare Un colț de astru strâmb și viciat De merg doinind voios pe drumul mare Și-mi pun la pălărie mândre flori, Mă-ntâmpină la rându-i fiecare Și mă așteaptă-n prag de-atâtea ori. Prin timp și spațiu cântecul răsună, Izvorul lui și tainicul resort Aduc solia scumpilor străbună Ce pretutindenea cu mine port. De iese câte-o notă mai amară, Se
DOININD de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361445_a_362774]
-
să fie unul extins și elaborat, deoarece trebuie analizată cu atenție cauza unei astfel de realități sociale, precum și mijloacele de înțelegere duhovnicească pe care Biserica le pune la îndemâna credincioșilor. În fine, amintim și faptul că desfacerea instituției căsătoriei nu mai întâmpină aceleași dificultăți care erau consacrate de Codul Familiei și care nu erau îndreptate înspre împiedicarea efectivă a constatării judiciare a disoluției unei relații sociale de conviețuire, ci la prezervarea acesteia din urmă, prin acordarea de termene de gândire etc. Desigur
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
pentru persoane fizice și juridice, în litigii privind dreptul comercial, civil, penal, succesiuni, proprietate. Certificări și redactări acte înființări firme"... "Mamă, Doamne! Asta-i firmă sănătoasă dacă se ocupă de toate domeniile astea"... - Bine ai venit, domnișoară, ia loc! a întâmpinat-o jovial avocatul Deleanu, anunțat în prealabil despre sosirea ei. - Bună ziua, domnule avocat! a rostit Mariana, vizibil emoționată. Mulțimea birourilor, a avocaților și a clienților, ordinea desăvârșită și spațiile mari, luminoase, bine întreținute, o impresionaseră enorm. - Foarte pe scurt, căci
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
a sosit polițistul. E cu femeia, atenție mare! Fănel traversa sala conducând-o atent pe Anca înspre separeu. Un buchet mare de trandafiri se legăna neglijent în una din mâinile sale. Nu era obișnuit cu asemenea sarcină. Mariana i-a întâmpinat ceremonios, cu naturalețe în gesturi. - Bine ați venit! Vă rog să poftiți... - Bună seara! au răspuns ei aproape la unison. - Meniul pe care l-ați comandat este asigurat întocmai. Dacă doriți și altceva, vă prezint imediat... - Nu este nevoie, mulțumim
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
obișnuitul acestui local...". - Dacă doriți să servesc... - Așteptăm să vină și ceilalți. Vă chem după aceea, doamnă, a intervenit Fănel. Mai sunt câteva minute, s-a adresat el Ancăi, după ce chelnărița s-a retras cu discreție. Voi ieși să-l întâmpin pe șeful meu. Așa a rămas vorba, scuza-mă! - Bine, dar spune-mi pe cine felicit. Pe el ori pe ea?! - Nu sunt sigur... Când fac prezentările, să fii atentă la mine...
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
crezului său care devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de poetul Claudiu Șimonați care ne-a vorbit pe scurt despre acest oraș care mai demult s-a numit Orășteiu, localitate care la 1224 se afla într-un proces de dezvoltare și
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
într-un proces de dezvoltare și unde la 1582 se tipărea Palia. Urcați în autoturismul condus de bătrânul Șimonați ne-am îndreptat spre Geoagiu unde în frumosul liceu “Alexandru Borza “s-au desfășurat lucrările Festivalului de Poezie.Aici am fost întâmpinați de inimosul director prof.Ioan Vălean, directorul liceului, un iubitor de cultură, care împreună cu directorul Hotelului Ceres, au asigurat celor peste 100 de participanți, veniți din toate colțurile țării, condiții optime de desfășurare a lucrărilor Festivalului, inclusiv cele de cazare
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
crezului său care devevenise crezul unei generații. Acest moment poetic a durat până când în fereastra compartimentului a apărut gara Alba Iulia, capitala Marii Uniri de 1 Decembrie 1918, mai demult numindu-se Bălgrad. Ajunși în Gara Orăștie, orașul ne-a întâmpinat cu o căldură toropitoare. Aici am fost așteptați de poetul Claudiu Șimonați care ne-a vorbit pe scurt despre acest oraș care mai demult s-a numit Orășteiu, localitate care la 1224 se afla într-un proces de dezvoltare și
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
într-un proces de dezvoltare și unde la 1582 se tipărea Palia. Urcați în autoturismul condus de bătrânul Șimonați ne-am îndreptat spre Geoagiu unde în frumosul liceu “Alexandru Borza “s-au desfășurat lucrările Festivalului de Poezie.Aici am fost întâmpinați de inimosul director prof.Ioan Vălean, directorul liceului, un iubitor de cultură, care împreună cu directorul Hotelului Ceres, au asigurat celor peste 100 de participanți, veniți din toate colțurile țării, condiții optime de desfășurare a lucrărilor Festivalului, inclusiv cele de cazare
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ALMA - ROMAN IN LUCRU Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cap.6 - ALMA A doua zi când s-au întâlnit la școală, Emma o întâmpină jovial. - Buna Alma. - Bună. Ce faci? - Te așteptam. - Da? De ce? Se miră Alma. - Ardeam de nerăbdare să discutăm despre Maria și Panait. - Ce să discutăm? Ori ești bântuită de viziuni închipuite? Răspunse Alma iritată. - Nu, nu, cât voi vă străduiați
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
transă. Descoperi cu ciudă zâmbetul plin de satisfacție ce-i inunda fața Emmei. Se aștepta ca în pauză să fie ironizată de aceasta. În acele clipe, dacă Arthur ar fi vrut să profite de sentimentele ei spontane, nu avea de întâmpinat nicio reținere. Nu mai era pantera gata de atac, ci gazela căzută victimă în atacul tigrului puternic, apărut din necunoscut, ca să-i tulbure liniștea sa sufletească pentru mult timp de acum în colo. Ora era pe sfârșite spre regretul auditoriului
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Se discuta, se făceau proiecte grandioase, se puneau la cale expediții cosmice dintre cele mai interesante. Când am intrat în incinta Patinoarului împreună cu Hernanda colegii noștrii de promoție, o parte din ei, erau deja prezenți în sală și ne-au întâmpinat cu aclamații: - Ura!... Salut, grațioasă Hernanda! Salut, Mark!... (Mark era numele meu de împrumut, pe care mi-l dăduseră colegii, mai exact, fetele). - A!... Voi erați deja aici? întreba surâzătoare Hernanda. Ceilalți pe unde sunt? - Salut, frumoasa și grațioasa Hernanda
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363793_a_365122]
-
mediu, destul de glacial, chiar rece, fără brizbrizuri, fără prea multe elemente decorative, fără grădini de orhidee și lăculețe cu pești exotici. Nici măcar duty-free shopurile nu sunt deschise non-stop. Când am aterizat, dimineața, la orele 6:35, ora Finlandei, ne-a întâmpinat un edificiu destul de friguros și la propriu și la figurat. Fără agitație, fără prea multă vitalitate. Coridoare, culoare, săli și puncte de control... goale în majoritate. Ici-colo câte un slujbaș - în uniforma desigur - cu fața adormită. Un aeroport de trazit
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
Așa a fost atunci... Dar aceea a expirat. Acum trebuie cerută o viză nouă... Am mai așteptat 4 luni după care mi-a sosit viza mult dorită. Am ajuns acasă la Oradea cu inima strânsă. Pe peronul gării m-a întâmpinat o femeie plânsă, îmbătrânită, îmbrăcată în doliu. Era mama! O voce mă trezește din somn: „Vă rog să îmi dați pașapoarte sau cărțile de identitate! În curând vom ajunge la punctul de trecere a frontierei cu România!”. Era vocea șoferului
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
în afara zonei forestiere și a carierelor de piatră. Zidul de beton ce unea cei doi versanți era ca un gigantic zeu antic, cu brațele larg deschise în măreția sa. Erau lungi de peste patru sute cincizeci de metri, iar zeul pregătit să întâmpine cu pieptul lui puternic miile de metri cub de apă, ce se tot rostogoleau năvalnic de pe creste, din inima munților Gârbova, atât ale râului Doftana, cat și ale râului Gârbova. Soseau tocmai de la granița cu județul Brașov, printre stânci golașe
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
vechiul său prieten de care îl legau multe amintiri din copilărie și din armată, să urce la el la stână, că tot stătea degeaba la oraș ca pensionar. Valea Doftanei se tot îngusta cu cât înainta, iar frumusețile ce te întâmpinau erau parcă de basm. Unui pictor talentat nu-i trebuia decât să-și așeze șevaletul și apoi să surprindă din culori, această magie a naturii verzi, pentru a lăsa lumii imagini nemuritoare ale frumuseții virgine din această parte a muntelui
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
în fața ușii ciocăni și așteptă ca cineva să-i răspundă și să-i deschidă. Insistă când intensitatea țipetelor se înteți. Văzând că nu-i răspunde nimeni, avu curajul să apese pe clanța ușii și să pătrundă în întunericul ce-l întâmpină când intră în tinda casei. Vaietele se auzeau dintr-o cameră alăturată. Deschise ușa, obișnuindu-se cu semiîntunericul din cameră. Când pătrunse în odaia slab luminată, văzu o femeie tânără, cam la douăzeci și trei de ani, poate mai mult
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]