12,339 matches
-
atrase cu dobânzi atrăgătoare, dat fiind afluxul de petrodolari - venituri sporite din exportul de petrol al statelor membre OPEC, în special cele din zona Golfului Persic, în urma primului șoc petrolier (1973) - cu care se confrunta sistemul bancar mondial. Al doilea șoc petrolier (1979-1980) și majorarea ratei dobânzii de intervenție a Rezervei Federale a SUA la începutul anilor ’80, ca urmare a necesității finanțării deficitelor publice ale administrației președintelui Ronald Reagan, au condus la majorarea generalizată a dobânzilor și la o recesiune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1998. Față de evoluțiile socioeconomice preconizate în „Memorandumul” stipulat cu FMI pe 1997-1998, impactul economic al liberalizării de curs valutar din 18 februarie și rezultat și din măsurile succesive, prevăzute în acordurile cu Fondul și Banca, a fost mult mai substanțial. Șocul deprecierii bruște din primele luni ale lui 1997, când leul s-a depreciat de la un curs mediu pe 3 700 lei/USD la 7 200 lei/USD, a condus la un val inflaționist. Cu o rată medie a inflației de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de lichidările întreprinderilor agroalimentare, conform programului ASAL. Cele două instituții bancare au acumulat creanțe uriașe, creditele au devenit neperformante și au fost preluate la datoria publică (Georgescu, 2001, pp. 88-91). La scara întregii economii, acesta a fost mecanismul recesiunii 1997-1999: șocul valutar din 1997 a erodat masiv puterea de cumpărare a populației, fapt ce a condus la scăderea vânzărilor de bunuri și servicii, deci la o activitate economică redusă pentru întreprinderi. Sistemul bancar s-a confruntat cu incapacitatea de plată a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca simplă și neproblematică tranziție către democrație și economia de piață, ca o resetare voluntară și spontană a principiilor de coordonare din economie și politică, deși foarte influentă la începutul anilor ’90, când a inspirat diverse programe de „terapie de șoc”, a fost treptat recunoscută ca simplistă (Kolodko, 1993). Acest deficit conceptual reflectă slaba preocupare a teoreticienilor liberali de a înțelege relația dintre economie și politică. Deși, în general, se susține că libertățile economice și cele politice sunt, deopotrivă, necesare și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din care mai făceau parte renumitul economist occidental Jeffrey Sachs, recomandat de George Soros, precum și alți economiști de origine poloneză care activau în mediul academic occidental. Programul redactat de comisie a fost mai târziu cunoscut sub denumirea de „terapie de șoc”, sugerată de Jeffrey Sachs. Filosofia acestui program a fost ancorată în teoria economică de tip neoliberal (sau neoclasic), pe trei componente-cheie: liberalizarea prețurilor, stabilizare și privatizare. Alte puncte vizau politici monetare și bugetare restrictive, cu scopul de a controla creșterea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și bugetare severe, cu dobânzi pozitive ridicate și deficite publice cât mai reduse, liberalizarea politicii de comerț exterior și convertibilitatea monedei naționale, precum și o reformă instituțională vizând retragerea intervenției statului din economie și societate (Blanchard, Kenneth, Sachs, 1994). Nuanța de „șoc” venea din concepția asupra liberalizării totale a prețurilor, a anulării tuturor subvențiilor și a privatizării rapide. Adoptarea planului, în decembrie 1990, a fost urmată de aprobarea acestuia de către FMI, BM și alți creditori ai Poloniei și de trecerea prin Parlamentul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1991, p.1). De altfel, unii dintre acești economiști, ocupanți ai unor catedre prestigioase din marile universități americane, au avut un rol în desfășurarea ulterioară a reformelor. Jeffrey Sachs a fost consilierul guvernului rus în perioada programului de „terapie de șoc” din Rusia, Lawrence Summers a ocupat poziția de secretar al Trezoreriei (echivalentul ministrului de Finanțe) în cabinetul președintelui Clinton, iar Stanley Fischer a fost economist-șef al BM (1988-1990) și director general adjunct și economist-șef al FMI (1994-2001). Fixarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în retehnologizarea acestor capacități industriale sau chiar oprirea lor, ceea ce ar presupune o creștere a insecurității economice și sociale, prin efectele măsurilor antipoluare. Pe de altă parte, investiția de azi ar putea fi avantajul economic de mâine, după cum arată experiența șocurilor petroliere din anii ’70 ai secolului trecut: creșterea bruscă a prețului petrolului a antrenat și o reorientare a industriei din Occident către tehnologii mult mai puțin costisitoare în consum de energie, fapt care i-a asigurat un mare avans în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în intervalul 25 - 75%. sub 25%, apar repercusiuni negative asupra structurilor și funcțiilor mucoasei respiratorii care asigură eliminarea impurităților (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat. peste 75%, în condițiile prestării unei munci grele, acționează negativ asupra procesului de termoliză (până la șoc caloric). De obicei se folosește termenul de „condiții termice” care include factorii temperatură, umiditate și circulația aerului (Smither, 1988). În prezent sunt relativ puține locuri de muncă în care temperatura și umiditatea să afecteze bunul mers al activității, aceasta deoarece
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să citească din Epistola către Romani a Sfântului Pavel: „Banchete, beții, desfrâu, certuri și rivalități: părăsește toate acestea; Îmbracă-te cu haina Domnului Iisus Hristos și lasă poftele trupului”). Desigur, nu oricine poate realiza această convertire, deoarece nu starea de șoc emoțional, naivitatea sau teama reprezintă condițiile psihologice reale ale producerii ei. Adevărata convertire religioasă se realizează, după părerea noastră, pe un fond de luciditate a psihicului, de opțiune conștientă pentru un drum existențial plin de privațiuni lumești, dar capabil de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
altora, dar să-și ridice În schimb gradul de autonomie personală (deoarece trebuie să se bazeze tot mai mult pe experiențele și ideile din propria-i cugetare). Μ Un fapt curios: pentru a deveni elocvenți, unii oameni au nevoie de șocuri emoționale care să Înflăcăreze energiile lor interioare. Alții, dimpotrivă, se simt descumpăniți ori de câte ori trebuie să facă față chiar numai unor simple expresivități sentimentale. Μ Unii doresc Într-atât să restabilească adevărul unei situații sau să facă dreptate, Încât ajung să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de spini; vânătăi pe trup, identice celor produse de bătăile cu varga etc. De asemenea, sunt relatări despre oameni al căror trup, În cursul extazului, devine inert, insensibil, astfel că e de prisos să-l Înțepi, să-l supui unor șocuri electrice puternice etc. pentru că el nu reacționează. Explicația este pusă, de obicei, pe seama unei puteri deosebite a imaginației persoanelor În cauză, cărora aceasta le oferă posibilitatea de a realiza reprezentări Într-atât de vii, Încât sensibilitatea lor produce transformări și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se pot întrebuința vase sau ustensile din alte materiale (sticlă, porțelan, cuarț, etc.) se întrebuințează vase și ustensile confecționate din platină. Platina are avantajul unui punct ridicat de topire, are rezistență mecanică și suportă variații mari și rapide de temperatură (șocuri termice), fiind rezistentă și față de mulți reactivi. De exemplu, descompunerile și evaporările cu acid fluorhidric nu se pot face decât în vase de platină, deoarece sticla sau porțelanul sunt corodate puternic de acidul fluorhidric din SiO2 și silicații dau produsul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
o dă exilului poate fi considerată una dintre cele mai relevante. Astfel, el susține că „modelul tradițional al exilului politic poate fi rezumat, În linii mari, astfel: statutul său pare a fi temporar la Început, pînă În momentul În care șocul contactului cu localnicii și mobilitatea socială În care este prins Îl fac să-și conștientizeze permanența. Exilatul devine o persoană fără țară, privat de cetățenia de acasă și negîndu-i-se peste hotare. Cu trecerea timpului unitatea politică a exilaților se prăbușește
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
No, ce facem? Era o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lîngă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii Își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocîrlă, sora și prietenele ei, să izbucnească În lacrimi. Din păcate, rușii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a făcut nimic pentru a schimba caracterul regimului. Dimpotrivă, În 1989 el a imitat politica lui Ceaușescu rezervat-ostilă față de reformele lui Gorbaciov. Prin urmare, cînd televiziunile italiană și iugoslavă au transmis imagini despre zilele sîngeroase de la București, a fost un șoc pentru albanezii care trăiseră pînă atunci Într-o izolare În care nu răzbăteau decît informații controlate de Sigurimi (Securitatea lor). La Începutul demonstrațiilor anticomuniste, a apărut imediat zvonul că la Malta s-a stabilit un acord sovieto-american pentru a Împinge
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și fără explicații” (p. 92). Autoarea Își manifestă disponibilitatea de a Înțelege și accepta dezicerile sincere ale tuturor celor care, Înșelîndu-se, au recunoscut mai tîrziu minciuna În care crezuseră și care, atunci cînd și-au dat seama, au avut un șoc și-au știut să tragă consecințele, dar nu iartă aroganța și lipsa de pocăință. Pe scena culturală franceză și-au făcut simțită prezența, deși periodic și fragmentar, și autori români din exil care fie publicau În limba franceză, fie erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
drept „variante la un autoportret”: ele caută să ofere „o reprezentare a imaginii proprii, în chip de oglindă a lumii” (Mircea Iorgulescu). Captivi vizează prin incizii condițional-optative un viitor verosimil în anii ’70: un viitor inert, virtual, amorțit, ferit de șocuri neplanificate. Procedeele, căutările inovatoare sunt mai evidente în Atrium. Construit prin aceleași mărci gramaticale ale viitorului potențial, romanul abordează realitatea prin măști ale personajului. O temă centrală este și aici criza de identitate a protagonistului (în desenul căruia pot fi
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
faptelor deja cunoscute. Centrul pentru Controlul Bolilor din Atlanta este un exemplu foarte grăitor. Rețeaua de spitale cu care colaborează pentru furnizarea de probe i-a permis să „descopere” - În sens epidemiologic - afecțiuni până atunci necunoscute, cum ar fi sindromul șocului toxic, legioneloza sau SIDA. Datele de acest gen sunt o formă de cunoaștere importantă pentru stat, ele făcând posibile intervențiile timpurii ale autorităților În caz de epidemii, Înțelegerea tendințelor economice care afectează asistența publică, evaluarea efectului politicilor puse În aplicare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
abstractă și neobișnuită a planului, gradul de cunoaștere practică a orașului scade pe măsură ce se impune raționalitatea sistematică”. Totuși, din perspectiva proiectanților unui oraș utopic, al cărui scop este mai degrabă de a schimba lumea decât de a se adapta ei, șocul și dezorientarea cauzate de viața În Brasília ar putea fi parte a obiectivului său didactic. Or, un oraș care nu face decât să se supună servil gusturilor și obiceiurilor existente nu ar putea Îndeplini această misiune utopică. Brasília neplanificată Brasília
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din Dodoma, echipelor de planificare li se acordase câte o zi pentru realizarea fiecărui proiect de sat, lucrurile se desfășurau mai rapid În cadrul noii campanii. Iar viteza operațiunii nu era doar un efect secundar al grabei administrative. Planificatorii credeau că șocul unei strămutări fulgerătoare va avea efecte pozitive, rupându-i pe țărani de mediul și relațiile familiare și plasându-i Într-un decor cu totul nou unde, se spera, puteau fi mai ușor transformați În producători moderni, care să urmeze instrucțiunile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Înceapă (bazându-se probabil pe experiența acumulată) să Îl facă să funcționeze, În ciuda regulilor sale. În cazuri precum Brasília sau satele planificate tanzaniene, este de Înțeles de ce proiectanții statului preferă un loc proaspăt desțelenit și o populație „În stare de șoc”, mutată brusc Într-o nouă locație, unde influența lor este maximă. Alternativa este reformarea in situ a unei comunități existente și funcționale, care are mai multe resurse sociale pentru a opune rezistență și a-și pune amprenta asupra transformării ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sănătății pădurii. Merită să remarcăm aici paralelismul dintre pledoaria pentru diversitate agricolă și forestieră și cea făcută de Jane Jacobs În favoarea diversității comunităților urbane. Cu cât o comunitate este mai complexă, susținea autoarea, cu atât va rezista mai bine la șocurile pe termen scurt ce intervin În sfera afacerilor și a prețurilor pieței. De asemenea, diversitatea oferă numeroși poli de creștere potențiali, care pot beneficia de noile oportunități oferite. Un cartier foarte specializat, dimpotrivă, se aseamănă cu un parior care riscă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
prețurilor, subvențiilor pentru marketing și, foarte important, defavorizării acelor ferme care nu se Încadrează În plan. În acest mod, se acționează sistematic În direcția modelării realității după modelul observațiilor planificatorului. Efectul nu este deloc similar celui produs de terapia de șoc a campaniilor de colectivizare din Rusia sau de creare a satelor ujamaa din Tanzania, care se bazau mai mult pe coerciție decât pe stimulente. Cu toate acestea, pe termen lung, un plan puternic poate schimba - și chiar schimbă - realmente peisajul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi bijuteria stalinistă a industriei oțelului, Magnitogorsk - devine vulnerabil odată ce tehnologia este depășită și apare nevoia de mai multe produse specializate, În vreme ce un oraș nespecializat, care găzduiește mai multe domenii și o forță de muncă diversificată, poate face față unor șocuri mai puternice. În țările cel mai puternic industrializate, strategiile complexe de subzistență, adesea cu profituri reduse, care se auto-reglementează și funcționează neoficial sunt incredibil de des folosite și de importante, deși aproape invizibile În majoritatea tipurilor de contabilitate economică. S-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]