5,887 matches
-
stare de lucruri, fără a o comenta. Din acest motiv, descrierea uzează numai de anumite mijloace ale limbii și de anumite figuri de stil, acelea care ajută la prezentare (iar nu la modalizările pe care le presupune interpretarea), precum frecvența adjectivului (repetat), prezentul și imperfectul indicativ (ca timpuri continue), metafore și comparații. V. enunț, metalimbaj, nivel, secvență, text, valoare. DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN DESEMNARE. Termenul desemnare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
el se utilizează în creația beletristică, în primul rînd în operele dramatice, dar și în numeroase opere epice. V. dialog, dialogic, dialogism, gen de discurs, monologal, tipologie textuală. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN DIALOGIC. Deși este folosit uneori cu semnificația adjectivului dialogal, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, dialogic are un sens deosebit, fiindcă trăsătura "dialogal" este în relație cu un dialog extern, în vreme ce trăsătura "dialogic" relevă un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii. FLEW 1984; BLACKBURN 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO INDICATOR. Pe terenul științei limbii, termenul indicator are mai multe accepțiuni, între care cea atribuită de Emile Benveniste unor deictice, precum pronumele personale de persoana întîi și a doua, pronumele și adjectivele demonstrative, unele adverbe pronominale și mărcile verbale temporale, care realizează raportarea la situația de comunicare. Acest lingvist a numit grupa acestor deictice indicatori de subiectivitate, căci se raportează la subiect (locutor), considerat ca reper în cadrul situației. În gramatica generativă, indicatorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al analizei discursului, punîndu-se în evidență cîteva note specifice: 1) absența complementului de agent din structurile verbale pasive; 2) substituția formelor verbale personale prin forme verbale impersonale; 3) nominalitatea, constînd în predominanața numelor substantive (abstracte); 4) determinare nominală frecventă (prin intermediul adjectivelor, în special); 5) terminologie nespecifică; 6) prezența clișeelor și a sloganurilor; 7) opacitate referențială; 8) ritualizarea limbajului. Dar caracteristica de bază a discursului politic, mediatic, administrativ, birocratic constă în repetitivitatea faptelor de limbă, fenomen pe care a n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de vedere morfologic, invariabile și aparțin la diferite categorii morfologice (interjecții, adverbe, conectori, adjective, verbe de percepție la diferite moduri etc.), 3) nu au o poziție fixă aplicabilă la toate, unele pot fi cumulate, altele constituie prin ele însele o turnură a vorbirii, 4) aportul premergător sau retroactiv este variabil (local sau global), 5
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punînd ceva în litigiu (ca în dezbaterile politice). S-a încercat inventarierea procedeelor caracteristice ale relației polemice și genurile care le ilustrează în mod deosebit (precum satira și pamfletul). Se pot stabili și fenomene de enunțare localizate: insulta, apostrofa, negarea, adjectivele tari, formele fatice ("spune dar...", "crezi tu..."), tehnicile argumentative (citate trunchiate, amalgamări) etc. Polemica se poate folosi pentru a caracteriza discursivitatea și, de aceea, unele interpretări pragmatice plasează afrontul în centrul activității lingvistice. V. dialogism, interacțiune, interdiscurs, neînțelegere, politețe. GREIMAS
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propoziției ce are capacitatea de a asocia unei entități o proprietate sau care stabilește o relație determinată între două sau mai multe entități. Definite astfel, predicatele semantice se suprapun parțial ca realizare morfologică cu clasa verbelor, la care se adaugă adjectivele (cu funcția de nume predicativ), substantivele (cu funcția de nume predicativ, predicativ suplimentar și apoziție), unele adverbe - relaționale (asemenea, aproape, departe, alături) și modalizatoare (desigur, firește) și clasa prepozițiilor. V. predicație, predicativitate COSERIU 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subterfugii sau arguții. V. argument, argumentare, autoritate, demonstrație. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO PROBLEMATICĂ. Se spune despre ceva că este problematic dacă provoacă îndoieli, fiind nesigur, încît necesită (unele) lămuriri sau discuții. De aceea, calitatea exprimată de acest adjectiv se atribuie unor judecăți în care raportul dintre termeni este doar posibil, iar adevărul sau validitatea lor pot fi confirmate sau infirmate. Enunțul prin care se exprimă astfel de judecăți apare astfel lipsit de probe sau de argumente suficiente și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acordîndu-i dreptul de a vorbi, revendicarea ori aprobarea de parte a subiectului vorbitor, în raport cu realizarea identității lui. V. alteritate, influență, pertinență. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN REIFICARE. Prin reificare se înțelege, în stilistică, transformarea unei calități într-un obiect, adică substantivarea adjectivului, iar, în naratologie, o procedură care constă în transformarea unui subiect în obiect, prin înscrierea în poziția sintactică a obiectului în interiorul programului narativ al altui subiect. Acest program poate fi numai în stadiul de actualizare sau poate fi în stadiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
incorecte gramatical (ca și concept), altele, respinse de normă prin statutul lor lexical (pleonasme). Tot prin intermediul presei, care are și rolul de a populariza realizările științifice și tehnice sau anumite legi, s-au fixat clișee care conțin substantive convertite în adjective de tipul luptă antidrog, program anticriză, alarmă antifurt, și recent, lege anticorupție. Analizînd destinul unei combinații care în momentul creării avea caracter denotativ - pod de flori - devenită apoi simbol al apropierii dintre România și Basarabia, asistăm la transformarea ei, pe măsură ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
măsură să redea actul numai în tensiunea lui, în vreme ce gerunziul construind îl prezintă în curs de desfășurare, adică o compunere de tensiune și de detensionare, în vreme ce participiul construit îl redă la sfîrșitul tensionării, în momentul în care verbul a devenit adjectiv, după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea "tensiune" devine astfel operantă pentru descrierea unităților sintactice (care reprezintă planul frazei) sau al unei unități discursive, precum povestirea (în care este cuprins programul narativ). V. aspect, extensiune, program. DETRIE - SIBLOT
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actualizare produce o imagine a timpului, înscriind temporal și aspectual această activitate pe imaginea timpului care construiește discursul, ceea ce permite operația de realizare a relației cu referința. Timpul este reprezentat de elemente ce țin de diferite clase gramaticale: substantiv (săptămînă), adjective (data viitoare), adverbe (ieri, apoi) și îndeosebi verbe (a alerga). Unele substantive pot implica timpul fiindcă se referă la un eveniment temporal, precum alergare, care presupune ideea de bază a verbului a alerga. Totuși, în vreme ce verbul, prin formele lui morfologice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bază a verbului a alerga. Totuși, în vreme ce verbul, prin formele lui morfologice, poate reda în mod efectiv timpul sau aspectul, substantivul trebuie să recurgă uneori la adverbe (alergarea de ieri), la alte substantive (începutul alergării), la prefixe (ex-ministru) sau la adjective (cartea promisă) pentru a realiza în mod efectiv o raportare la categoria timpului. Oricare proces, indiferent de modul în care este redat lexical, implică timpul pe care categoriile verbale sau destinația discursului le imprimă pe linia imaginară ce permite operația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
început achizițiile lingvisticii structurale și, mai tîrziu, ale funcționalismului și ale generativismului, în descrierea limbii române. Coordonatoare a ultimei ediții a gramaticii academice (din 2005), Valeria Guțu-Romalo a realizat și alte studii de referință: Morfologie structurală a Limbii Române (substantiv, adjectiv, verb), Editura Academiei, București, 1968; Sintaxa limbii române. Probleme și interpretări, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973; Aspecte ale evoluției limbii române, Editura Humanitas Educațional, București, 2005; Corectitudine și greșeală. Limba română de azi, Editura Humanitas Educațional, București, 2008 (ediția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
orientare, iar termenul lingvistic pentru toate aceste elemente cu funcție specific orientativă într-o limbă este deixis. Însăși prezența într-un discurs a unor trăsături precum eu, tu/voi, ieri, astăzi și mîine, alegerea timpurilor verbale și a adverbelor și adjectivelor de opoziție precum aici și acolo, acesta și acela, acum și atunci, sînt semne că acel discurs este prin urmare considerat ca fiind bine construit sau ancorat, ca aparținînd unui vorbitor, dintr-un anumit loc, într-un anumit moment. În
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
enunțurile cu valoare generalizatoare sau cele care sînt expresia unor opinii personale de genul acelora din Jane Eyre, citate anterior (există multe exemple în acest sens, ultimul fiind „Femeile simt în același mod ca și bărbații”). Trebuie să amintim și adjectivele evaluative, adverbele în general, ca și verbele care redau gîndurile, senzațiile și reacțiile unui personaj („a observat că...; s-a mîhnit din cauză că...”), denumite colectiv verba sentiendi.. Un fragment de narațiune în care se regăsesc unele dintre aceste elemente este, asemenea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
labial] este inevitabil [- labial], dar nu putem constata, la fel, că cine nu este hotărît este automat influențabil. Voi proceda mai jos în baza faptului că, în cazul atributelor cu grad de comparație, de felul lui "tînăr” (în opoziție cu adjective absolute, precum masculin/feminin, necăsătorit/căsătorit), voi marca numai prezența sau absența trăsăturii respective, fără a mai menționa că absența unei caracteristici implică prezența celei opuse. Astfel, conform exemplului anterior, va trebui să notăm pozitiv personajele influențabile pe o dimensiune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
exemplu, că "timid”, "narcisistic” și "arogant” au profiluri identice, neavînd astfel vreun rol în deosebirea personajelor: două astfel de clasificări pot fi ignorate sau toate trei categoriile pot fi reunite. Iar unele dintre aceste atribute trebuie neapărat adnotate. Astfel, un adjectiv important precum "generos”, pe care îl atribui lui Kate și Juliei (petrecerea le obligă la cheltuieli serioase pe care cu greu și le pot permite, grija față de oaspeți pare veritabilă), Grettei, în ceea ce privește generozitatea arătată față de memoria lui Michael
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
in J.-M DE Waele (coord.), op. cit., p. 163 și 165; Id., "Cleavages Dynamics and Party System in Hungary", in S. Kropivnik, I. Luksic și D. Zajc (coord.), Conflicts and Consensus, Ljubljana, Slovenian Political Science Association, 1997, pp. 13-38. 17 Adjectivul "structural" nu trebuie să ne deruteze. Abordările de tip topografic, genetic și arheologic invită de asemenea la a examina "structuri". Este convenabil să facem o distincție între "structuri empirice" și "structuri teoretice". Structurile empirice "sunt unități substanțiale care se înscriu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
citat din folcloristul muntean C. Răduleascu-Codin, etc.). Există însă numeroase nepotriviri între cuvintele folosite de autor și cuvintele cuprinse în dicționar, fapt ce-l transformă în ficționar. Pentru a convinge, introducem în text la pagina 5 formele pronumelui și ale adjectivului demonstrativ din dicționar: În loc de: -pe această cale -în acea perioadă -substituiau un termen prin celălalt -confirmă acest adevăr -aceleași caracteristici -temeiul acestor realități -toate acestea -în această limbă Se va citi: pe aiastă cale ? în dicționar nu apare corespondentul românescului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
religioase în care se prăznuiesc sfinții Sîngeorz (< Sanstus Georgius), Sînnicoară (< Sanstus Nicoláus), Sîmedru (< Sanctus Demetrius), Sînziene (< Sanstus dies Iohannis), Sîmpetru (< Sanctus Petrus) etc., dar, pe de o parte, structura sintagmatică este discutabilă, deoarece în limba română ordinea obișnuită este substantiv + adjectiv, iar pe de alta apar aici și Îndon, Îndrea, neprecedate de sîn (< sanctus). Cum situația este similară în occident, modelul Sanctus Andréas nu trebuie exclus. Numele religioase, introduse prin biserică, urmau la început filiera latină sau greacă, dar contactul cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lungul mileniilor, fapt care-i dovedește necesitatea. Emoția, sinonimă uneori cu pasiunea, a fost și este unul din principalele elemente ale stării spirituale a omului, oferind "sarea și piperul" gândirii teoretice, ale evaluărilor și aprecierilor raționale. Rațiunea este substantivul, emoția adjectivul. De două milenii, neuroștiințele se luptă să înțeleagă emoția și să-i găsească substratul, să descopere instrumentele necesare pentru a o determina. Daniel Gross 40, în cartea sa Istoria secretă a emoției, condensează` istoria emoției de la Aristotel până azi. Revenirea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
2.2.1.2. Demonstrativul de diferențiere celălalt 2.2.1.3. Acordul lui cel 2.2.1.4. Determinanții slabi 2.2.1.5. Sintagmele cu valoare intensivă cât mai mulți, cei mai mulți 2.2.2. Acordul în caz al adjectivului 2.3. Persoana 2.3.1. Pronumele posesiv 2.3.2. Pronumele de întărire 3. Acordul din perspectiva controlorului 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial 3.2. Nominalele cu neconcordanță între numărul formal și cel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată 3.5.2. Adjectivele coordonate 3.6. Demonstrativul postpus 3.7. Posesivul 3.8. Formele pronominale de întărire 3.9. Coordonarea copulativă prin alte elemente decât și 3.9.1. Nici... nici
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată 3.5.2. Adjectivele coordonate 3.6. Demonstrativul postpus 3.7. Posesivul 3.8. Formele pronominale de întărire 3.9. Coordonarea copulativă prin alte elemente decât și 3.9.1. Nici... nici... 3.9.2. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]