9,824 matches
-
de nerecunoscut.“ - iar șansa ca cerul redefinit să coincidă, pe alocuri, cu cel real dă ca rezultat iubirea: „Poate dintre stelele pe care le- am denumit noi / una se va întoarce la locul știut./ Ochii adânci ai femeii îmi vor șopti poemul,/ vor opri iubirea să locuiască în el, / cu surâsul ei maiestuos cu tot.” (Poem locuit). Dominante sunt, de asemenea, tema pământului natal, a iubirii de patrie, a laudei lui Dumnezeu, a vinului. Revin, însă, la un poem emblematic al
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
toamnă și o iarnă și... e din nou primăvară? Mă așez obosită pe o bancă în așteptarea cuiva căruia nu-i pasă de timpul meu. Vântul se joacă în pletele ce au deja culoarea florilor albe de măr. Îl aud șoptind cu emoție un nume: - Anaaaa! Anaaa! Anaaa! Nu știu dacă el sau altcineva risipește în juru-mi pânze colorate. Devin atentă. Culori și forme încep un dans magic și descopăr primăvara trecută,cu toată splendoarea ei. Vântul își continuă șoapta: - Anaaa
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
copilandru de cinci ani se întind spre ea nerăbdătoare să atingă făptura ce-i luase locul. Bărbatul din spatele lui îl ridică, iar buzele lui ating, pe rând, cele trei capete ale făpturilor lui dragi. - Bine-ai venit printre noi, Ana! șoptește bărbatul cu ochii în lacrimi de fericire. - Ana! repetă mama și copilul, iar pruncul deschide ochii săi mari. Când primul ghiocel și-a scos capul din covorul de zăpadă a început uruitul mașinăriilor care mușcau muntele. Bărbatul și-a luat
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
Dar acum pregătim cafeaua; - Știi am adormit ascultând Sarah Brightman! Te-ai supărat? Credeam că e vocea ta! Dar iată vocea ta e mai vie, mai caldă, mai blândă; Uneori am impresia că nu exist decât atunci când vocea ei imi șoptește de aproape. Dar oare ce înseamnă aproape pentru mine! Poate mai aproape de eul meu. Sau de pata mea de sânge care încă respiră fiindcă vocea ei îmi șoptește că acești copaci negri la primăvară vor înverzi. Ce verde mi se
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
blândă; Uneori am impresia că nu exist decât atunci când vocea ei imi șoptește de aproape. Dar oare ce înseamnă aproape pentru mine! Poate mai aproape de eul meu. Sau de pata mea de sânge care încă respiră fiindcă vocea ei îmi șoptește că acești copaci negri la primăvară vor înverzi. Ce verde mi se pare uneori vocea ei ca un covor de iarbă proaspătă. Uneori mă culcam în iarba moale, rupeam un fir și-l prindeam între dinți privind cerul imens albastru
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
fi să mă mut undeva în țara asta, ar fi la Iași! Am cunoscut câțiva oameni speciali, profesori de-ai băiatului meu. Și, nu se putea altfel, am fost și la COPOU, ca de fiecare dată. Domnul Eminescu mi-a șoptit la ureche că este mândru de poeziile tale !................................................. Îți doresc, zile și nopți înmiresmate de poezie, alături de cei dragi ! ...Mulțumesc pentru convorbirea de taină cu Eminescu : mă obligă ! Din fericire. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA Referință Bibliografică: FATA DIN VIS
FATA DIN VIS VORBEŞTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352512_a_353841]
-
o taină în care nu are voie nimeni să pătrundă. Fiecare ieșea transfigurat după discuția cu călugărul aghiorit: - Mi-a sărutat mâna - spunea emoționat unul. - Mi-a îmbrățișat picioarele - spunea altul la fel de emoționat. - Comunismul o să cadă în curând - ne-a șoptit altul. Mi-a spus să fim pregătiți pentru vremurile care vor veni. Alții nu spuneau nimic la ieșirea din dormitor, dar erau pătrunși de discuția cu călugărul. ”Are dreptate” - mormăia câte unul mai mult pentru el, deși îl auzeam cu toții
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
am greșit, Sunt doar îndrăgostit și vreau, să știu de la cineva, ceva,despre ea. Of, Doamne...ce se-ntâmplă cu mine și cu viața mea? Femeia întrebată, începe-a plânge și-ncet, Punându-și mâinile pe fata, aproape, că-mi șoptește... Că mult timp, ți-a mai trebuit, să-mi spui că mă iubești, Că ești îndrăgostit...se-ntoarse către mine, eu sunt atat de răvășit Nu-mi vine a crede, că e EA, aceea, pe care, eu o am acuma
COINCIDENŢĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350474_a_351803]
-
de soare vesele dansează Albinele se-ntrec în hărnicie Iar sufletele noastre lin vibrează Îmbrățișate-n dulce armonie. Revarsă tainic floarea de cireș Pe creștetele noastre amorțite Miresme proaspete iar din măceș Plouă petale-n ierburi despletite. Cu sevele fierbând șoptește nucul Că-n primăvară totu-n noi renaște În ramuri crude cântă iarăși cucul Smeriți vom aștepta în zori de Paște Să fim scăldați în raze de Lumină Și flori de suflet să-mpletim cuminți Să presărăm Iubire sfioși la
E PRIMĂVARĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350498_a_351827]
-
ai fi aici...eu doară mi-am imaginat, Că aș avea și eu pe cineva în viața mea. Eu sunt aici, într-un loc anume, din lumea asta mare, Sunt singur(a)și te-astept de-o viață, să-ți șoptesc, Cât mi-e de bine lângă tine și cât de mult eu te iubesc. În care colț al lumii, în visul nopții mele, să mă opresc? Aș da orice, să pot afla, în sufletul cui să poposesc Și să rămân
SINGUR(Ă) de COSTI POP în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350519_a_351848]
-
LACRIMILE SPERANȚEI Bunicii mele Maria și fiului ei Dumitru Ene, mort la Cotul Donului Vărsase lacrimi neîncetat Și-l aștepta pe Mitu-al ei de la arat Sau de la vreo fată dintr-un sat. Un croncănit de pasăre la geam Îi tot șoptea că e-n zadar, Un stol de păsări de metal S-au repezit la trupu-i prea firav Și l-au străpuns ca un pumnal. Orice-i spunea era-n zadar, Fiindcă era convinsă că e viu Și poate-are nevastă și
LACRIMILE SPERANŢEI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350581_a_351910]
-
cât tu mai ești, Mai sunt copil cu gând curat, Mai sunt copil, cât mă iubești, Mai sunt copil, cât n-ai plecat! Mai sunt copil, fiindcă-mi zâmbești, Mai sunt copil scutit de plâns, Mai sunt copil, cât îmi șoptești, Mai sunt copil și-mi e de-ajuns ! Mai sunt copil, fiindcă mai cred În nemurirea de părinți, Mai sunt copil ,fiindcă mă pierd În ochii lor, cei prea cuminți ! Mai sunt copil, fiindcă am vis, Mai sunt copil, fiindcă
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
interactivități scriitoricești, sub emblema Lirei 21, și de proze sculpturale, este prietenă de stih cu Sisif, Bacovia, Iulia Oniță, Adrian Grauenfels și alți 55 de poeți contemporani, căutătoare de veri cu ciuboțele roșii, de cozi lungi de colibri, când nu șoptește tandră poeme: Vizibil ești tu/ exemplarul pe cale dispariție/ când netezești lumina/ năluca sunt eu/ îmbrumată de tăcere. Elena Angheluță Buzatu locuiește în SUA. Scrie poezii pentru copii, poeme creștine, traduce de plăcere pe Mariana Mihai, Victor Burde ș.a. Ochi, minte
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
de-a dreptul surprinzătoare, conduce la materializarea poetică a revelației, a enigmei. O stare afectivă dominantă dă și acea „originalitate în coloratura parodică”, ce situează liricul doamnei Cristescu în contrastul șugubăț și ironic, cu o dispoziție aparte: „Bătrâna capră/ Amaltheea/ șoptește mulțumită:/ Din lapte s-a-ntrupat Lumina! ” („Lămâi înflorit”); „Ce te tot miri? Doar știi,/ Garcia Lorca stă,/ de-asemeni,/ în supermarketul lui Whitman./ Ei, și?”(„Conversație de seară”); „Marginalizat,/ câinele meu/ maidanez/ și-a luat câmpii/ și-a șters-o pe
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
înfoia vântul, palid balaur, Și lebăda plânge fără pereche... Miresele-n rochii dospeau prin dantele, Castelul, la poartă, țintea cavalerul, Din stele făcurăm doar simple caiele, Iubirii să-i smulgem prin noapte misterul... Și-apoi, dimineața, cu lapte pe masă, Șoptim îngânând: durerea-i frumoasă! Din volumul „Tablouri fără semnătură” Referință Bibliografică: Romantică / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 698, Anul II, 28 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Teo Cabel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ROMANTICĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351353_a_352682]
-
au fost și care au rămas razante cu trecerea, la limita unei granițe a nopții. Singur, eul poetului-om valsează în noaptea în care Prin crengile cu sunet de schelet, - / Învinețit ca un cadavru așteaptă trezirea în viața de dincolo, șoptind parcă umbrelor care se dezmorțesc în întuneric, ferite de privirile muritorilor: Emult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet... („Amurg”, 1965:93). Există un regret în versul bacovian și, de multe ori te întrebi dacă este penitență sau dorință de
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
Toate Articolele Autorului 7 Decembrie 2011, în zori... Nimeni nu-i singur de tot! Om, lacrimă, nor... Fiecare locuiește în numele lui, cum locuiește pasărea în zbor. Câteodată și de alte adăposturi mi-e dor. Fierbinte, cineva stă lângă mine acum, șoptindu-mi aceste cuvinte... Fiecare locuiește în numele lui, cum poate, cum pot. Nimeni nu-i singur de tot... Referință Bibliografică: Nimeni nu-i singur de tot... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul I, 07 decembrie 2011
NIMENI NU-I SINGUR DE TOT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351394_a_352723]
-
Polul Nord n-ar mai fi nins Dacă tu n-ai există Buzele mi s-ar lipi și s-ar usca Privirea mi-ar orbi Inima nu mi-ar mai pompă Daca-n seară înainte de culcare “ te iubesc' nu mi-ai șopti Sângele prin vene nu mi-ar mai curge Membrele mi-ar paraliza Privirea-mi după tine-ar plânge Dacă de lângă mine ai pleca Nici o pasare n-ar mai zbura Si toata lumea ar muri Dacă tu în brațe nu m-
COMPLET de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351476_a_352805]
-
să treci peste-ogorul ce macină dorul, să vii pe la case cu inimi duioase, să treci la ferești, să nu te oprești... Coboară din munte la mine în frunte, hai și la câmpie, sărbătoarea-nvie. Hai pe la copii care ți-or șopti, hai și la bătrâne singure și bune, hai și la bunici ce rămân pe-aici, hai la suferinzi lacrima le-o prinzi, haide la orfanii care-și strâng iar banii, hai și la săraci, c-un gând să-i îmbraci
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
O RUGĂCIUNE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe chip o rugăciune Dragul meu care ești pe pământ în geamul întredeschis unde înfloresc păpădiile două câte două la poarta dintre ulițe șoptesc frunzele de bujor în noaptea bordo și deschizătura de ie aruncă o reflecție din povestea cu litere în care ai uneltit cu stele căzătoare să vă întâlniți în adâncul fântânii în mlaștina tăcerii pe chipul meu se întinde o rugăciune
PE CHIP O RUGĂCIUNE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351526_a_352855]
-
un deget, împăcată gloata a plecat fluierând după mure, În locul lor să le culeagă mi-au luat mâna toată. Văzându-mă, maimuțele și-au ascuțit privirea, Proverbul mă duce la gândul ... cine te-nsoțești, În scoica urechii le-a încolțit uimirea Șoptindu-mi, știm acum cine ești! În buturugă un urs lovește cu coada Pe care n-o are, ca pe-o nicovală, Trezește din somnul ei livada, Aparențele înșeală, mormăie aparențele înșeală! Dorm maimuțele în copaci Cineva seamănă vânt sub lună
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351519_a_352848]
-
vocea artistului, care se va auzi înceată (gâtuită, ca și cum ar veni de pe altă lume ) și tristă, vine de undeva de foarte de departe. De pretutindeni, din tot universul. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( șade pe un scaun în fața unei pietre pipăind-o) Piatră ! (șoptind) Piatră ! Pentru un moment avem impresia că auzim valurile mării lovindu-se de țărm) Să iei piatra și să-i dai forma unei ființe, a păsării, de pildă, este ca și cum ai lua-o de acolo din trecut, de foarte de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
după Judecata de apoi - spune episcopul rus Sfântul Dimitrie al Rostovolui, el chiar și acolo poartă pecetea chipului lui Dumnezeu. Sau, mai auzim cântându-se: „E târziu să te căiești după ce păcătuiești, lacrimile îți curg pârâu, e târziu”. Așa ne șoptește și diavolul ca să ne facă să cădem în desnădejde - penultima traptă a păcatului după care știm cu toții ce urmează!... Conoaștem bine că și ereticul Arie - ca să-și răspândească învățătura greșită despre fiul lui Dumnezeu cum că acesta nu este Dumnezeu
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
de apă. Am aflat ce se întâmplase. Conducerea Controlului Economic a constatat ca toate descinderile de la o vreme erau fiasco. Când ajungeau la firma respectivă, proprietarii stăteau comod și beau cafea. Deci cineva din interiorul institutiei, cineva cu grad mare „șoptea”! Locurile unde se făceu descinderi erau secrete! Cine era acest cineva? Celebrul avocat Bulău. Cum proceda. După ce afla unde se va face descinderea se ducea într-o cameră vecină, la un telefon, să anunțe firma și spunea „După aceia un
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
Bethonsberg, un mare netrebnic care-și arată nevrednicul său mădular domnițelor, dar care nu are nici pic de vârtute în el. Scuipă-l, ca să nu visezi urât! Vrând să profite de drăgălășenia proaspetei ei ocrotitoare Silvia îi urmă sfatul și șopti pierită folosind cu dibăcie regulile conversaționale specifice: - Buna mea prietenă, dar cum oare aș putea eu să fac o baie, sau chiar să dau de o toaletă, căci iată, mă cam încearcă unele nevoi, de-ale noastre, femeiești... Era îngrozită
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]