5,014 matches
-
anumite axiome din care sunt derivate toate teoremele cu ajutorul logicii, i.e. că inferența matematică este analitică. Putem spune, astfel, că în argumentul de mai sus ne-am folosit de un truc pentru a arăta că filosoful nu poate ajunge cu ajutorul întrebuințării discursive a rațiunii la teorema noastră, și anume prin aceea că i-am dat un punct de plecare greșit: conceptul de triunghi. De fapt, pentru a ajunge la această teoremă, trebuie să plecăm de la axiomele geometriei euclidiene folosindu-ne doar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și anume prin aceea că i-am dat un punct de plecare greșit: conceptul de triunghi. De fapt, pentru a ajunge la această teoremă, trebuie să plecăm de la axiomele geometriei euclidiene folosindu-ne doar de ce ne pune la dispoziție o întrebuințare a rațiunii din concepte. Din câte se pare, am reușit să găsim un răspuns parțial afirmativ la întrebarea de la care am plecat: putem ajunge la teorema noastră printr-o analiză conceptuală, dar nu a conceptului de triunghi, ci a axiomelor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dar numai discursiv, din concepte, și niciodată intuitiv prin construirea conceptelor." (CRP, p. 526) Plecând de la această distincție între două tipuri de concepte pure (cele care pot fi construite și cele care nu pot fi construite) putem distinge între două întrebuințări ale rațiunii, și anume în funcție de tipul de concepte pure asupra cărora se exercită rațiunea: folosirea rațiunii prin concepte și folosirea rațiunii prin construirea conceptelor. Prima dintre acestea stă la baza cunoașterii filosofice, iar cealaltă stă la baza cunoașterii matematice. Am
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
răspundă. Dacă ne referim la verbele care concretizează obiectivele în învățare, observăm că există multe întrebări pe care putem să le considerăm procedee: * explicații cauzale (de ce ? cum? unde? când?..); * comparare (care sunt asemănările și deosebirile...?); * aplicare (unde sunt folosite? ce întrebuințări găsești?...); * evaluare (care este însemnătatea? de ce este important?...); Se poate vorbi de întrebări și după modul de formulare: * convergente - arată care sunt, enumeră, definește; * divergente - ce s-ar întâmpla dacă, care este urmarea faptului că,...; O condiție esențială pentru însușirea
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
sunt exploatate cu măsură, Nixon clădind, pe fondul lor controlat, întregul său raționament. Structura raționamentului urmează canoanele retoricii clasice, fiecare dintre părțile discursului conținând exact acele elemente considerate necesare de către însuși Aristotel. Astfel, din punctul de vedere al alegerii și întrebuințării mijloacelor de persuasiune în acest caz particular, consideră Hill, adresa lui Nixon constituie un "succes considerabil"278. Însă criticul nu se limitează, în final, la această evaluare. El precizează că orientarea neo-aristoteliană, spre deosebire de alte orientări critico-retorice, "ne spune enorm despre
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ca etichetă într-un enunț, la vocativ, sau ca atribut sau epitet, de aceea, orice tentativă de descriere semantică a priori este sortită eșecului. Analiza semică a numelor proprii permite lămurirea a ceea ce se numește "emplois modifiés du nom propre" (întrebuințări modificate ale numelui propriu), adică tot ce nu corespunde utilizării referențiale tipice. Ideea formaliștilor (Chomsky, Mc Cawley, M. Gross) că numele proprii conțin trăsături ca /uman/, /animat/ etc. întâlnește concluzia semanticii interpretative a lui François Rastier - deși abordarea este dintr-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fel de "transmigrație", și, ca urmare, "o calitate a vieții altfel decât a noastră", și, în egală măsură, pentru timpul teatral care reprezintă o ieșire în afara timpului uzual, după cum timpul liturgic diferă de timpul profan, "acela al cronologiei și al întrebuințării noastre obișnuite"713). În contextul travestiului, Laurian este instructor de înot la Uzinele Uricani, Niculina dă lecții particulare de franceză și latină, pentru a transmite un mesaj "atât de abil camuflat", încât Eliade își exprima teama că nu va fi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în formă abstractă, îl implică, îl înglobează. Altfel spus, categoriile "înglobează prin debordare" conținutul concret al intuiției 167. Ele cuprind în conținutul lor mai multe elemente constitutive decât le oferă materialul concret al intuiției. Acest paradox se activează cu fiecare întrebuințare a unui concept categorial: "De câte ori se determină concretul printr-un concept categorial, cunoașterea, printr-un act autoritar, pune în ecuație materialul concret și o anume expresie conceptuală, care înglobează prin debordare acest material. Un "mănunchi de calități" devine prin acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mediului, prin intervenția omului natura nu este înlocuită, ci falsificată. În cazul creării de către om a unor obiecte sintetice cu proprietăți asemănătoare celor naturale, așa cum ar fi, de exemplu, cauciucul sintetic, ori o insulă artificială, se recunoaște doar valoarea de întrebuințare și valoarea economică a acestor obiecte. În fine, o altă discuție vizează prețuirea diferită pe care o acordăm obiectelor naturale și celor artificiale. Teoreticienii mediului sugerează întrucâtva, deși poziția lor teoretică este defectuoasă din acest punct de vedere, de vreme ce au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
începe să fie aceea de cunoaștere a tabloului cauzal dinamic al lumii. Prelegerea școlară reprezintă forma de expunere în cadrul căreia informația este prezentată ca o succesiune de idei, teorii, interpretări de fapte separate, în scopul unificării lor într- un tot. Întrebuințarea ei se concepe în clasele mari liceale. Diferă de celelalte două atât prin aceea că vine în întâmpinarea specifică vârstei, cât și prin considerarea posibilităților elevilor de această vârstă. Prelegerea e forma de expunere complexă, cu un caracter abstract și
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
ontologic", "nivel epistemologic" de interpretare a lexicului științific interdisciplinar, Angela Bidu-Vrănceanu realiza distincția necesară dintre "interferențele" terminologice - împrumuturi interdomeniale - și "interdisciplinaritățile propriu-zise". Dacă prima categorie se bazează pe echivalențe întâmplătoare, cea de-a doua se caracterizează prin identitatea semantică dintre întrebuințările unuia și aceluiași termen în limbaje specializate diferite, adică utilizarea aceluiași sens sau a aceleași medii semantice la care se adaugă seme specifice (A. Bidu-Vrănceanu, 2013: 11-72). Aceeași rădăcină lexico-semantică cunoaște dezvolări multidisciplinare, specifice mai multor domenii și/ sau subdomenii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ce se îndreaptă America după acest vot. O perioadă prea lungă de plătire a polițelor ar putea să-i arunce pe republicani în păcatul tocmai refuzat democraților de către alegători. (Jurnalul Național, 4 noiembrie 2004) IV. VRAIȘTE VODĂ Rața de unică întrebuințare A venit iarna. Și cum bine ne-a atras atenția dl Băsescu, acest Petrache Lupu al mai tuturor maglaviturilor guvernamentale postdecembriste, „iarna nu-i ca vara”. Chiar nu e. Vara e anotimpul gargarelor de tot felul, de la cele electorale la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
indecent de mulți care au stânjenitor de puțin va crește. Discutată doar în parametrii fiscali, această rată rămâne un subiect rezervat teoreticienilor și demagogilor. Prioritatea numărul 1 a administrației Băsescu, rata unică de impozitare este transformată în rața de unică întrebuințare. Fiecare o pârlește cum îi convine. Dacă va continua să privească cu un ochi la făina populistă și cu celălalt la slănina liberală, dl Băsescu riscă să devină sașiu. Va fi imposibil să spui: „L-am privit în ochi pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lui Geoană Omul fără voie Contabilul liniștit sau Theodorică I? Mârlanul general al capitalei O lovitură cumplită pentru Partidul Național Liberal De la politician la om politic Unde-i baba, să-i rup laba Excesul IV. Vraiște Vodă Rața de unică întrebuințare Trabantu’ și Levantu’ Off-shore Autodeservire Breakfast la Blair House Întârziatele Vraiște Vodă Șpagatul Udrea Republica Română Absurdistan V. Pacientul național Acești gigei și averile lor urlătoare Fabrica de ciocoi (I) Fabrica de ciocoi (II) Turnatu’ și Turnavitu Factorul Vadim Dolari
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pentru demararea proceselor de dezvoltare comunitară o reprezintă parteneriatele public-private și economia socială. Aceste acțiuni s-au dovedit a fi multiplicatoare de oportunități, de difuzare a informațiilor, de capacitare a comunităților cu noi abilități și de creare de valoare de întrebuințare. Iată un exemplu ilustrativ pentru înțelesul termenului fără valoare de întrebuințare: majoritatea localnicilor din zone rurale din nordul Moldovei (studiu sociologic realizat acum trei ani în scopul evaluării resurselor comunitare 61), identificau ca puncte forte casele primitoare, tradițiile și obiceiurile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
economia socială. Aceste acțiuni s-au dovedit a fi multiplicatoare de oportunități, de difuzare a informațiilor, de capacitare a comunităților cu noi abilități și de creare de valoare de întrebuințare. Iată un exemplu ilustrativ pentru înțelesul termenului fără valoare de întrebuințare: majoritatea localnicilor din zone rurale din nordul Moldovei (studiu sociologic realizat acum trei ani în scopul evaluării resurselor comunitare 61), identificau ca puncte forte casele primitoare, tradițiile și obiceiurile, oameni și abilitățile, dar în primul rând peisajul. Și imediat urma
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
oficialii actuali au trecut termenul prescris de regulă s-a hotărât ca înainte de Crăciun să se facă o altă adunare generală în care să se facă o nouă alegere a Superiorilor. 2) Pentru ca să nu fie nici o nemulțumire între Confrați despre întrebuințarea pomenilor ce se adună după prescrierea Regulei la fiecare adunare, s-a hotărât ca banii să fie depuși ori la Episcopie sau la P. Paroh și despre orice întrebuințare a lor să se dea seama la adunările generale. Scopul pomenilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a Superiorilor. 2) Pentru ca să nu fie nici o nemulțumire între Confrați despre întrebuințarea pomenilor ce se adună după prescrierea Regulei la fiecare adunare, s-a hotărât ca banii să fie depuși ori la Episcopie sau la P. Paroh și despre orice întrebuințare a lor să se dea seama la adunările generale. Scopul pomenilor este determinat în Regulă. „Să pună câte ceva împreună după putința fiecăruia pentru a sprijini mai ales în timp de boală, pe frații nevoiași, sau pentru podoaba cultului dumnezeiesc”. Din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
rus care, În toamna anului 1944, Îmbarcat În trenurile marfar care se scurgeau prin gară Ghidigeni și visa să ajungă din clipă În clipa - unde? - la Berlin, reînviase...comerțul de troc. Era o stofă rară, ponosita de vreme și de Întrebuințare, dar pe care mama o Înnobilase prin boirea În frunză și coaja verde de nuc, la care adăugase și alte ingrediente, numai de ea știute, si adusă la culoarea negrului pe care-l recomandă reglementările ecleziastice de la seminarul la care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de predare era obligatoriu limba maghiară. Mai mult decât atât, legea Apponyi condiționa sprijinul de stat de predarea în respectivele școli a aritmeticii, geografiei și istoriei după planul de învățământ stabilit de minister și după manualele aprobate de acesta, de întrebuințare a unor cărți și manuale cu conținut patriotic. Legea mai stabilea nivelul salariilor care trebuiau acordate învățătorilor de autoritatea administrativă comunală în funcție de nivelul școlii, precizând că acele comune care nu puteau asigura nivelul sporit al salariilor pierdeau școala, în sensul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
datorează faptului că formele de nominativ ale pronumelui personal au devenit unelte gramaticale pentru marcarea persoanei. Fenomenul se poate explica prin puternica înrîurire germanică (în toate limbile germanice folosirea pronumelor pe lîngă verbe fiind obligatorie), care a impus francezei obligativitatea întrebuințării pronumelor, marcarea prin desinență a persoanei devenind pleonastică și, de aceea, dispărînd în pronunție 40. Pentru exprimarea reverențioasă s-a specializat pronumele de plural vous, care a ajuns la o întrebuințare foarte frecventă. La fel ca italiana și ca spaniola
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lîngă verbe fiind obligatorie), care a impus francezei obligativitatea întrebuințării pronumelor, marcarea prin desinență a persoanei devenind pleonastică și, de aceea, dispărînd în pronunție 40. Pentru exprimarea reverențioasă s-a specializat pronumele de plural vous, care a ajuns la o întrebuințare foarte frecventă. La fel ca italiana și ca spaniola, franceza a păstrat o relicvă a pronumelui neutru: le < lat. illum. La fel ca în spaniolă și ca în engleză, în franceză există forme deosebite ale pronumelui posesiv de cele ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de altă parte, că apariția unor cazuri de omonimie a fost implicată în maniera în care s-au realizat aceste restructurări. Evoluția gramaticală produce uneori schimbări de statut ale unor unități lexicale, în sensul că unele dintre ele sau unele întrebuințări ale lor nu mai rămîn evaluabile din perspectiva lexicului propriu-zis, fiindcă s-au golit de înțelesul inițial devenind instrumente pentru realizarea raporturilor sau categoriilor gramaticale. Această "gramaticalizare" are mai multe grade, cazul extrem fiind reprezentat de transformarea unui cuvînt în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adjectivului este asemănătoare cu cea a substantivului, fapt explicabil prin relațiile nemijlocite, din punct de vedere funcțional, dintre aceste părți de vorbire. De altfel, cu valoare de determinant, ca și genitivul, unele adjective au devenit substantive propriu-zise, dacă, printr-o întrebuințare frecventă cu un anumit adjectiv, au făcut de prisos prezența acestuia, vorbitorul subînțelegîndu-l: lat. hibernum (tempus) > rom. iarnă, it. inverno, fr. hiver, sp. invierno, pg. inverno; lat. diurnum (tempus) > fr. jour, prov. jorn, it. giorno. În latina clasică, adjectivele realizau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a dezvoltat treptat tendința de a folosi pronumele de plural nos cu valoarea lui ego și a posesivului noster în locul lui meus, precum și verbul la plural, în cazul unei singure persoane, pentru a sublinia demnitatea celui care vorbea. De aici, întrebuințarea specială a lui nos și noster s-a transmis și limbilor romanice în actele administrative și în lucrările științifice. Începînd din secolul al III-lea, pronumele personal vos a început a fi întrebuințat în adresarea către împărat, care uza de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]