34,291 matches
-
al treilea domeniu, ce conține situsul activ. Domeniile TM 4, 5 și 6 formează un pseudo-canal. SERCA-1 este exprimată în mușchiul scheletic, SERCA-2 predominant sub forma 2a în miocard și 2b în mușchiul neted, iar SERCA-3 în miocite netede și țesuturi non musculare. SERCA-2b se deosebește prin rată mai redusă de hidroliză a ATP, deci de transport al Ca2+, iar SERCA-3 are afinitate scăzută pentru Ca2+. Monoxidul de azot inhibă SERCA prin GMPc și independent. Semnale citosolice de calciu Microscopia laser
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sinergic. 5.10. Joncțiuni celulare In cursul dezvoltării ontogenetice a unui organism multicelular, celulele progenitor se diferențiază într-o multitudine de tipuri celulare, cu caracteristici, structuri și funcții specifice. Celulele de același tip se agregă în ceea ce se numește un țesut pentru a coopera în realizarea unei funcții (țesut muscular pentru contracție, glandular pentru secreție, etc.). Mai multe tipuri de țesuturi se agregă într-un organ, pentru a realiza o funcție majoră a organismului. Nici una dintre aceste funcții nu ar fi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ontogenetice a unui organism multicelular, celulele progenitor se diferențiază într-o multitudine de tipuri celulare, cu caracteristici, structuri și funcții specifice. Celulele de același tip se agregă în ceea ce se numește un țesut pentru a coopera în realizarea unei funcții (țesut muscular pentru contracție, glandular pentru secreție, etc.). Mai multe tipuri de țesuturi se agregă într-un organ, pentru a realiza o funcție majoră a organismului. Nici una dintre aceste funcții nu ar fi posibilă fără o largă gamă de molecule de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de tipuri celulare, cu caracteristici, structuri și funcții specifice. Celulele de același tip se agregă în ceea ce se numește un țesut pentru a coopera în realizarea unei funcții (țesut muscular pentru contracție, glandular pentru secreție, etc.). Mai multe tipuri de țesuturi se agregă într-un organ, pentru a realiza o funcție majoră a organismului. Nici una dintre aceste funcții nu ar fi posibilă fără o largă gamă de molecule de adeziune, care să asigure legăturile fizice între celule sau între celule și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Nici una dintre aceste funcții nu ar fi posibilă fără o largă gamă de molecule de adeziune, care să asigure legăturile fizice între celule sau între celule și matricea extracelulară. 5.10.1. Matricea extracelulară Celulele nu pot sta izolate în țesuturi, ele trebuiesc ancorate pe un eșafodaj care să le solidarizeze și să creeze o rețea tridimensională în ochiurile căreia să se găsească celulele. Această „armătură” se numește matrice extracelulară și este alcătuită din biopolimeri de suport și celulele care îi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
să se găsească celulele. Această „armătură” se numește matrice extracelulară și este alcătuită din biopolimeri de suport și celulele care îi secretă. Celulele care produc matricea evoluează din celulele stem denumite celule mezenchimale primitive, ce proliferează și evoluează în celulele țesutului conjunctiv (fibroblaste, mastocite, celule adipoase, condrocite și osteoblaste). Substanțele ce formează matricea extracelulară sunt împărțite în cinci clase: colageni, elastină, proteoglicani, hyaluroni și glicoproteine adezive. Fibrele de colagen Colagenul este cea mai abundentă proteină din corpul uman. Există mai mult
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fundamentală a osului). Fibrele elastice Fibrele elastice sunt un material compozit, ce are capacitatea de a se alungi și deforma în funcție de forțele aplicate asupra lor, revenind la formele și dimensiunile inițiale, după ce forțele au încetat. Se găsesc în piele, cartilaje, țesut subcutanat, peretele arterial și venos. Sunt alcătuite dintr-o rețea de microfibrile, dintr-o proteină numită fibrilină încorporată într-un sistem de subunități de elastină, legate între ele de o a treia proteină, numită fibulină. Fibrele elastice sunt sintetizate numai
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sau expresia lor poate fi declanșată de anumite semnale biologice sau genetice. Moleculele aceleiași familii tind a se cupla una cu alta, în așa fel încât celulele de același tip au o adeziune mai mare una cu alta ( în interiorul unui țesut). Fenomenul se numește adeziune homofilă și este Ca2+-dependentă. Celulele diferite se pot lega și ele între ele, dar adeziunea va fi întotdeauna mai redusă (adeziuni heterofile). Motilitatea celulară este dependentă de expresia selectivă și tranzitorie a CAM, ce permite
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fenomenele de aderență a leucocitelor circulante (marginație), rularea lor pe endoteliu și în final diapedeză. Selectinele produc aderența la mucine, legături foarte puternice din punct de vedere fizic, dar limitate temporal. Hormonii și mediatorii inflamatori cresc expresia selectinelor, stimulând infiltrarea țesuturilor inflamate cu celule fagocitare. 5.10.3. Joncțiunile intercelulare Legăturile între celule și matricea extracelulară Se realizează prin hemidesmozomi și contacte focale. Contactele focale sunt alcătuite din integrine, fixate de citoschelet cu ajutorul unor proteine intermediare numite vinculină, talină, paxilină și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
următoarele transformări chimice: glicozilare; fosforilare; adăugare de manozo-6-fosfat la proteinele lizozomale; sinteza de proteoglicani; atașarea de polizaharizi liniari neramificați (glicozaminoglicani) la proteine pentru a forma proteoglicani; sulfatarea proteoglicanilor pentru formarea de acid sialic, heparan-sulfat și condroitin-sulfat (componenți de bază ai țesutului conjunctiv); fosforilarea moleculelor, în special apolipoproteina cu formare de VLDL. La nivelul diverselor discuri ale aparatului Golgi au loc variante de alterări suferite de proteine după cum urmează. La nivelul RE are loc procesarea prin biosinteza unui miez de oligozaharid necesar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
transformă energia chimică în energie mecanică. Celulele musculare se numesc striate sau netede, după aspectul microscopic în secțiune longitudinală, dat de prezența sau respectiv absența unei organizări sarcomerice a miofilamentelor de actină și miozină. Proprietățile mușchilor sunt comune cu alte țesuturi vii (excitabilitate, elasticitate) și specifice (contractilitate, tonicitate). Mușchii scheletici sunt mușchi striați, reprezintă ~40% din greutatea unui adult și sunt elementul activ al aparatului locomotor. Funcțiile musculaturii scheletice cuprind deplasarea corpului și segmentelor sale în cadrul unor activități motorii reflexe și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
are rol în evitarea rupturilor musculare ca urmare a contrațiilor bruște. Dacă forța de întindere depășește o anumită limită, efectul este deformarea. La întinderi mai mari de ~3 ori decât lungimea de echilibru, mușchiul se rupe. Troficitatea musculară este specifică țesutului muscular în stare de funcționare optimă, fiind urmarea unei stimulări permanente neuro-musculare prin influxuri nervoase. Tonusul muscular este starea permanentă de tensiune ușoară a oricărui mușchi în repaus. Forța generată de un mușchi depinde de grosimea și lungimea musculară, particularități
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu o compoziție chimică adecvată și care să permită schimburile de substanță obligatorii pentru susținerea metabolismului și funcțiilor celulare (vezi cap. 1). Existența acestui “mediu intern” este posibilă numai datorită circulației sângelui și schimbului de substanțe dintre sânge și fiecare țesut (prin peretele capilarelor sanguine), precum și datorită modului particular în care vasele limfatice intervin în controlul volumului și compoziției proteice a lichidului interstițial. De aceea pentru studiul fiziologiei sângelui, acesta trebuie întâi plasat corect în cadrul compartimentelor hidrice din organism. 8.1
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acesta trebuie întâi plasat corect în cadrul compartimentelor hidrice din organism. 8.1. Compartimentele hidrice ale organismului Apa este o componentă majoră a organismului uman, reprezentând ~60% din greutatea corporală la bărbații adulți (cu variații legate de vârstă și de ponderea țesutului adipos). Din această cantitate totală ~2/3 se găsește în celule (lichid sau compartiment intracelular), iar restul de ~1/3 în diverse spații extracelulare. Endoteliul vascular separă lichidul extracelular circulant din sistemul cardiovascular (plasma sângelui și limfei, ~1/4 din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
organismului, participând la: respirație, prin capacitatea crescută de transport pentru O2 și CO2, precum și prin mecanismele ce asigură schimbul de gaze respiratorii la nivel pulmonar și tisular; digestie, prin absorbția nutrimentelor prin peretele tubului digestiv și distribuția lor în toate țesuturile; excreție, prin îndepărtarea din țesut a produșilor finali de catabolism și a altor substanțe cu tendință de acumulare tisulară, asigurând transportul acestora la organele specializate pentru mecanisme excretorii. Un alt set de implicații fiziologice pasive ale sângelui se referă tot
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
capacitatea crescută de transport pentru O2 și CO2, precum și prin mecanismele ce asigură schimbul de gaze respiratorii la nivel pulmonar și tisular; digestie, prin absorbția nutrimentelor prin peretele tubului digestiv și distribuția lor în toate țesuturile; excreție, prin îndepărtarea din țesut a produșilor finali de catabolism și a altor substanțe cu tendință de acumulare tisulară, asigurând transportul acestora la organele specializate pentru mecanisme excretorii. Un alt set de implicații fiziologice pasive ale sângelui se referă tot la asigurarea compoziției adecvate a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de 400 C înregistrat la nivelul hilului hepatic și un minimum de 360 C la nivel pulmonar și în scrot. Diferențele de temperatură a sângelui între sectoare stau la baza fenomenului de termoreglare prin care excesul de căldură produs de către țesuturile active este transportat către periferie. Vâscozitatea sângelui este dată în special de numărul de elemente figurate. Valoarea vâscozității condiționează rezistența periferică și ca urmare presiunea arterială. Cu cât vâscozitatea este mai mare, cu atât viteza de curgere a sângelui este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fetale hematopoeza se realizează predominant în măduva hematogenă și mai puțin la nivel hepatic și splenic, iar după naștere elementele figurate sunt produse numai în măduva hematogenă, cu excepția limfocitelor, care se maturează și proliferează înafara măduvei hematogene (în timus și țesuturile limfoide periferice). La copii, măduva hematogenă activă hematopoetic se găsește în oasele late (oase craniene, coaste, stern, vertebre și pelvis), precum și în epifizele oaselor lungi, iar la adult în oasele late și epifizele proximale ale femurului și humerusului. Eritrocitele, neutrofile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Castle, are rolul de a lega cobalamina înainte de a fi absorbită prin tractul gastro-intestinal. Absorbția are loc în ileon ca urmare a legării factorului intrinsec cu receptorii specifici ai marginii în perie (vezi cap. “Absorbția vitaminelor”). Cobalamina este transportată la țesuturi legată de o proteină specifică de transport numită transcobalamina II. Cobalamina se mai poate lega și de o proteină plasmatică secundară, transcobalamina I, care este produsă și la nivelul granulocitelor. La nivel tisular, cobalamina se găsește sub două forme, coenzimele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
înlocuite de granulații specifice. Aproximativ 1/2 din granulocite sunt circulante (granulocitele tocmai eliberate din măduva hematogenă se constituie ca granulocite circulante pentru numai câteva ore), restul sunt aderente de peretele vascular sau cantonate la nivel tisular. Migrarea granulocitelor spre țesuturi depinde de concentrația de chemoatractanți proces numit chemotaxie; odată ajunse în țesuturi, granulocitele nu se mai reîntorc în circulație. Durata de viață în sânge este de trei ore. La nivelul măduvei hematogene granulocitele se găsesc în două compartimente: un compartiment
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tocmai eliberate din măduva hematogenă se constituie ca granulocite circulante pentru numai câteva ore), restul sunt aderente de peretele vascular sau cantonate la nivel tisular. Migrarea granulocitelor spre țesuturi depinde de concentrația de chemoatractanți proces numit chemotaxie; odată ajunse în țesuturi, granulocitele nu se mai reîntorc în circulație. Durata de viață în sânge este de trei ore. La nivelul măduvei hematogene granulocitele se găsesc în două compartimente: un compartiment mitotic care conține celule care se divid (precursorii granulocitari suferă 4-5 diviziuni
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
măduva hematogenă. In urma diviziunii monoblaștilor rezultă promonocitele din care vor rezulta monocitele. Timpul de tranzit medular este de 6 zile; la nivelul măduvei hematogene nu sunt rezerve de monocite. Monocitele sunt eliberate din măduvă în sânge și migrează către țesuturi unde trăiesc aproximativ 3 zile. Aici ele suferă diferențieri tisulare la nivelul sistemului mononuclear fagocitar (reticuloendotelial). Timpul de viață a macrofagelor este de câteva luni. Eozinofile, bazofile și mastocite Eozinofilele reprezintă în mod normal ~ 3% din celulele nucleate din măduva
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
granule metacromatice (cu histamină) și receptori membranari pentru Ig E. Mastocitele diferă morfologic de bazofile prin nucleul lor rotund și prin granule care conțin heparină. Bazofilele sanguine nu sunt precursori ai mastocitelor tisulare. Mastocitele sunt bogat reprezentate în plămâni, piele, țesut limfoid, stratul submucos al tractului digestiv. Mastocitele conțin sau pot sintetiza diverși mediatori (histamină, prostaglandine, leucotriene, factor activator plachetar, proteaze și alte enzime lizozomale) ca urmare a răspunsurilor imune și inflamatorii. Prin activare și degranulare după legarea antigenului pe suprafața
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care transformă rapid bioxidul de carbon în acid carbonic, un acid slab care disociază în H+ și HCO3-, scăzând pH-ul intracelular. Această creștere a concentrației de H+ scade afinitatea oxigenului pentru hemoglobină (efect Bohr) și facilitează descărcarea oxigenului la țesuturi. Deoxihemoglobina leagă H+ eliberați de acidul carbonic. Creșterea concentrației ionilor HCO3determină difuzia acestora înafara eritrocitelor și sunt înlocuiți cu clorul. La nivel pulmonar procesul este invers; bioxidul de carbon este pierdut de către sânge, pH-ul crește și are loc și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și B; în funcție de prezența acestor aglutinogene se descriu 4 grupe sanguine (0, A, B și AB). Inafara acestor antigene mai sunt câteva sute de antigene slabe; sunt utile pentru stabilirea paternității. Antigenele A și B se găsesc și în alte țesuturi (înafară de sânge): glanda salivară, pancreas, rinichi, ficat, plămân, testicul, lichid amniotic. Din punct de vedere structural, aglutinogenele A și B sunt glicoproteine care se deosebesc între ele printr-un singur reziduu glucidic. Anticorpii (de clasă IgM) împotriva aglutinogenelor se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]