3,412 matches
-
absolvenți din perioada 1894 și 1913 și numele oamenilor care slujesc interesele școlii din anul școlar 2013-2014. Întregim astfel demersurile editoriale anterioare și ne pregătim pentru marele eveniment din 2018: un secol de existență liceala și 129 de ani de la întemeierea Gimnaziului „Anastasie Panu”. Nu puține orașe din România se pot mândri cu așezăminte centenare de învătământ liceal. Iconografia volumului, în cea mare parte inedită, am preluat-o din manuscrisele lăsate moștenire hușenilor de către Petru P. Harnagea, absolvent al Liceului de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
iulie 1889, 2 august 1889), a angajamentului profesorilor de la Seminarul teologic de a preda gratuit (12 septembrie 1889) și a memoriului semnat de peste 100 de cetățeni hușeni înaintat prefectului în vederea intervenției de pe lângă guvern, s-a inaugurat la 14 septembrie 1889 întemeierea Gimnaziului Privat din Huși, ale cărui cursuri s-au deschis la 18 septembrie, cu un numar de 30 de elevi. Impresia dorită este produsă la București și de petiția semnată de 172 de hușeni și trimisă Ministerului la 2 octombrie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
p. 210)"/>. Încercând să dezmintă legenda referitoare la „năvălirea evreilor În Principatele Române și În particular În Moldova” și vrând să explice modul În care aceștia au fost colonizați de boieri și de mănăstiri, pentru „Împopularea” zonelor rurale și pentru Întemeierea târgurilor moldovenești, Elias Schwarzfeld scria următoarele : „Firește, evreii care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 46)"/>. Propaganda comunistă a creat portretul-robot al unui „nou evreu”, sovietic („cu pumnii mari și dinți puternici”), un mutant cu caracteristici fizice, psihice și morale diferite de cele ale „vechiului evreu”, de stetl. De aseme nea, chiar și după Întemeierea statului Israel, aceeași propagandă a Încercat să creeze imaginea unei noi „patrii evreiești”, a unui „nou Sion” : „Acolo [În Birobidjan] este apă și soare. Sunt păduri Întinse, pământuri fertile, minerale din abundență”, prezenta N.S. Hrușciov În 1958 acest paradis terestru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
problemei jidănești - conchidea A.C. Cuza - este eliminarea jidanilor” <endnote id="(188, pp. 190- 195)"/>. Așa cum a observat și Leon Volovici, doctorul și savantul Nicolae C. Paulescu - „un caz interesant de antisemitism visceral obsesiv” - l-a secondat pe A.C. Cuza În Întemeierea unor mișcări politice ultranaționaliste (precum Liga Apărării Național Creștine, În 1923) și publicații antisemite (precum ziarul Apărarea Națională, În 1922). Dar, În unele privințe, Paulescu l-a Întrecut pe A.C. Cuza, ba chiar l-a premers. În 1923, el reducea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la Începutul epocii moderne (1800- 1848), traducere de Maria Carpov, Editura Humanitas, București, 1995. 364. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Minerva, București, 1981. 365. Elias Schwarzfeld, Din istoria evreilor. Împopularea, reîmpopularea și Întemeierea târgurilor și a târgușoarelor În Moldova, Uniunea Evreilor Pământeni, București, 1914. 366. Alecu Russo, Iassy et ses habitants en 1840, lucrare publicată postum. Cf. Alecu Russo, Opere complete, Editura Cugetarea, București, 1942, pp. 103-134. 367. Povestirea „Rabinul din Bacharach”, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
britanică în susținerea planului Paul Johnson. Chaim Weizmann s-a născut în orașul Pripet Marș din Motol și a primit o educație evreiască dintre cele mai tradiționale. Datată la 2 noiembrie 1917, Declarația Balfour preciza: „guvernul M.S. privește cu aprobare întemeierea Palestinei ca stat național al poporului evreu și va face uz de toată influența sa pentru a facilita realizarea acestui obiectiv, fiind de la sine înțeles că nu va întreprinde nimic ce ar prejudicia drepturile civile și religioase ale comunităților neevreiești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lui Upton Sinclair, al cărui roman din 1927, Oil !, e sursa de inspirație a filmului), Daniel și Eli reprezintă cele două forțe incompatibile și totuși sinistru de complementare, materialismul pur și religiozitatea dură, care au tras de America încă de la întemeierea ei, fiecare înspre sine și ambele în aceeași direcție a progresului, dar și a iadului. (Anderson a eliminat cea de-a treia forță, care pentru socialistul Sinclair reprezenta salvarea : comunismul.) Așa cum o descriu eu, relația celor doi pare schematică, dar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în neființă la 19 iunie 1994, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. PÂNTEA, CONSTANTIN (1900-1991ă AGRONOM Distins cadru didactic și om de știință, prof.dr.doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lor. Poate c) mulți dintre cei care au trecut prin ororile din lag)rele morții au dorit ca, dup) toate acestea, s) fie Împreun). Dorința lor era s) tr)iasc) Împreun) că evrei. Oricum, este inutil s) vorbim de alternative. Întemeierea unui stat a fost inevitabil). Nevoia disperat), pur) i-a mănat pe supraviețuitorii evrei În Orientul Mijlociu. Ei nu rezolvau În mod abstract probleme istorice. Trecuser) prin pericolul extincției. Cu ce se confruntau arabii când au sosit acești evrei refugiați? „Cea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Akerman, Chilia și Ismail, împreună cu împrejurimile lor depindeau nemijlocit de turci; 3) Bugeacul aparținea tătarilor. Timp de două secole și jumătate, tătarii din Bugeac (nogai) - ce nu trebuie confundați cu tătaro-cumanii trăitori în Basarabia de sud-est în vremea „descălecatului”, a întemeierii statului moldovean independent - au constituit o grea năpastă atât pentru populația din zonă, pe care au măcinat-o și pulverizat-o, cât și pentru regiunile învecinate, în primul rând Moldova și Țara Românească, în care năvăleau adeseori, pe cont propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
anul 1546, s-a emis un uric pentru satul Hlipiceni, semnat, de domnitorul Petru Rareș. Boierul, deținătorul moșiei, putea s-o vândă, s-o facă danie unui locaș sfânt, să o lase moștenire, sau să facă ce dorea el. Odată cu întemeierea Moldovei libere, domnitorii au semnat acte de atestare a diferitelor locuri mai mari ori mai mici, a moșiilor și satelor dependente, așa cum au fost pentru Suceava în 1388 de către Petru Mușat, Botoșani, Dorohoi, Hârlău, Ștefănești, Sulițoaia sau a localităților de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
anul 1546, s-a emis un uric pentru satul Hlipiceni, semnat, de domnitorul Petru Rareș. Boierul, deținătorul moșiei, putea s-o vândă, s-o facă danie unui locaș sfânt, să o lase moștenire, sau să facă ce dorea el. Odată cu întemeierea Moldovei libere, domnitorii au semnat acte de atestare a diferitelor locuri mai mari ori mai mici, a moșiilor și satelor dependente, așa cum au fost pentru Suceava în 1388 de către Petru Mușat, Botoșani, Dorohoi, Hârlău, Ștefănești, Sulițoaia sau a localităților de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
veci neuitatul prieten al Bucovinei”, arată că „în întregul pământul locuit de români nu se găsesc alte ținuturi, relativ mici, ca acelea, care să cuprindă atâta frumusețe și atâta îmbelșugare în amintiri din trecut, așa de îndepărtate și sfinte”. Până la întemeierea Principatului Moldovei, pe la mijlocul secolului al XIV-lea, această țară, aproape nu avea o istorie, în înțelesul unei evoluții culturale autohtone, dar teritoriul pe care se află astăzi Bucovina este menționat și în scrierile lui Herodot, care „în întinsele lui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Și astfel, din treaptă în treaptă, N. Cotlarciuc ajunge conducătorul Bibliotecii Universitare, „cea mai de preț, cea mai frumoasă zestre”. Această instituție datează de la jumătatea secolului al XIX-lea, când s-a adunat la 26 martie 1851 un comitet pentru întemeierea și administrarea „Bibliotecii Țării”. Prima donație a venit aici din partea fraților Scarlat și Constantin Vârnav : o casă pentru sediul bibliotecii. Dintre directorii Bibliotecii Țării, care au contribuit la îmbogățirea colecțiilor acesteia, considerați „strămoșii” lui Cotlarciuc, fac parte Eusebie Popovici, profesor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
era prezentă în întreg teritoriul imperiului și oriunde se afla împăratul, ceea ce făcea din el un "delegat" cu o unică misiune istorică: de a-i întări și a-i extinde granițele lumii ei, atașate "romanității". De altfel, politica militară impusese întemeierea unei noi mari cetăți într-o zonă strategică și într-o poziție geografică ce îi permitea împăratului să se deplaseze mai ușor în teritoriile de graniță. Cu toate acestea, degradarea relației dintre Constantin I, ca Imperator Caesar Augustus, și cetate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a relației simbolice și politice dintre împărat, ca (re)fondator, și cetatea sacră, ceea ce a dus la asimilarea ei în cadrul cultului imperial. Ritualul s-a modificat în cele din urmă într-atât, încât omagia în egală măsură puterea augustului și întemeierea Romei (Benoist 298). Ritualurile populare, după cum indică sursele istorice, au urmat astfel modul în care principatul și-a construit imaginea publică, prin includerea miturilor fondatoare în ideologia imperială. Și în acest fel, destinul cetății și cel al autocratului său au
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o recunoscuseră reciproc împăratul și orașul-capitală (cele mai bune mărturii în sprijinul acestei afirmații sunt tot emisiile monetare, acolo unde atributul imperial Augustus trimite direct la figura sau la numele fondatorului cetății, Romulus). Iată așadar modelul pentru ideologia basileică. La întemeierea Constantinopolului, Constantin I nu a putut să ignore instituția senatului, dar nici nu i-a mai acordat relevanța politică și juridică, dovadă că toate gradele înalților demnitari "bizantini" au fost încadrate cu o treaptă mai jos față de cele romane. O
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la noile realități și la un alt vocabular al puterii. Nici "gramatica" ceremonialului funerar, nici oíkonomía creștină nu vor mai păstra practica ritualică de tip funus imaginarium (anulată, cum am văzut, în primul rând de logica întemeierii orașului Constantinopol), ci vor menține din simbologia imaginii ca imagines doar nevoia și obligația de a corela valorile trecutului cu prezentul comunității−martor. Reprezentările figurale ale divinului, în relație cu corpul simbolic al puterii creștine, vor înlocui după anul 330
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de gândire și de cunoaștere și manifestare a binelui și a adevărului) duc către miza majoră la care trebuia să se ridice opera lui Aristotel pentru a se înscrie în continuarea profesorului său: consacrarea raportului dintre politică și raționalitate, prin întemeierea unei științe și a unei filosofii practice, care să ajute organizarea câmpului social al cetății. Spre diferență de cunoașterea teoretică ce a dus, în cazul lui Platon, la un model imuabil, cunoașterea practică, la Aristotel, departe aici de matematică sau
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
aliați contra otomanilor. Imaginarul politic se amestecă, de la sfârșitul secolului IV, cu cel religios, chiar prin miturile fondatoare ale imperiului creștin și prin arhetipul urban al Bizanțului creștinat. Noul conținut ideologic a exploatat persuasiv atât vizionarismul "salvator", cât și simbolismul întemeierii, combinând moștenirea elenistică și cea romană, pentru a obține un set de valori generale, necesare noii regalități universale, creștine, dar și davidice. Constantin I preia ceremonialul de curte de la Dioclețian, adaptează ideologia imperială, asimilează zeitățile locale grecești, cumulează celebrul cult
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
primul împărat creștin, va duce mai târziu chiar la pretenția de substitut a figurii christice (cum lasă să se întrevadă și perioada iconoclastă). Noțiunea complexă "rege−preot" este prezentă în Cărțile Sfinte și reprezentată de numele-reper ale credinței vetero-testamentare. La întemeierea statului creștin, basilëìa orientală (imperiul) și hiérosynè (sacerdoțiul) au fost cu mult mai bogate în semnificații și mai bine încadrate politic în partea orientală decât în occident. Îmbinarea lor s-a bazat pe simbolismul "însemnelor" puterii, pe ritualul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imperiului constantinopolitan, începând cu secolul III d.Ch., teritoriile locuite de populația daco-romană au rămas o zonă incertă și slab cunoscută, dar și un areal de civilizație în care au intervenit în timp influențe culturale creatoare. Mult mai târziu, în perioada întemeierii statelor medievale, populația nord-dunăreană a creat o situație istorică interesantă: abandonată cândva de Roma și ignorată timp de un mileniu de Constantinopol, avea să-și decidă în secolul XIV calea politică și dogmatică aparent în favoarea unei capitale imperiale, dar care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]