93,058 matches
-
vrea să facă PDSR-ul dacă își propune să dea înapoi ceasul acesteia pe vremea cînd, în România, nu se făcea reforma. În ZIUA, Dan Pavel scrie, calm, că actuala putere mai are atuuri în mînecă, atuuri care ar putea întoarce din drum rezultatele de azi ale sondajelor. * Un fapt care trebuie legat de ultimele rezultate ale sondajelor de opinie e că în coaliția de la putere ideea rupturii nu prea mai are susținători și, mai mult, ca în disputa dintre PNL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
din niște iezuiți generici. 4. Pentru Prospero, după cortina, postmodernitatea este singura scăpare și probabil că o știe. Mutarea focalizării de la Dumnezeu la omul-demiurg, operată în Renaștere - și, din nou ambiguu, pregătită chiar de Dante după ce (scrie că) s-a întors din Paradis - a fost oarecum licită, pentru că Renașterea a dat cîțiva titani (scuzați clișeul) de neegalat vreodată și pentru că a descoperit legile perspectivei, care ne-au schimbat fundamental percepția despre lume. Pe de altă parte, tocmai în această schimbare esențială
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
Ulici are încă o dată dreptate - "vitalitatea de odinioară": de la citirea ironică a lumii, de la textuarea realului cu încercarea de a descoperi "poeticitatea" unei realități cenușii, informe și de la preocuparea aproape obsedanta de a releva corporalitatea textului, Adrian Ălui Gheorghe se întoarce spre formele și sentimentul tragicului. El își construiește cartea pe cîțiva pivoți - seria de șase poeme întitulate Complicitate - si dirijează lectură spre sensul amintit prin secționarea volumului: în prima parte, O piesă ratată dintr-o colecție, este vorba mai ales
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
ne luăm cu adevărat în seamă, descoperind de fapt sensul unei vieți nu de pustnic, ci dimpotrivă, împreună cu ceilalți, este esențială în definirea unui cod occidental al vieții. Singurătatea te ajută să te găsești, pentru că abia apoi să te poți întoarce între ai tăi. Robinson Crusoe, în definitiv, e un aventurier smintit cînd își începe voiajul, dar sminteala lui e deja o formă de căutare și provocare a destinului (să ne amintim că pînă la naufragiul corabiei el scăpase miraculos din
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
sus. În Vineri sau viața sălbatică, însă, Michel Tournier ne propune un Robinson care mie mi se pare semnificativ diferit de cel al lui Defoe și de protagonistul interpretat de Andrei Pleșu. Este un Robinson care nu se va mai întoarce niciodată între ai săi, pentru că a găsit pe insula ceva ce lumea lui inițială nu îi poate da: candoarea jocului, deliciul libertății absolute, o libertate ce vizează inclusiv o aneantizare a propriei sale persoane, si, mai cu seamă plăcerea de
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
un copil căruia îi va pune numele de Joi în Limburile Pacificului (de la ziua lui Joe, a Cerului), iar în Viața sălbatică de Duminică (ziua copiilor și a jocurilor). Noul Robinson trăiește în afara timpului, de aceea și refuză să se întoarcă în vechea să lume, unde și-ar recapătă vîrstă, vulnerabilitățile, efemerul de muritor. Pe insulă, însă, el e nemuritor. Michel Tournier, Vineri sau viața sălbatică, traducere, cuvînt înainte și postfața de Radu Sergiu Ruba, Editura Univers, București 1999, 150 pagini
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
de bărbați după ce soțul este chemat sub arme. Ea rămâne ținta autorităților, mereu în căutare de pradă ușoară. Cred că prozatorul a dorit să creeze din personajul său o Penelopă, numai că pețitorii știau de Ulise că nu se mai întoarce. Cu precădere oamenii legii, prin mâinile cărora treceau toate documentele și hotărârile de a rămâne sau nu în colectivitate. O bună parte a romanului stăruie în a descrie pe curtezanii oficiali ca și pe cei de aiurea, surprinzând și rezonanța
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
zacă zile întregi, chiar săptămîni, în pat... Afli că divorțul miturilor a avut la rădăcina "divergențe artistice". Afli că, pe cînd fetiță avea șase anișori, tata a plecat de acasă, într-unul din voiajurile lui fabuloase, din care s-a întors cu o doamnă indiană frumoasă, cu un punct roșu în frunte și cu un cadou: un frățior și o surioara! Afli că cei trei copii ai cuplului Rossellini-Bergman, - în vreme ce "miturile" trăiau în alte orașe - au crescut singuri într-un apartament
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
Lucian Vasiliu ni se pare cel mai caracteristic poet ieșean, întrucît în producția d-sale melancolia și ironia se cumpănesc. Dar, întîi de toate, să-i consemnam reveriile închinate metropolei moldave. Ele dau glas unui calendar sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea cum trece/ rostogolind în abisuri/ sfintele cercuri:/ joi, vineri, sîmbătă,/ duminică, luni, marți, miercuri...// Dacă aș avea timp,/ aș scrie un poem despre/ Magiștrii îngropați în bărăgane,/ printre abecedare și icoane
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
vacanță s-a trezit cu o mamă nouă. Scîrbit peste măsură a părăsit totul, cufundîndu-se în pustnicie. Ascultîndu-l, Pafnutie îl sfătuiește pe ucenic să se reîntoarcă acasă, să-și salveze părinții fiind util oamenilor și țării. Ucenicul asculta sfatul. Se întoarce acasă. Tatăl său era istovit de boală și de trai destrăbălat, cu averea aproape sfeterisita. Îmboldit de tînăr, isi reface averea, soția i se reîntoarce acasă și totul se restabilește, după cuviință, în casă. Dar chemarea tînărului este tot pustnicia
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
Grecea, într-un moment în care puterea nu mai are altceva de oferit decât iluzia onoarei, ar înseamna falimentul definitiv al Convenției. Cu condiția, desigur, că dl Grecea însuși să fie ceea ce pare și nu (scuzați comparația!) un balon umflat! Întors la Timișoara, i-am povestit lui Marcel Tolcea, cel mai "bucureștean" dintre prietenii mei ne-dâmboviteni, un calamburgiu de clasă, periplul prin Capitala patriei ("perla Balcanilor", vorba poetului). Cu umorul lui nedezmințit, Marcel a sintetizat totul într-o propoziție: "Coane, daca
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
risipă de talent literar pentru a-și acredita - sau măcar pentru a-și explică - ideile. Modul său de a defini, de exemplu, comunismul este antologic: "Preluându-i din arsenalul propagandistic o metaforă foarte dragă și de lungă carieră: comunismul a întors brazda. Ce se întâmplă când întorci pământul, fie cu plugul, fie cu cazmaua? Ies viermii, ramele, șopârlele, cârtitele și rozătoarele, iese toată colcăiala beznelor umede. Ce altceva este, mental și instinctual, comunismul? (...) Comunismul este regatul de sub pământ, beția fetidului, a
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
-și acredita - sau măcar pentru a-și explică - ideile. Modul său de a defini, de exemplu, comunismul este antologic: "Preluându-i din arsenalul propagandistic o metaforă foarte dragă și de lungă carieră: comunismul a întors brazda. Ce se întâmplă când întorci pământul, fie cu plugul, fie cu cazmaua? Ies viermii, ramele, șopârlele, cârtitele și rozătoarele, iese toată colcăiala beznelor umede. Ce altceva este, mental și instinctual, comunismul? (...) Comunismul este regatul de sub pământ, beția fetidului, a întunericului, voluptatea agitației intru clandestinitatea tenebrelor
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
sinelui care să conducă la nașterea poemului din tăcere: "crește/ în preajma/ adierea cuvîntului/ pe care nu-l găsesc// O, Doamne/ vîslele tăcerii cum îl străbat/ precum cerul zdrobește marea/ străbătîndu-i ochiul nisipos/ în căutarea unicei perle." Cînd privirea nu se întoarce asupra ei însăși, se mulțumește să contemple imagini și ființe pe care le reda lumii fără a le mutila: deși lentilă spartă și suferinda, ochiul nu rănește ceea ce vede ("cum prin munții de cioburi/ din ochii mei amîndoi/ a putut
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
și ființe pe care le reda lumii fără a le mutila: deși lentilă spartă și suferinda, ochiul nu rănește ceea ce vede ("cum prin munții de cioburi/ din ochii mei amîndoi/ a putut trece o ființă vie/ și nevătămata s-a întors înapoi?" - Vindecare). Altădată, privirea nu acționează nici asupra lumii, nici asupra ei înseși și nici nu contemplă pur și simplu, ci, încețoșata, lasă sinele să se .ardă incantatoriu într-un peisaj lăuntric obsesiv (Ceață). Ca si privirea, cuvîntul îi apare
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
căruia neputința/ își ascute fierăstrăul" (Ars poetica). Cu simțurile exacerbate de însingurare, Olimpiu Nusfelean aude nu doar sunetele reale, ci și inaudibilul, se retrage în misterele celor ce n-au fost să fie: "Făclia arde năruindu-si ceară./ Noaptea se-ntoarce singură-n copaci./ Pereții se retrag din nou în ziduri./ Prin vremea lungă auzi murind/ Poetul care a cîntat-o" (Și, iarna...). În alt loc, d-sa manifestă conștiința delicată a confesiunii iremediabil imperfecte: În mers/ legi prietenii/ și spui tot
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
dar mai tineri decît/ au murit atîția spun/ că moartea te și întinerește/ am jucat ne-am distrat pînă/.acum la noua ce m-am/ trezit și numai ceva nu-mi/ amintesc parcă n-aș mai/ fi vrut sa mă-ntorc de-acolo" (Moarte prin internet). Mișcîndu-se între gol și plin, între imagine și apoftegma, între gravitate și persiflare, Victor Știr distilează o satiră inofensiva, pur scriptica, amintindu-l întrucîtva pe Cezar Ivănescu (deși are un limbaj nesubordonat nici unui model): "scriu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
sondajele de opinie probabil că l-a împins pe dl Constantinescu să folosească în scopuri electorale modelul verificat al "Scrisorii pierdute" a lui Caragiale. Tare mi-e teamă, însă, ca bumerangul cu care se joacă omul de la Cotroceni se va întoarce cît de curînd împotriva sa. Încă mai trist e că gestul iresponsabil al președintelui a fost susținut imediat de cîteva ziare importante. Două sau trei din acestea m-au contactat - cu o zi înaintea publicării sale - pentru a-mi cere
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
în 20 de minute, de o sută de mii de mărci. Cu un scăpărător spirit ludic, cineastul ia "cele douăzeci de minute" și se joacă cu ele, timp de 80 de minute: le structurează și restructurează în cîteva variante, le întoarce pe toate fețele, le transformă într-un foc de artificii, le lansează într-o direcție, apoi introduce cu voluptate cîte un fir de praf care să blocheze mecanismul, după care îl face să "fugă" în altă direcție. Pentru că nu numai
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
prooccidentalism, minus obsesiile statului cloșca pentru întreprinderi falimentare. Partidul dlui Meleșcanu și-a construit treptat o identitate de tip nici PDSR, dar nici coaliția de la putere. Știind că nu se poate atinge de nici unul dintre fronturile devotaților, Alianța și-a întors mesajul spre nemulțumiții care cad între PDSR și coaliția de la putere. Și asta cu o pendulare inteligent reglata, astfel încît să trimită la momentul potrivit dinspre centru dreapta sau dinspre centru stînga, așa cum sînt ele percepute la noi. Asta în ciuda
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
pe soția sa, Marianne, să-i citească ultimul român, Hotel Europa, și să-i spună părerea despre el. Femeia pare la început captivata de lectură și se grăbește chiar să dea un verdict favorabil: " - Se citește ușor... Agreabil... spune și, întorcând cartea cu coperțile în sus ca să rămână deschisă la pagina unde ajunsese, se duce grăbita spre bucătărie." La scurtă vreme ea aduce un amendament acestui verdict: " - Se citește ușor, dar de înțeles se înțelege mai greu. E cam încâlcit." În
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
monologam ținînd în întinata palmă/ înțelepciunea unui șoricel alb..." (Hamlet ÎI). Derizoriul (figurație firească a deziluziilor) tinde spre un spectacol de un rafinament în răspăr: " Netedă femeia că gresia/ primind îmbrățișarea lustru/ și dîra aspră a zilei iernînd" (Alunecare). Sau: " Întors pe dos cu gesturi înecate spintec/ carnea paginii albă/ îmi revăd rănile cu o milă copilăroasa" (Maimuțăreli). Tip asocial, cu izbucniri incomode (la nivelul discursului!), poetul își înscrie existența într-o marginalizare structurală, pe care o savurează la modul antinarcisiac
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
1937. Trama nuvelei lui Hașdeu se petrece la sfîrșitul domniei lui Ștefan cel Mare și, prin subtitulurile capitolelor (paragrafelor) vestește modalitatea utilizată, mult mai tîrziu, în Frații Jderi, de Sadoveanu. Tînărul postelnic Șarpe, însoțit de stegarul Luca, nepotul său, se întoarce, prin Codrii Cosminului, de la Cracovia, unde avusese o înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu Mihu Copilul. Interesantă și plină de înțelesuri e înfățișarea atmosferei epocii, cu oameni
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Pavel Șușară Mulți dintre artiștii români stabiliți în străinătate înainte de 1989 și care, într-un fel sau altul, se resemnaseră la gîndul că regimul comunist le-a blocat definitiv accesul la istoria artei românești, s-au întors, după 1990, în țară. Unii definitiv, integrîndu-se chiar profesional în diferite instituții, cum este cazul pictorului Henry Mavrodin, alții doar prin vizite repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau de o mai mare anvergură
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
începutul războiului, să fie cooptat în Asociația Româno-Germană. Era o opțiune din convingere și nu una conjuncturala. De aceea, repet, a condamnat, în 1944, tentativele opoziției politice, de coniventa cu Palatul Regal, de a desprinde țară de Germania și a întoarce armele ("Greșeală ce am facut încheind armistițiul cu rușii, o vom plăti cu însăși pieirea noastră". Și: "Trădarea se pedepsește totdeauna... Trădarea nu ne-a adus nici un beneficiu material. În schimb ne-a adus pe vecie reputația că suntem un
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]