3,948 matches
-
majoritatea are întotdeauna dreptate, ci a accepta superioritatea tradițiilor democratice 320 este specifică gândirii liberalismului evoluționist. Este vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui monarh paternalist sau a unui guvern autoritarist", în timp ce I.G. Duca făcea referire la acea accepțiune a termenului care viza supraordonarea voinței poporului, acestei imaturități politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui monarh paternalist sau a unui guvern autoritarist", în timp ce I.G. Duca făcea referire la acea accepțiune a termenului care viza supraordonarea voinței poporului, acestei imaturități politice a electoratului 321. Cu altă ocazie, Gheorghe Brătianu încerca să constate "ce-a mai rămas util, viu și întreg în doctrina liberalismului, în împrejurările politice și economice ale României" anului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din formația sa de istoric. În toamnă, reluând problema restabilirii relațiilor diplomatice cu U.R.S.S., Gheorghe Brătianu aprecia că se înfăptuise un fapt politic important, dar atrăgea atenția asupra posibilității ca cele două părți să folosească termenul de suveranitate în accepțiuni diferite. Interpelând, din nou, pe ministrul Afacerilor Străine, Nicolae Titulescu, Gheorghe Brătianu cerea clarificări asupra bazelor pe care au fost demarate tratativele pentru reluarea legăturilor diplomatice cu U.R.S.S789. Astfel, atrăgând atenția asupra faptului că acceptarea unui act diplomatic
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
site-uri precum Facebook preferă să rămână la un singur termen generic, pentru simplitate. Când analizează relațiile, mulți cercetători fac același lucru, iar în viața de zi cu zi, după cum am văzut, folosim de asemenea acest termen într-o largă accepțiune de sensuri. În același timp, în cadrul aceluiași grup există persoane de care ne simțim mai apropiați decât de altele. Cu acestea avem legături puternice, în timp ce cu ceilalți avem legături slabe. Legăturile puternice sunt puține - în SUA, un individ are, în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mai degrabă emergența unui nou mod de reglare a puterii locale. Acesta, mai complex decât "reglarea încrucișată" a puterii periferice, ar poziționa orașul ca "autoritate organizatoare delegantă" a politicilor concepute la primărie. Gestionarea delegată nu semnifică abandonarea competențelor sugerată de accepțiunea termenului de "privatizare". Evocând la momentul oportun eroarea de a reduce intervenția comunelor la serviciile publice industriale comerciale, Sylvain Petitet a extins validitatea modelului comunei ca "autoritate organizatoare delegantă" la serviciile numite administrative din punct de vedere juridic (educația, cultura
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
formare continuă, ce trebuie considerată nu ca proces extern, rupt de procesul general al formării, ci ca proces continuu, obligatoriu, venind în completarea formării inițiale și asigurând calitatea actului didactic. Atunci când vorbim de dezvoltarea resurselor umane, specialiștii atrag atenția asupra accepțiunilor ce se impun subliniate. Astfel, se poate vorbi despre dezvoltarea personalului, ca modalitate prin care se răspunde nevoilor, exigențelor și obiectivelor organizației, și despre dezvoltarea profesională care marchează necesitățile individuale de dezvoltare în carieră. La nivelul organizației școlare trebuie accentuate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
se impun subliniate. Astfel, se poate vorbi despre dezvoltarea personalului, ca modalitate prin care se răspunde nevoilor, exigențelor și obiectivelor organizației, și despre dezvoltarea profesională care marchează necesitățile individuale de dezvoltare în carieră. La nivelul organizației școlare trebuie accentuate ambele accepțiuni. Deși dezvoltarea organizațională se reflectă în mod implicit și asupra dezvoltării personalului, aceasta din urmă se poate realiza și de sine stătător, ca o dimensiune distinctă a organizațiilor care învață. Strategiile de dezvoltare a personalului didactic trebuie să răspundă în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dificilă definirea sa. Este nevoie de identificarea unor variabile constitutive care să permită înțelegerea acestei noțiuni. O primă încercare de conceptualizare este oferită de M. Vlăsceanu (2003, p. 139) care vorbește de existența unui mediu organizațional, definindu-l într-o accepțiune mai largă ca un ansamblu de "lucruri, persoane, condiții (resurse, constrângeri) sau influențe (culturale, politice, legislative) care interferează cu funcționarea sa", remarcând totodată atât complexitatea definirii mediului organizațional, cât și existența unei game variate de mediu. Autoarea distinge între: mediul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
buni din ghicit. Am ajuns apoi student la psihologie, și unele colege spuneau că au fost la o țigancă să le ghicească. Nu banii mei erau cheltuiți acolo. Totuși ideea mă revolta. Deși nu urma cursuri de specialitate, țiganca, în accepțiunea mea, făcea psihologie și era eficientă. Noi, studenții, și mai târziu ca absolvenți, ne căutam de lucru să punem în aplicare ceea ce învățasem. Eficiența noastră rar ajungea să fie comparabilă cu cea a țigăncii, care între timp din ghicit și-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
bine "este doar o promisiune a reușitei, o extindere a cunoașterii acelor fapte pe care paradigma le înfățișează ca semnificative, prin sporirea corespondenței dintre aceste fapte și predicțiile sale ... realizată prin articularea în continuare a paradigmei însăși" (p. 66-67). Această accepțiune asupra paradigmei, pentru omul de știință, seamănă foarte bine cu o vastă și migăloasă muncă de grădinărit, în domeniul respectiv de cunoaștere, de valorificare a legăturilor dintre teorie și evidențele descoperite, care se află abil tăinuite în spatele unor vaste puzzle
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
producerii unor fenomene de "ruptură" și regrupare insuficient explicate, cum ar fi, modul în care este îndeobște interpretată perioada imediat următoare epocii antice, care a durat circa un mileniu și jumătate. Ea este explicată deformat și dramatizat, în acord cu accepțiunea și nivelul de dezvoltare actual al cunoașterii științifice. Ceea ce atunci s-a manifestat ca o veritabilă anulare a vechiului spirit științific și cultural elen, antic, ca o avansată disoluție a cunoașterii științifice, din perspectiva epistemologică de astăzi înseamnă cu totul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cel dumnezeiesc. Acest raționalism s-a completat ulterior cu un altul, de sorginte hegeliană, pentru care reflectarea conștientă este un produs natural, rezultat al unei construcții cognitive individuale, a unui "sine" elaborat în raport cu obiectele pe care subiectul le cunoaște. În accepțiunea lui Hegel, omul este o ființă cunoscătoare, o spiritualitate pentru sine, care reflectă obiectele cu ajutorul gândirii. Poate s-o facă pentru că activitatea sa spirituală este condusă de conștiință, care îi deschide poarta spre înțelegerea abstractă, spre înțelegerea unei dinamici spirituale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deveni un obiect de cunoaștere distinct de cea din interiorul corpului. În introducerea la lucrarea sa despre suflet, Aristotel a specificat faptul că sufletul este indispensabil în orice demers cognitiv. Viața fără suflet nu este posibilă, dar aceasta nu în accepțiunea vechii cosmologii, de identificare a sufletului cu cosmosul, ci în sensul identificării mecanismelor sale specifice, de producere a reflectării, care au fost studiate din perspectiva științelor naturii. Căci sufletul completează organismul nu din afară, ci ca parte a corpului organic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a sufletului, din reflectarea evoluției dinamicii celor reflectate, care erau purtătoare ale formelor și însușirilor obiectelor anterior reflectate mecanism iarăși neabordat de vechea filosofie a științelor naturii (b). 6. "Strădania" sau intenția sufletească Una dintre principalele funcții ale sufletului în accepțiunea lui Aristotel este "strădania". Prin această aserțiune el a încercat să denumească "acel ceva" care "îndreaptă organismul spre ceva". Urnirea din loc a organismului este rezultatul unei astfel de strădanii, aflate în strânsă legătură cu "senzorialitatea generală", unde-și au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unele aptitudini aparte: să fie organizatori de întruniri, unde să ia cuvântul în fața celorlalți cetățeni din cetate, să le cunoască nevoile sociale și să le insufle o anumită ideologie. Așadar, conducerea societății devenea dependentă de persoana conducătorului, a leader-ului. În accepțiunea sofiștilor, fenomenele sociale sunt diferite de cele naturale, care sunt exterioare. Prin intermediul oamenilor, al comportamentului lor, sufletele ajung să fie înțelese. În atenția preocupărilor filosofice ale sofiștilor intră condițiile sociale de viață ale oamenilor, un modus vivendi al lor, așa cum
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și în Roma antică. Aceasta și-a propus să dezvolte gândirea despre materie și suflet a înaintașilor. În decursul a cîtorva secole, a suportat prefaceri interesante în acord cu problemele formulate de gânditorii anteriori. 1. Principiul primar al pneumei În accepțiunea stoicilor, cosmosul era imaginat ca un tot unitar, o parte a acestuia fiind și sufletul, care se reprezenta printr-o mișcare neîntreruptă a aerului înfocat pneuma. Aceasta era baza pe care, prin condensare, se obțineau gândurile. Prin pneum,a cosmosul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este reflectat senzorial diferit de la un om la altul. Aceste diferențe au fost puse pe seama interdependenței funcționale dintre organele de recepție: fierbințeala este considerată rece în raport cu mai fierbintele. Creierul a fost considerat a fi o cameră centrală a pneumei. Această accepțiune asupra psihicului a rezistat până la începutul secolului al XIX-lea, până la întemeierea frenologiei. Până atunci a dominat învățătura lui Erastostratos, în acord cu care activitatea psihică se raportează nu la încăperi, ci la suprafața masei cerebrale. Galenus a mai făcut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
admiteau valabilitatea ideilor platonice și a celor ale stoicilor despre existența unui suflet cosmic și, ca un fragment al acestuia, a celui individual, cu propriul său destin. Împăcarea opiniilor a avut loc când s-a ajuns la sufletul individual, în accepțiunea teologilor născut dintr-un act divin, și care, din porunca lui Dumnezeu, își așteaptă recompensa sau pedeapsa terestră. 3.1. Influența Sfântului Augustin (354-430 e.n.) Reflexiile Sfîntului Augustin despre suflet sunt de inspirație plotineană, însă el și-a potrivit gândirea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
doar a acelor obiecte pe care le poate conștientiza. Aceasta corespunde unei teze larg răspândite printre reprezentanții perioadei scolastice din secolul al XII-lea, cum au fost Guillaume d'Areches (1080-1154), un filosof aflat sub influența gândirii lui Democrit. În accepțiunea acestuia, reflectarea senzorială ajunge să se subiectivizeze nu în raport cu obiectul reflectat, ci în raport cu pneuma din interiorul organismului, teorie propusă ca soluție pentru contemplarea lucrurilor. În locul influenței decisive a obiectului exterior în reflectarea senzorială, tomismul acordă importanță unei pneuma interne, pasive
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trezirea și dezvoltarea interesului pentru gândirea mecanicistă, de explicare în acest fel a fenomenelor naturale, a fost Galileo Galilei (1564-1642). Galilei a contribuit la fundamentarea unei noi ordini geometrice de gândire a fenomenelor naturale, a celor cosmice și pământene. În accepțiunea sa, ideile se pot valorifica doar pe calea reprezentării geometriei lor naturale. Ceea ce el a elaborat conceptual, a fost o geometrie socială unitară, care a cuprins tot ce putea intra în câmpul vizual al unui om, cu precizarea că ceea ce
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
respirația, starea de veghe, somnul, etc., toate funcționează asemenea unui ceas sau altor mecanisme prevăzute cu contragreutate. 3. Formularea unei "cibernetici" fără informație Gândirea carteziană reprezintă o încercare reușită de concepere și explicare a viului dintr-o perspectivă sistemică. În accepțiunea lui Descartes, toate organele corpului funcționează asemenea unui sistem cu reglare automată. Sistemul nervos este o parte a corpului care funcționează după același principiu. O încercare de explicare ce corespunde cu ceea ce, după secole, a fost revendicat de domeniul de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștiinței, în fața căruia orice fenomen avea însemnătate echivalentă. Cu alte cuvinte, toate fenomenele naturale puteau fi considerate ca fiind produse ale reflexiei, ca putând deveni obiect al observației subiectului, un observator subiectiv (la rândul său) de formație ancestrală. Era o accepțiune nouă asupra introspecției, eliberată de metafizica "experienței interne" propusă anterior în teologia lui Plotin și în cea a Sf. Augustin. În acord cu concepția lui Plotin și a Sf. Augustin, omul își putea îndrepta privirea sau observația spre "interiorul" vieții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
același timp, potrivnică modelului mecanic cartezian unde determinismul reflex al voinței era redus și epuizat de cel al corpului. Spinoza a demonstrat că este falsă concepția conform căreia corpul se mișcă sau se odihnește în funcție de semnalele primite de la suflet. În accepțiunea sa, corpul este ceva mai mult decât un simplu "mecanism ascultător" al sufletului. Cei care au ajuns la această concluzie, a arătat el, au plecat de la premise pripite, care subestimează posibilitățile de acțiune ale corpului, lucrurile de care acest corp
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vieții există doar prefăcute. În acord cu concepția sa, sufletul uman, ca și cel animal, sunt existențe eterne, o eternitate a sufletului care depinde de cea trupească, asupra căruia se fac tot mai mult simțite influențele externe din mediu. În accepțiunea lui Bonnet, întreaga reflectare mentală își are punctul de plecare în simțuri. Fără simțuri spune el sufletul n-ar fi în stare să simtă nici măcar propria-i existență. Totodată, sufletul reprezintă o forță activă, care se manifestă printr-o serie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și de Hartley, la acesta însă ea a fost rezolvată doar în spiritul mecanicii newtoniene. Vibrațiile care se produc la nivelul circuitelor nervoase, după Hartley, nu erau cu nimic diferite de cele care se produceau la nivelul lumii fizice. În accepțiunea lui Bonnet, însă, nervii sunt organe distincte, funcționarea lor aparține sistemului viu, unul distinct și cu autonomie funcțională în raport cu lumea fizică și neanimată. Diferențele senzoriale înregistrate la oameni le-a explicat pe baza modului de funcționare a nervilor, a legăturilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]