11,865 matches
-
importantă pentru corelarea evoluției sezoniere și a biomaselor importante pentru perioadele de hrănire a speciilor de pești valoroși în timpul migrației, reproducerii și creșterii larvare. ... c) Zooplancton Apele tranzitorii și apele costiere ar putea fi analizate pentru planificarea activităților de acvacultură marină și a zonelor pentru pescuit (zooplanctonul fiind hrana de bază a unor specii valoroase de pești), luând în considerare corelația dintre dezvoltarea acestora și a concentrației de substanță organică din substrat și din masa apei. ... d) Habitatele marine și
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
continentale. Speciile de moluște recoltate includ vongola comună (Chamelea gallina), rapana (Rapana venosa), în proporție de 98% dintre capturi, și midia (Mytilus galloprovincialis), aceasta din urmă fiind colectată cu ajutorul scafandrilor și hidrodraga. În 2018, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA ) a introdus o cotă (captură totală admisibilă) pentru midii. În condițiile specifice zonei costiere românești, s-au delimitat 3 zone marine pentru creșterea și exploatarea moluștelor (aprobate prin OM nr. 1.950/2007/38/2008, modificat de Ordinul nr. 983/1.699/2015), pentru care se
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
populația zonei costiere oferă informații privind interacțiunea țărm - mare din perspectiva presiunii pe care o determină variațiile de populație, în special creșterile, asupra mediului marin prin: extinderea așezărilor umane, dezvoltarea activităților economice și exploatarea resurselor ecosistemului marin (de exemplu: turism, acvacultură marină și pescuit). Totodată, schimbările privind dimensiunea, structura și distribuția populației zonei costiere conduc la modificări privind utilizarea terenului. La 1 iulie 2020, populația totală a zonei costiere era de 486.995 de persoane, reprezentând 2,5% din populația totală rezidentă în
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
atingerea nivelului durabil, sunt necesare eforturi suplimentare de conservare a stocurilor de pește, prin punerea în aplicare a Declarației ministeriale de la Sofia, semnată la data de 7 iunie 2018, în cadrul unei conferințe la nivel înalt privind pescuitul și acvacultura în Marea Neagră, care concretizează angajamentele asumate în declarația de la București și stabilește un plan de acțiune specific pentru următorii 10 ani pentru sustenabilitatea pescuitului din Marea Neagră.^12 ^12 COM (2021) 279 final, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Guvernului nr. 18/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 88/2017, cu modificările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 406/2017, cu modificările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 436/2018. De asemenea, Planul reflectă principalele probleme de dezvoltare și măsurile sprijinite prin Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027, aflat în etapă de consultare, care reprezintă principalul instrument de finanțare pentru dezvoltarea sectorului pescuitului în România în următoarea perioadă de programare. Planul a avut în vedere direcțiile importante de acțiune privind spațiul maritim românesc, stabilite prin
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
pescuit (Sulina, Capul Midia, Constanța și Mangalia) și de alte 31 puncte de debarcare, situate între Sulina - Vama Veche. În prezent este în curs de derulare Proiectul „Facilitați pescărești pentru portul Midia“, având ca beneficiar Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). În România, pescuitul tradițional marin se practică de-a lungul litoralului românesc, în zonele marine până la izobata de 90 m iarna. Pescuitul, în general, se desfășoară în apele marine interioare și teritoriale (până la 12 Mm): – pescuit staționar
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
6,1 9,4 7,9 6,6 7,5 4,5 84,4 PD Vama Veche 6,6 8,5 2,0 0,2 0,7 0,8 0,4 1,9 0,0 1,5 22,6 Total (to) 805,9 1617,0 2198,8 4841,3 6836,9 9553,2 7744,4 7149,9 4462,9 3127,1 48337,4 Sursa: Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA) Zonele de pescuit și zonele interzise pentru pescuit au fost stabilite pe baza sectoarelor industriale și a altor zone de restricție. Acestea pot fi delimitate pe baza înregistrărilor de capturi anuale care depind de condițiile de mediu care influențează
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de acestea, în planificarea facilităților de valorificare a potențialului eolian și interacțiunii uscat-mare se vor respecta prevederile legislației naționale și a Uniunii Europene privind protecția mediului, biodiversității, ariilor naturale protejate și ale legislației privind reducerea efectelor schimbărilor climatice. ... ... 4.2.10. Maricultura (acvacultura marină) Acvacultura marină din zona Mării Negre a României a arătat o dezvoltare relativ recentă. În urmă cu 50-60 de ani au fost elaborate experimental primele tehnologii de cultivare dirijată a celor mai importante specii marine de nevertebrate și pești
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
nutriției, a ocupării forței de muncă și a dezvoltării economice în toate zonele de coastă. Având în vedere că litoralul Mării Negre a României este limitat la 245 km, din care mai mult de jumătate este reprezentat de Delta Dunării, acvacultura tradițională românească s-a bazat în principal pe specii de pești de apă dulce. Cu toate acestea, în ultimii ani, s-a pus tot mai mult accent pe potențialul mariculturii și s-au efectuat activități de cercetare pentru a stimula
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de pești de apă dulce. Cu toate acestea, în ultimii ani, s-a pus tot mai mult accent pe potențialul mariculturii și s-au efectuat activități de cercetare pentru a stimula dezvoltarea domeniului. La nivelul Mării Negre, dezvoltarea și extinderea acvaculturii marine depind de disponibilitatea spațiului pentru desfășurarea durabilă a acestei activități. Totodată, în ultimii ani au fost evaluate și clasificate apele marine pentru specia de midii și vongole, au fost înființate 6 centre de expediere și purificare a moluștelor bivalve
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman]. Prin eforturile și consultanța oferite de experții Centrului Demonstrativ de Acvacultură din cadrul INCDM, în anul 2020 s-a realizat clasificarea microbiologică a apelor Mării Negre pentru recoltarea și cultivarea moluștelor bivalve și, mai recent, concesionarea apelor Mării Negre a devenit posibilă din punct de vedere legal (prin Hotărârea Guvernului nr.
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
în viviere flotante, amplasate în mare deschisă), în vederea îmbunătățirii calității producției și sporirii eficienței economice. Maricultura offshore românească este potențată de existența actuală pe piața din această industrie a disponibilității echipamentelor foarte performante, care fac posibilă desfășurarea activității de acvacultură marină indiferent de condițiile hidrometeorologice. Particularitățile condițiilor hidrologice din zona litoralului românesc al Mării Negre sunt determinate, într-o foarte mare măsură, de specificul principalilor factori meteorologici: vânturile și temperatura aerului, sub a căror influență se află. Pentru litoralul românesc
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
În ciuda acestui fapt, se poate utiliza tehnologia de cultură offshore a peștilor în viviere flotante (practicată în zone oceanice), chiar dacă aceasta este mai costisitoare. În acest sens, poate fi urmat exemplul unor țări precum Norvegia sau Scoția, unde acvacultura este practicată în viviere plutitoare în condiții climatice mult mai dificile decât în Marea Neagră. În ultimii ani, tehnologia specifică s-a dezvoltat, iar producția din regiune poate să crească prin schimbul de bune practici cu alte state membre UE
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
pescăresc pentru perioada 2022-2035, în cadrul unui proiect coordonat de Secretariatul General al Guvernului, cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale și cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În prezent, la nivel național, cadrul legislativ pentru licențierea activității de acvacultură marină este asimilat cu cel pentru acvacultura de apă dulce, respectiv Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 332/2008 privind înscrierea unităților de producție din acvacultură în Registrul unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură. În concluzie, în contextul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
proiect coordonat de Secretariatul General al Guvernului, cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale și cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În prezent, la nivel național, cadrul legislativ pentru licențierea activității de acvacultură marină este asimilat cu cel pentru acvacultura de apă dulce, respectiv Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 332/2008 privind înscrierea unităților de producție din acvacultură în Registrul unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură. În concluzie, în contextul inițiativelor recente ale unor investitori privați de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și Dezvoltării Rurale. În prezent, la nivel național, cadrul legislativ pentru licențierea activității de acvacultură marină este asimilat cu cel pentru acvacultura de apă dulce, respectiv Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 332/2008 privind înscrierea unităților de producție din acvacultură în Registrul unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură. În concluzie, în contextul inițiativelor recente ale unor investitori privați de a dezvolta ferme de acvacultură marină (atât pentru pești, cât și pentru moluște), se constată existența tuturor condițiilor pentru
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
la nivel național, cadrul legislativ pentru licențierea activității de acvacultură marină este asimilat cu cel pentru acvacultura de apă dulce, respectiv Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 332/2008 privind înscrierea unităților de producție din acvacultură în Registrul unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură. În concluzie, în contextul inițiativelor recente ale unor investitori privați de a dezvolta ferme de acvacultură marină (atât pentru pești, cât și pentru moluște), se constată existența tuturor condițiilor pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii în Marea
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
pentru licențierea activității de acvacultură marină este asimilat cu cel pentru acvacultura de apă dulce, respectiv Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 332/2008 privind înscrierea unităților de producție din acvacultură în Registrul unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură. În concluzie, în contextul inițiativelor recente ale unor investitori privați de a dezvolta ferme de acvacultură marină (atât pentru pești, cât și pentru moluște), se constată existența tuturor condițiilor pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii în Marea Neagră, având ca bază atât
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 332/2008 privind înscrierea unităților de producție din acvacultură în Registrul unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură. În concluzie, în contextul inițiativelor recente ale unor investitori privați de a dezvolta ferme de acvacultură marină (atât pentru pești, cât și pentru moluște), se constată existența tuturor condițiilor pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii în Marea Neagră, având ca bază atât studiile întreprinse de instituțiile din România, cât și exemplul statelor care au demonstrat că acest lucru
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
unităților de acvacultură și eliberarea licenței de acvacultură. În concluzie, în contextul inițiativelor recente ale unor investitori privați de a dezvolta ferme de acvacultură marină (atât pentru pești, cât și pentru moluște), se constată existența tuturor condițiilor pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii în Marea Neagră, având ca bază atât studiile întreprinse de instituțiile din România, cât și exemplul statelor care au demonstrat că acest lucru este posibil. Planificarea activităților de acvacultură marină trebuie să fie astfel făcută încât să ofere acestui domeniu
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
și pentru moluște), se constată existența tuturor condițiilor pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii în Marea Neagră, având ca bază atât studiile întreprinse de instituțiile din România, cât și exemplul statelor care au demonstrat că acest lucru este posibil. Planificarea activităților de acvacultură marină trebuie să fie astfel făcută încât să ofere acestui domeniu posibilități optime de dezvoltare, prin corelarea aspectelor de mediu tipice litoralului românesc (salinitate în creștere de la nord către sud, substrat eterogen, preponderent nisipos în nord și pietros în
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
nord și pietros în sud, puține zone adăpostite pretabile instalațiilor la scară mică) cu paleta relativ diversă de specii de nevertebrate și pești de interes pentru a fi crescute dirijat în acest ecosistem aparte. Totodată, planificarea și dezvoltarea activităților de acvacultură marină trebuie să se facă cu respectarea prevederile legislației naționale și a Uniunii Europene privind protecția mediului, biodiversității, ariilor naturale protejate și a legislației privind reducerea efectelor schimbărilor climatice. ... 4.2.11. Protecția și conservarea naturii Una dintre presiunile majore cu care
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
meteorologice extreme, fără a aduce atingere stării de conservare și integrității habitatelor de interes comunitar din zonele marine limitrofe. ... g) Evitarea potențialelor conflicte ce pot apărea atât între diferiți actori din segmentul pescăresc (pescadoare versus pescari costieri/taliene, pescari versus scafandri, acvacultura marină versus pescuit), cât și între cei ce desfășoară activități de pescuit și alte activități economice: pescari versus agrement marin; pescari versus administratori de plaje, sectorul pescuit/acvacultură versus extracție resurse minerale (petrol și gaze naturale) - activitatea de extracție se face
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
partenerii din cele două țări au continuat demersul privind amenajarea spațiului maritim prin analiza condițiilor viitoare și stabilirea condițiilor de dezvoltare durabilă și integrată a diferitelor sectoare în apele marine, inclusiv prin elaborarea unor studii pilot în domeniile: pescuit și acvacultură, eroziune costieră, interacțiune mare-uscat, noi rute de navigație, consultarea factorilor interesați. ... ... 7. Procesul de consultare Pentru implicarea tuturor actorilor relevanți în procesul de elaborare și implementare a Planului de amenajare a spațiului maritim, în cadrul proiectului „Cross-border Maritime Spatial
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
convențiilor internaționale privind prevenirea poluării/mărirea numărului de sancțiuni contravenționale și mărirea cuantumului acestor sancțiuni Autoritatea Navală Română 4. Dezvoltarea infrastructurii portuare 4.1. Dezvoltarea portului Constanța Autoritatea Navală Română/ C.N. Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța Obiective specifice domeniului: pescuit și maricultură (acvacultură marină) Nr. crt. Obiective specifice Direcții de acțiune/Măsuri Instituții responsabile 1. Dezvoltarea infrastructurii pescărești 1.1. Implementarea proiectului „Facilități pescărești pentru portul Midia“, aflat în faza de aprobare PUZ Identificarea locațiilor unde se preconizează amplasamentele punctelor de debarcare Ministerul Agriculturii și
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]