2,766 matches
-
a oamenilor să meargă, dacă nu sunt împiedicați de violență, către ceea ce este ieftin adică spre ceea ce, la o satisfacție egală, le economisește din muncă indiferent dacă acest lucru ieftin le vine de la un abil Producător străin sau de la un abil Producător mecanizat. Obiecția teoretică adresată acestei înclinații a naturii umane este aceeași în ambele cazuri. Atât într-un caz cât și în celălalt acesteia i se reproșează munca pe care o transformă, în aparență, în inerție. Or, ceea ce o determină
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
injustă dacă, în loc să tolereze această impietate, ea ar ordona-o. Că e vorba, de pildă, de proprietate: principiul este că ceea ce fiecare a făcut prin munca lui îi aparține, chiar dacă această muncă a fost comparativ mai mult sau mai puțin abilă, perseverentă, fericită și, prin urmare, mai mult sau mai puțin productivă. Căci dacă doi muncitori vor să își unească forțele pentru a împărți produsul după proporții convenite sau să își schimbe între ei produsele, sau dacă vrem să facem altuia
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bani nu are ca efect creșterea masei de lucruri utile. Ce raport poate să existe între acești doi termeni? Alimentele, veșmintele, casele, combustibilul, toate aceste lucruri vin de la natură și din muncă, dintr-o muncă mai mult sau mai puțin abilă care se exercită asupra unei naturi mai mult sau mai puțin generoase. Uitați însă o mare forță, care este schimbul. Dacă mărturisiți că este o forță, așa cum ați convenit când am vorbit despre cum banii o facilitează, trebuie să conveniți
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poartă numele de douăzeci de franci și care își vor conserva acest nume pe tot parcursul deprecierilor ulterioare. Valoarea va fi redusă cu un sfert, cu jumătate; ele tot se vor numi monezi sau bancnote de douăzeci de franci. Oamenii abili vor avea grijă să nu își livreze produsele decât în schimbul unui număr mai mare de bancnote. Cu alte cuvinte, ei vor cere patruzeci de franci pentru ceea ce altădată vindeau cu douăzeci de franci. Dar oamenii simpli vor fi păcăliți. Vor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
falsa monedă, orice formă ar lua ea, va fi pusă în circulație, deprecierea trebuie să survină și se manifestă prin creșterea prețului a tot ce poate fi vândut. Dar această creștere nu este instantanee și egală pentru toate lucrurile. Oamenii abili, vânzătorii de ocazie, oamenii de afaceri o scot destul de bine la capăt, căci este meseria lor să observe fluctuațiile prețurilor, să le sesizeze cauza și chiar să speculeze asupra acestora. Dar micii vânzători, oamenii de la țară, lucrătorii înfruntă întreg șocul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
adversarului printr-o bucată de sticlă prea groasă. Fără îndoială, imaginația mea este cea care, pentru a avea mai ușor dreptate, umflă teoria Monitorului industrial 55 până la proporțiile celei din Popularul. Ce închipuire că mari industriași, proprietari cinstiți, bancheri bogați, abili oameni de stat s-au transformat, fără să o știe și fără să o vrea, în inițiatorii, în apostolii Comunismului în Franța! Și de ce nu, vă întreb? Există destui lucrători, însuflețiți pe deplin de o credință sinceră în dreptul la muncă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bun propriu, atunci oh! Comunismul îi oripilează. Înainte distribuiau Monitorul industrial, acum propagă cartea Proprietății. Ca să ne mirăm de acest lucru, ar trebui să ignorăm inima omenească, resorturile sale secrete și ce înclinație are pentru a se transforma într-un abil cazuist. Nu, domnule, nu ardoarea luptei m-a făcut să văd sub acest unghi doctrina protecționistă, ci dimpotrivă, tocmai pentru că o vedeam sub acest unghi înainte m-am angajat în această luptă 56. Vă rog să mă credeți; a extinde
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
om devine sclavul meu. El este tot sclav dacă, lăsându-l să muncească liber, găsesc mijlocul, prin forță sau prin viclenie, de a pune mâna pe fructul muncii sale. Primul gen de opresiune este mai odios, al doilea este mai abil. Cum s-a remarcat că munca liberă este mai inteligentă și mai productivă, stăpânii și-au spus: să nu uzurpăm în mod direct facultățile sclavilor noștri, să acaparăm produsul cel mai bogat al facultăților lor libere și să dăm acestei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Fix, judiciosul autor al Observațiilor asupra, clasei lucrătoare; în 1847 pe Eugène Daire, căruia cititorii noștri îi cunoșteau savantele adnotații la Colecția principalilor economiști; în 1848, pe Rossi, acest spirit atât de minunat și de flexibil, acest popularizator atât de abil al teoriilor lui Malthus și Ricardo; în 1849, pe Fonteyraud, această vie și fermecătoare inteligență, una dintre cele mai scumpe speranțe ale economiei politice; în sfârșit, în data de 24 decembrie 1850, moartea i l-a răpit pe Frédéric Bastiat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în știință a fost scurt, dar strălucitor. Înainte de el economia politică poseda fără îndoială inteligențe de prim ordin; ea avut spiritele sale creatoare, precum Quesnay, Turgot, Smith, Malthus, Ricardo, J.-B. Say; a avut de asemenea popularizatorii săi savanți și abili, cei precum Dupont de Nemours, Baudeau, Morellet, Droz, Rossi; dar i-a lipsit unul dintre aceste mari spirite care știa să ofere un tur atrăgător și original adevărurilor științifice; i-a lipsit un artist. În secolul al XVIII-lea, abatele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Călinescu) care vedea în roman o „intrigă mitologică”. Deconstruirea clișeului se face tacticos și exemplar, iar concluziile sunt spectaculoase. Acestea din urmă pot fi extrapolate la alte scrieri sadoveniene, precum Baltagul; este vorba, în rezumat, de o strategie coerentă și abil manevrată de deturnare/subminare ironică a intrigii mitologice, care există doar ca pistă falsă și superficial, supusă din interior deriziunii: „nicăieri aproape spiritul «demistificator» nu este mai acid, mai dur decât în această așa-numită alegorie”. Trecerea criticului la „Scânteia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
a lui Jones se bate cap în cap cu teoria lui Buzan, care continuă în mod evident materialismul waltzian al puterii. Redundanța anarhiei Aspectul cel mai paradoxal și cu cele mai multe implicații al volumului Logic of Anarchy este faptul că, redefinind abil parametrii waltzieni ai structurii, autorii acestei lucrări sfîrșesc prin a face redundantă asumpția anarhiei. Acest lucru năruie cel de-al doilea scop al teoriei lui Waltz, anume separarea legitimă a disciplinei relațiilor internaționale de studiul politicii interne. Diviziunile disciplinare nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe care le deține. În comunicarea politică, actele de limbaj se constituie în spațiu al edificării propriei identități politice, al legitimării/ justificării actelor politice, și au ca finalitate construirea autorității în plan local deținerea controlului absolut asupra cuvântului, prin manevrarea abilă a mecanismelor discursive. Perceput de unii cercetători ca o dimensiune a limbajului publicitar 109, datorită componentei pragmatice accentuate, limbajul politic își dobândește individualitatea prin finalități discursive particulare, care îi imprimă o configurație aparte, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nega însă existența unor forme incipiente de manifestare ale acestuia în creațiile cronicarilor (cronicile și documentele cancelariilor domnești oferă argumente relevante în acest sens). Chiar și atunci când scopul declarat al periodicelor este cultivarea literaturii și promovarea valorilor culturale, componenta politică, abil mascată de paginile de literatură, rămâne o dimensiune importantă a activității editoriale. Cu un pronunțat caracter eclectic, primele publicații românești înglobează, alături de comunicate oficiale, traduceri din presa străină, fragmente literare, scrisori, telegrame, anunțuri publicitare ș.a. Treptat, paginile de ziar se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întrepătrunse dibaci într-o urzeală armonioasă, unde modelele pamfletului politic și cele ale predicii se sudează indestructibil, în textura unei discursivități de o "impuritate" pe cât de inedită, pe atât de eficace"370. Bazându-se pe o bogată logică a exemplului, abil gestionată, limbajul politic eminescian se construiește la nivel sintactic după tiparul lui după cum... tot așa sau precum.... așa și. Astfel, remarcăm ponderea însemnată a exemplelor pe care jurnalistul își sprijină demersul argumentativ și amprenta paralelismului și analogiei semantice asupra sintaxei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cont de aceste constatări, se poate observa că, din lectura diferitelor mărturii franciscane, de dimensiuni reduse, iese în evidență imaginea lui Francisc ca maestru de spiritualitate, care formulează sentințe înțelepte și dă sfaturi pentru comportamentul personal și împotriva ispitelor; este abil în controversele cu musulmanii, capabil să le evite capcanele (crucile călcate în picioare din amintirile fratelui Illuminato: FF 2690) și chiar dispus să justifice cruciadele împotriva lor prin interpretări evanghelice puțin schimbate (tot fratele Illuminato: FF 2691). Din scrierile fratelui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Iosif la Regensburg. Apoi fratele Cezar, străbătând căile celor care îl precedau, îi încuraja pe frați în înfăptuirea binelui prin cuvânt și faptă. 25. În același an, când fratele Cezar a ajuns la Würzburg, a primit în Ordin un tânăr abil și cult, pe nume Hartmuth. Frații italieni, nereușind să-i pronunțe numele, i-au dat numele de Andrei, fiindcă fusese primit în Ordin în ziua Sfântului Andrei. Acesta a devenit în scurt timp preot și predicator și, ulterior, a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fraților după cel din Lyon, în aceeași zi (anul 1247), a ajuns și fratele Ioan de Pian del Carpine, care se întorcea de la tătari, acolo unde fusese trimis de papa Inocențiu al IV-lea. Fratele Ioan era un om foarte abil, spiritual, cult și mare orator, expert în multe lucruri, și fusese deja ministru provincial în Ordin. El ne-a arătat cupa de lemn pe care o ducea papei, pe fundul căreia era imprimată, nu de mâna unor pictori, ci prin intermediul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la Hyères pentru a-l vedea pe fratele Ugo din Bariola, numit și Digne, iar în Italia, fratele Ugo de Montpellier. Acesta era unul dintre ecleziasticii cei mai culți din lume și un predicator renumit, drag clerului și poporului, foarte abil în dispute și pregătit în orice domeniu. Îi depășea pe toți, avea ultimul cuvânt în toate chestiunile, era un foarte bun orator și avea o voce puternică, asemenea unei trâmbițe răsunătoare sau a unui tunet puternic, ori a unor ape
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cădea odată cu moartea lui Augustus). Nu este exclusă nici această preocupare; în același timp respectiva scrisoare accentuează abandonul total din partea prietenilor, dar, potrivit mai multor scrisori, acest abandon nu era decât parțial 325. Era repetăm un fel de alibi oferit abil de Ovidiu prietenilor apropiați și care, datorită funcției în stat, erau apropiați și de Împărat. Printre aceste personaje se numără, în primul rând, Paulus Fabius Maximus, de care ne vom ocupa în cele urmează. B) Paulus Fabius Maximus Desigur, una
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ponto, IV, IV. În vis i-a apărut Cupidon, căruia Ovidiu i-a reproșat că a fost ingrat, pentru că l-a plătit cu exilul pentru lecțiile pe care Sulmonezul i le-a predat pentru a-l face să devină mai abil în dragoste (trimitere certă la Ars amatoria). Cupidon îi răspunde că în Ars (amatoria) nu există nicio vină. De-ar putea Ovidiu să se apere astfel și în rest! "Tu știi, însă obiectează Cupidon că celălalt lucru (aliud) care ți-
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
citite în Eseul despre sublim de Dionis de Halicarnas 397: "Mi se pare ciudat (cum cred că li se întâmplă multor altora) îi spune autorului un anumit membru al cercului de "filosofi" că în vremea noastră se găsesc minți deosebit de abile în arta persuasiunii și experte în cauzele legale, și inteligente, și perspicace, și fericit înclinate spre un stil fermecător de exprimare, dar sublimi și cu adevărat superiori nu se mai nasc decât foarte rar. Atât de universală este sterilitatea elocvenței
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vultani din Războieni”, „zimbri fioroși din codrii Racovii”, „aprigi zmei din Soci, din Catlabuga...”. Pardoșii, vultanii, zimbrii formează cu pieptul lor „un zid, hotar de țară”, sîngele lor Înroșește Nistrul, Prutul și Dunărea... După această retorică a forței, urmează În abilul discurs o retorică a suferinței: „țara e-n nevoie”, românii mor „sub chinuri”, „fetele mor sub silă”, „pruncii mor În sînuri”, În zare ard sate, „feare dară nume ucid copii În fașe...”. Cine face aceste fărădelegi? Urmează răspunsul și, legat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ostașii noștri. Modelul era mai vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun, gravitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În neant există, și la Conachi, un sentiment stăruitor de plăcere, de tandrețe. Căderea este dulce pentru că ea este o probă de dragoste. Cufundarea este Întăritoare pentru că ea ilustrează existența unei pasiuni incontrolabile. Figura catastrofei se transformă, astfel, printr-o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură a paroxismului pasiunii erotice. 7. A doua figură a crosului curtenitor de tip Conachi, Văcărescu (Ienăchiță, Alecu) este aceea a vasalități (domnei, donnoi, cortezia din poezia trubadurescă). Rougemont
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]