3,329 matches
-
ajuns la concluzia că fata nu trebuie bruscată. În partea de jos a avizierului: fișele de Personal de la LAPD ale lui Malcolm Lunceford. Vești proaste - Lunceford era un milog amator de bacșișuri și total incompetent. Bilanț de arestări cusut cu ață albă. Mustrat de trei ori pentru neglijență În serviciu. Exista o cerere de informații interdepartamentală. Au răspuns patru polițiști, foști colegi cu Lunceford. Corupt! Bufon! Mal bea În timpul serviciului, făcea uz de forță ca să obțină de la prostituate diverse favoruri, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe la prieteni, ca s-o violeze și ăia, și abia după aia pornind-o cu mașina taman pînă În Hollywood, ca să comită chestia de la Nite Owl, cînd doi dintre ei erau deja drogați cu barbiturice? — Recunosc, e cam cusut cu ață albă. Trebuie să-i prindem pe violatorii ceilalți și să o facem pe Inez Soto să vorbească. PÎnă acum a refuzat. Dar Exley se ocupă de ea, iar Exley e foarte bun. — Thad, nu mă cramponez de false orgolii. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mai mult sau mai puțin arbitrar, de pe un material pe altul. Am fost tentat de pildă, urmând această exterioritate, ca imediat după Tragicul să scriu o carte pe tema simbolului. Cărțile s-ar fi putut aduna astfel ca mărgelele pe ață și aș fi putut chiar trăi cu senzația că sânt harnic. Mi s-a părut însă mai interesant să scormonesc la rădăcina unui început de gând și să dau astfel îndeletnicirilor mele un sens de necesitate. Această action de puiser
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Calvin Carter curios. Aspirine? Ea dădu din cap cu precauție. —Doriți una? Nu, mulțumesc. Pix și carnețel? Ea dădu din nou din cap. Dar ce zici de - și asta e cam trasă de păr, recunosc - un set cu ac și ață de cusut? Ashling făcu o scurtă pauză, apoi întreaga expresie i se lumină și aproape că izbucni în râs. — De fapt, chiar am. Avea un zâmbet larg pe față. —Ești foarte organizată, întrerupse Jack Devine, făcând vorbele să pară insulte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cârpa este înlocuită de,somot. Somotul este făcut din catifea și împodobit cu mărgele -stitele - vin puse la mâini. Sunt făcute din lână și împodobite cu mărgele. La gât se poartă “partă” făcută din mărgele de diferite culori înșirate pe ață. De asemenea, se mai poartă salba din bani ,argint și mărgele. Imagineade sus reprezintă port popular -inceputul secoluluiXX. GRAIUL BĂNĂȚEAN Folosită încă din prima jumătate a veacului trecut, noțiunea de limbă literară a fost înțeleasă vreme îndelungată în accepții diferite
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
amenajat, de către preot. Simbolic se servește masa, se cinstesc, după care cel desemnat anunță darurile. Exprimate în cuvinte plastice, ele arată cam ce le-ar fi de trebuință tinerilor însurăței[ ex. Nașii dăruiesc tinerilor 100 gălbiori și un ghem cu ață, făcându-se aluzie la faptul că mireasa nu fusese castă sau ca dar o funie de cânepă pentru mireasă și o vacă de lapte pentru mire pentru că mirele ar fi cam tânăr de ani.Petrecerea se încheia seara când toți
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și pentru realizarea ei sunt necesare ceara de albine și foarte multe culori vii, care în final vor alcătui o cromatică aparte. Ca instrument de lucru este utilizat un băț de dimensiunile unui creion, la capătul căruia este fixat cu ață un fir de păr din coada de cal care va sluji drept peniță. Cu ajutorul acestuia, motivele geometrice sau florale sunt desenate în straturi succesive, în funcție de culori. Fiecare strat va fi protejat cu ceara de albine pentru a nu se deteriora
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu o Înspăimîntase În viață mai mult ca presimțirea animalității din propriul ei sînge și recunoașterea prădătorului, Îmbrăcat În veșminte de in. Toate aceste gînduri i-au trecut prin minte În doar cîteva secunde, În timp ce Însăila un pretext cusut cu ață albă pentru a se retrage, dinaintea perplexității domnului Valls, a hohotului de rîs al lui Aldaya și a privirilor Înfrînte ale micii Ana, care se pricepea la oameni mai bine decît la muzică și știa că Își pierduse profesoara În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
voiam să-mi pun la încercare destinul, mai ales în anumite clipe eram neliniștit. Știți că există asemenea clipe, mai ales în solitudine. La noi, acolo, era o cascadă mică și cădea de sus, din munte, ca un fir de ață subțire, aproape perpendicular; era albă, vuitoare, înspumată; cădea de sus, dar părea că nu-i cine știe ce înaltă, era cam la jumătate de verstă depărtare, însă părea că până la ea nu sunt decât cincizeci de pași. Noaptea îmi plăcea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
milă, cum mi s-a făcut și mie atunci. Era din satul nostru. Mama ei era bătrână-bătrână și în casa lor mică, dărăpănată de tot, avea doar două ferestre, iar prin una din ele, cu aprobarea primăriei, femeia vindea șnururi, ațe, tutun, săpun, tot felul de nimicuri ieftine, dar cu acest negoț se întreținea. Era bolnavă, cu picioarele umflate, așa că ședea tot timpul pe scaun. Marie era fiica ei, de vreo douăzeci de ani, bolnăvicioasă și slabă; se îmbolnăvise de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar înșela-o și mai josnic; s-ar ține de capul ei, ar începe să-i toarne tot felul de gogoși liberalo-progresiste, îmbrobodind-o cu felurite palavre despre problema feminină, ar trage-o pe sfoară așa cum ar trece firul de ață prin urechea acului. I-ar jura prostuței ambițioase (și ce ușor ar face-o să creadă!) că o ia pentru „noblețea inimii și suferințele ei“, în timp ce tot banii ei i-ar râvni. Eu nu-i sunt pe plac pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cum se spune în fabulă: Puternicul leu, spaima pădurilor, La bătrâneți, neputincios ajunse 31. Iar eu, Excelență, sunt Măgarul. În privința asta, sunt de acord, lăsă generalul, neprevăzător, să-i scape. Desigur, toate acestea erau destul de grosolane și intenționat cusute cu ață albă, însă aici se acceptase ideea că lui Ferdâșcenko i se permite s-o facă pe măscăriciul. — Păi eu sunt primit și tolerat aici tocmai ca să vorbesc în felul ăsta! exclamă de îndată Ferdâșcenko. Spuneți și dumneavoastră, chiar e posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iasă la iveală chiar în ziua aceea. Gândul era teribil! Și, din nou, „această femeie“! De ce i se păruse întotdeauna că această femeie va apărea în momentul cel mai din urmă și-i va frânge destinul, așa cum ar rupe o ață putredă? Că întotdeauna i se păruse așa, asta era acum gata s-o jure, deși se afla aproape într-un semidelir. Dacă în ultimul timp se străduise s-o uite, se întâmplase numai și numai din cauză că se temea de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ci numai neliniștea religioasă a lui Dumnezeu, de care ne vorbește orga. Mediocritatea filozofiei se explică prin faptul că nu se poate cugeta decât la o temperatură scăzută. Când ești stăpân pe febră, orânduiești gândurile ca păpușile; tragi ideile de ață și publicul nu se refuză iluziei. Dar când orice privire spre tine însuți e un incendiu sau un naufragiu, când peisajul lăuntric e o devastare somptuoasă de flăcări evoluând la orizontul mărilor - atunci dai drumul gândurilor, coloane turmentate de epilepsia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a părut gestul președintelui Emil Constantinescu, În 1999 cu prilejul ,,mesaj de ziua numelui sărbătoriților” i-a găsit numele și a trimis și la Iași ,,De ziua Sf. Alexandru” urârea ,,La mulți ani” de la Palatul Cotroceni pentru domnul Alexandru Tăcu. ață așteaptă să-i apară două cărți... Îi scria Malin În februarie 1985 lui Liviu, prietenului sau plecat În Canada. Și adaugă informația: „două cărți la Editurile „Minerva” și „Junimea”. Cărțile n-au mai apărut. Între timp s-a aflat și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
zbor. În acest sens, metamorfoza, trezirea la viață și ,,primele vorbe de fluture” constituie mărturia esențială Împotriva morții că stingere. Cartea devine ritual de negare a neființei, de toarcere În fir răsucit de alb și negru: ,, Ființa răsucita pe degete/ Ață pentru descântec și umbră/ Pregătită să fugă/ Mărunt, simetric, drept/ Prin firul de pânză;/ Unirea celor două/ Trei, patru/ Pagini, cale albă/ Și Întunecată” (,,Marasme”). În simbolurile negate ale creației se citește pustiirea pe care timpul, În curgerea-i implacabila
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
trecut ori viitor. Cel mai rău e când nimic nu pare să aibă sens și nu poate face nici o asociație logică. Atunci totul o ia razna și când, în sfârșit, pricepe este de obicei prea târziu. Iar Agrippina o ține ață cu ghicitul. L-a înnebunit probabil și pe Germanicus cu istericalele ei. De asta o fi trimis-o pachet la Roma, cu copii cu tot. Că mai are trei-patru luni bune până să deșerte sacul. Lângă ea, tânăra tresare spasmodic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că și fecioarele vestale țin în locuința lor din for, printre alte obiecte de cult, un mădular bărbătesc? Astea sunt riturile sacre ale religiei romane! Mai aruncă o ocheadă în urmă către lănțugul de scoici înșirate pe un fir de ață. După câte se pare, acum se consideră că și reprezentarea sexului feminin ar poseda aceleași virtuți! — Păi nu e zeul Fascinus protectorul generalilor? întreabă retoric lunganul cu penisurile de gât, conștient de atenția pe care o stârnește. Își adăpostește cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atunci cînd sînt cu ea, mă simt tînăr. Dar, pe de altă parte, urăsc sentimentul de vinovăție. Pentru fiecare clipă minunată, există una oribilă. Urăsc povara vinovăției și mă urăsc pe mine pentru că am cedat unor asemenea șiretlicuri cusute cu ață albă. Rămîn tăcută. Nu mai e nimic de spus. — Am terminat-o cu Lisa, adaugă el. Îmi iubesc familia și nu vreau să-i rănesc. Am comis o greșeală Îngrozitoare și, din nou, Ellie, regret. — Lisa știe? Cred că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
în anii 1880. Byrnes nu se dădea în lături de la nimic pentru a-și rezolva cazurile: amenințări, bătăi, dar și deducții dintre cele mai fine. La un moment dat, a rezolvat un jaf de proporții pe baza unui firicel de ață din haina unuia dintre făptași. Sub conducerea de excepție a lui Byrnes, detectivii au căpătat supranumele „Nemuritorii” și au redus considerabil rata infracționalității într-un oraș ce semăna pe vremea aceea foarte mult cu Vestul Sălbatic din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Motto: ,, Câtă smerenie îmi frânge degetul ca un genunchi în secunda întâlnirii penei cu hârtia! Mi-e frică în fiecare zi să nu o mâzgâlesc în deșert și-i caut cusături diafane și ață de safir pentru cinstirea ei imaculată și a soarelui așternut pe zăpadă și pe manuscris.” T. Arghezi CUVÂNT ÎNAINTE Din minunata lume de basm și de poveste, copiii vă trimit un mesaj luminos, cu sclipiri de metaforă nouă și cadență
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de vânzare și cât cere pe ea. El n-a cerut un preț fix, rugându-mă pe mine s-o cântăresc din ochi. Eu atunci, n-am ce lucra, iau pupăza și, prefăcându-mă c-o drămăluiesc, îi dezleg frumușel ața de la picior, și ea își ia zborul direct spre Humulești. Avocatul: Suficient, moșule! Ești liber. Onorată instanță, cer admiterea unei ultime probe pentru a sublinia încă o dată pornirile aproape ,,drăcești” ale inculpatului. La pagina 103, în jurnal, citim: ,,câteva pături
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Se simțea ușurat, ca și când ar fi plâns cu lacrimi fierbinți după o suferință multă vreme înăbușită. Gândurile nu-l mai dureau, ci se supuneau, docile, voinței lui, încît, dacă ar fi vrut, le-ar fi putut înșira frumos, pe o ață, ca pe niște mărgele... Ieși din curte. Pe uliță, dincolo de popotă, văzu un camion încărcat cu echipamente, gata de plecare pe front. Se urcă. Voia să ajungă cât mai repede la baterie. Era grăbit. 10 Pe înserate sosi la divizion
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu amândouă mâinile teodolitul, ca să nu se răstoarne. Apoi i se păru că se ridică în sus și deodată se pomeni iar la pământ, cu o durere crâncenă în coapsă... " Sunt rănit sau poate..." Gândul i se rupse ca o ață. CARTEA A DOUA 1 O pată de lumină tulburie-cețoasă zăcea pe pardoseala de lespezi albe a salonașului de rezervă, la picioarele celor două paturi de fier. Pe fereastra unică se uitau în odaie ramurile negre ale unui păr bătrân, dârdâind
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ca și când acesta ar fi un lucru marginal, puloverul este distrus, plânge ea, Ilana l-a deșirat. Ești sigură? mă îngrozesc eu, de unde știi? Iar ea spune, l-am scos acum din geantă pentru a îmbrăca fetița, dar era deșirat, numai ațe, atât a mai rămas din el, o omor pe Ilana, e un monstru, iar eu îi spun, Hani, liniștește-te, îți aduc eu dimineață un pulover exact la fel, caut prin toate magazinele până ce găsesc ceva asemănător, dar ea strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]