2,841 matches
-
denumit "Crucea de pe Caraiman", fiind trecut pe lista monumentelor istorice cu codul . Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Crucea Eroilor Neamului este situată în șaua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2291 m, fiind unică în lume atât prin altitudinea amplasării, cât și prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și două brațe de câte 7
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
celtice sculptate, cu semnul soarelui între brațe, evocând Soarele Mântuirii. La aceste cruci de hotar se făceau slujbe religioase, sfeștanii primăvara când se ieșea cu animalele în imaș la colibă, și masluri la unele dintre ele, cum este crucea din șaua Crocanilor din Meterg, prilej cu care se întâlneau aici credincioșii din mai multe sate la rugăciune și sfințirea apei cu care stropeau mai apoi sălașele, holdele și animalele.
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
în câmpia Tinodului, ce aparținea nobililor de Geoagiu. Locul se află pe teritoriul comunei Rădești și se numește în amintirea acelor vremuri „Masa lui Mihai” așa cum între două dealuri din dreptul satului Miraslău scobitura dintre ele este numită de către localnici „Șaua lui Mihai”. Nemulțumirile țăranilor iobagi români din Ardeal aveau să izbucnească cu furie cu ocazia răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784-1785. La aceasta au participat și locuitori ai satelor de pe valea Geoagiului. Satul Stremț este amintit în documentele
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Iliei, fără să mai meargă spre alt sat. La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de legătură este bine să fie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o liniște desăvârșită și sunt niște peisaje mirifice (câteva exemple în josul paginii), și (încă) niște oameni deosebiți. Satul Bărăștii
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică individualizată) legat de Cornetu printr-o șa și tot printr-o șa se continuă cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu dealul și platoul Podeu, șaua de la podul Bărăștiului prin care se continuă cu: - dealul Cerătu legat prin șei de deluțul mai mic Cișera(Kicera,Ticera) tronconic și individualizat, de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un sanț lung de apr. 1
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de culmea joasă, lungă și cu pante mari Lăzuț.Tot prin șa se continuă cu dealul masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un sanț lung de apr. 1.5 km pentru cercetări arheologice unde au fost redescoperite urme ale locuirii din comuna primitivă,(primele săpături au fost făcute prin anii 1935-36) lucrările trebuiau să continue, dar din
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
bază era pe dealul Cornetu cu urcare pe Capu Dealului, cu o pantă cam dură, dar după care se mergea liniștit pe un drum uscat, neaglomerat, cu o ușoară urcare până în vârful Oărzâștii dupa care se cobora ușor pană în șaua de la Podul Bărăștiului. De aici se cobora fie în satul Bărăști fie la Furcșoara, sau se continua pe drumul care tăia Cerătul până la șaua de la Doba, unde o ramificație ducea în satul Bărăști, alta în satul Furcșoara, și alta la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
uscat, neaglomerat, cu o ușoară urcare până în vârful Oărzâștii dupa care se cobora ușor pană în șaua de la Podul Bărăștiului. De aici se cobora fie în satul Bărăști fie la Furcșoara, sau se continua pe drumul care tăia Cerătul până la șaua de la Doba, unde o ramificație ducea în satul Bărăști, alta în satul Furcșoara, și alta la Păpucești un cătun al satului Dealu Mare și se continua spre satul Luncșoara. A fost activ până prin anii '70 cu excepția tronsonului care tăia Cerătul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de 25-30 litri, - nevedi - a trece firele de urzeală prin ițe și spete, - nojițe - șnururi pentru legat opincile, - oblanc - cerc special înfășurat din material textil, de pus pe cap, pe care se punea spenea, - oblâncă - piesa din harnașament pusă sub șaua calului, - pârlău - vas cilindric de lemn cu înălțimea de cca. 1 m în care se punea lenjeria de corp înainte de spălare, peste care se punea cenușă de lemn și se lăsau 2-3 zile sau chiar mai mult, metodă străbună de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
acestor popoare s-au nascut hunii. Principalele lor tehnici militare au fost tragerea cu arcul, aruncarea suliței, toate efectuate călare. Principala lor formă de hrană erau carnea și laptele, produse de turmele lor. Se spune că își păstrau carnea sub șaua de cal. Călăreau din loc în loc în căutare de pășuni, jaf și pradă, iar când poposeau, isi întindeau corturile. Hunii erau considerați a fi niște creaturi hidoase în sursele antice. Copiilor li se turteau nasurile cu ajutorul unor scândurele fixate cu
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
picioare. Caii de sex feminin, numite iepe, au o perioadă de gestație de aproximativ 11 luni (340 de zile), iar puiul, numit mânz, poate sta în picioare și alerga la scurt timp după naștere. Cei mai mulți cai domestici încep pregătirea cu șa sau ham la vârste cuprinse între doi și patru ani. Ei devin adulți la vârsta de cinci ani, și au o durată de viață medie între 25 și 30 de ani. Corpul calului este zvelt, iar gâtul este puternic și
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
funcției obiectiv este 0 (acestea sunt punctele staționare) și folosind matricea Hessiană pentru a clasifica tipul fiecărui punct. Dacă este pozitiv definită, punctul este un minim local, dacă este negativă, un maxim local, iar dacă este nedefinită, un punct de șa. Se poate găsi acel punct staționar pornind de la o bănuială despre el, apoi ajungând la el printr-una din metodele: Dacă funcția este convexă în regiunea de interes, atunci orice minim local este și global. Există metode rapide pentru optmizarea
Optimizare () [Corola-website/Science/299423_a_300752]
-
desenare dans ma bulle a fost un alt album de succes scurtă prezentare a vieții compozitorului numele lor nu a fost niciodată spus palatul este un edificiu impunator care desemnează prin aceste trăsături imaginarul național se aseamănă cu imaginarul religios Șaua face parte din accesoriile de călărie ale unui cal lupta lor lunga a fost fragmentata in anime plav număr de înmatriculare auto a municipiului muntenegrean dronten este un loc folosit pentru asimilarea de oameni din medii foarte variate din grupa
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
căruia toată armata avea să se rotească spre stânga înlocuirile sunt permanente în cazul demisiei sau decesului dar acestea sunt temporare în situația numirii senatorului ales în parlament hotei zeul gras și fericit al abundenței și sănătății pentru urcarea pe șa se folosește scărița copilăria este perioada vieții de la naștere până la pubertate acidul pangamic se utilizează în combaterea afecțiunilor cardiovasculare dermatologice hematologice a alcoolismului și în medicina sportivă apariția revoluției industriale a avut ca efect creșterea producției dezvoltarea orașelor și a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
de fier de calitate, ce duc la creșterea defrișărilor și stabilirea multor așezări noi ce se lărgesc. Este răspândit sistemul de înjugare a animalelor cu tracțiune pe piept ce înlocuia tracțiunea de gât. Caii sunt potcoviți și apare scărița de șa, având efecte avantajoase pe plan militar. Suprafețele de teren erau lucrate mai rapid și mai ușor. Muncile agricole se pot face acum mai ușor, astfel, producțiile au crescut. Apare sistemul asolamentului trienal, prin care terenul între comunități rurale era împărțit
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]