47,999 matches
-
Terorism, menționează că textul din Legea nr. 304/2004 care nu a mai fost preluat în legea supusă controlului de constituționalitate este, în mod evident, o reminiscență a vechii reglementări referitoare la Parchetul Național Anticorupție. Rațiunea acestei norme juridice (la data adoptării sale) era de a da Parchetului Național Anticorupție o poziție unică, aparte în cadrul Ministerului Public. Dispoziții referitoare la acesta au fost menținute atât în legea de organizare judiciară adoptată în anul 2004, cât și în Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 69 - Mandatul reprezentativ, art. 74 - Inițiativa legislativă, art. 75 - Sesizarea Camerelor, art. 76 - Adoptarea legilor și a hotărârilor, art. 124 - Înfăptuirea justiției, art. 131 - Rolul Ministerului Public și art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. ... (1.) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 113. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Constituție potrivit cărora, „La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere“. ... 120. Referitor la termenele stabilite în regulamentele parlamentare în cadrul procedurii de adoptare a legilor, Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 10 iunie 2022, paragraful 67, următoarele: ca regulă, intervalele de timp stabilite prin Regulament, sub
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
5 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 10 iunie 2022, paragraful 67, următoarele: ca regulă, intervalele de timp stabilite prin Regulament, sub forma termenelor minime sau maxime, sunt un element caracteristic procedurii de adoptare a legilor în procedură generală/comună (art. 75 din Constituție), iar, ori de câte ori se dorește comprimarea acestor termene, trebuie să se apeleze la procedura de urgență de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 121. Având în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
forma termenelor minime sau maxime, sunt un element caracteristic procedurii de adoptare a legilor în procedură generală/comună (art. 75 din Constituție), iar, ori de câte ori se dorește comprimarea acestor termene, trebuie să se apeleze la procedura de urgență de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 121. Având în vedere critica autorilor sesizării, Curtea constată că ceea ce se invocă în susținerea obiecției de neconstituționalitate reprezintă o chestiune care ține de aplicarea regulamentelor parlamentare în cazul adoptării unei
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de adoptare a legilor [art. 76 alin. (3) din Constituție]. ... 121. Având în vedere critica autorilor sesizării, Curtea constată că ceea ce se invocă în susținerea obiecției de neconstituționalitate reprezintă o chestiune care ține de aplicarea regulamentelor parlamentare în cazul adoptării unei legi aflate în procedura de urgență. ... 122. Analizând o critică similară, potrivit căreia raportul Comisiei speciale comune, elaborat în cadrul procedurii din fața Camerei Deputaților, a fost difuzat deputaților în chiar ziua votului, așadar, cu nerespectarea termenului, prevăzut de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de neconstituționalitate îl constituie, de fapt, modul în care, ulterior prezentării raportului de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, au fost respectate normele și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională, aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
prin Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, precitată, nu are relevanță în prezenta cauză. Astfel, așa cum a precizat Curtea la paragraful 70 al deciziei menționate, cu toate că procedura de urgență nu a fost cerută/aprobată, totuși procedura de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate a fost una de urgență (deoarece constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului, întocmirea raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului și
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
a legii supuse controlului de constituționalitate a fost una de urgență (deoarece constituirea comisiei permanente de întocmire a raportului, întocmirea raportului în paralel cu desfășurarea lucrărilor plenului/în pauza luată, luarea unei pauze a plenului pentru a permite finalizarea raportului și adoptarea legii au avut loc în aceeași ședință a plenului Camerei parlamentare), ceea ce a condus la nerespectarea dispozițiilor art. 76 alin. (3) din Constituție. ... 125. Or, spre deosebire de această situație, în cauza de față, din analiza parcursului legislativ al
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
parcursului legislativ al Legii privind organizarea judiciară, rezultă că procedura de urgență a fost solicitată de către inițiator și aprobată de către Parlament, în conformitate cu dispozițiilor art. 76 alin. (3) din Constituție, astfel că susținerea privind încălcarea procedurii de adoptare a legii criticate, prin raportare la dispozițiile constituționale, este neîntemeiată. ... 126. Cu privire la critica referitoare la adoptarea legii fără avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), se reține că acest aviz se
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și aprobată de către Parlament, în conformitate cu dispozițiilor art. 76 alin. (3) din Constituție, astfel că susținerea privind încălcarea procedurii de adoptare a legii criticate, prin raportare la dispozițiile constituționale, este neîntemeiată. ... 126. Cu privire la critica referitoare la adoptarea legii fără avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), se reține că acest aviz se emite în temeiul competenței principale a Comisiei de la Veneția de a oferi statelor membre solicitante consiliere legală
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
pct. 2 din Statutul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, adoptat de Comitetul de Miniștri la 21 februarie 2002, la cea de-a 78-a Reuniune a Miniștrilor adjuncți. ... 127. Curtea constată că problema ridicată de autorii obiecției de neconstituționalitate - adoptarea unei legi fără a se aștepta avizul solicitat al Comisiei de la Veneția - nu constituie o problemă de constituționalitate a actului normativ astfel adoptat, ci o problemă de oportunitate a adoptării legii criticate; astfel, recomandările formulate de forul internațional ar
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
constată că problema ridicată de autorii obiecției de neconstituționalitate - adoptarea unei legi fără a se aștepta avizul solicitat al Comisiei de la Veneția - nu constituie o problemă de constituționalitate a actului normativ astfel adoptat, ci o problemă de oportunitate a adoptării legii criticate; astfel, recomandările formulate de forul internațional ar fi putut fi utile legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, Curtea Constituțională fiind abilitată la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
colegiul de conducere al instanțelor și parchetelor fiind constituit în paradigma actelor administrative necesar a fi emise în vederea bunei și eficientei organizări și funcționări a instanțelor și, respectiv, a parchetelor. Soluția Curții Constituționale mai sus citate avea în vedere adoptarea de către Parlament a legilor, a regulamentelor și a hotărârilor Parlamentului prin votul exprimat de senatori și deputați în virtutea calității lor de reprezentați prin intermediul cărora poporul exercită suveranitatea națională, conform art. 2 alin. (1) din Constituție. Or, nu
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
astfel că afirmația autorilor sesizării în sensul că aceste criterii ar trebui prevăzute și în cazul celorlalte completuri de la nivelul Înaltei Curți, precum și al celorlalte instanțe din sistem reprezintă o simplă propunere de ameliorare a stilului redacțional prin adoptarea unei soluții unitare. ... 157. Curtea reține că textele de lege criticate nu sunt susceptibile să conducă la schimbarea abuzivă a judecătorilor din componența completului, contrar celor susținute în critica formulată. Aceasta deoarece ambele articole vizate impun o triplă condiționalitate, precizând
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
judecătorii. ... 172. Cu privire la art. 159 din lege, se susține că organizarea poliției judiciare prin ordin comun al procurorului general și al ministrului afacerilor interne este neconstituțională, nepredictibilă, lăsată la îndemâna unui politician. Situația aceasta se întinde până la adoptarea la o dată incertă a unei legi speciale. Or, activitatea poliției judiciare este extrem de importantă, de interes public, pentru că poate viza afectarea unor drepturi și libertăți fundamentale și, de aceea, este important ca această activitate să fie reglementată
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior, astfel că intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției poate fi cenzurată de autoritatea cea mai înaltă, înzestrată cu atribuții privitoare la garantarea și asigurarea independenței justiției. ... 179. Afirmația autorilor sesizării în sensul că legea criticată intenționează să creeze mecanisme de control politic asupra dosarelor penale, având în
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de constituționalitate s-ar fi putut corecta problemele generate de Legea nr. 49/2022 prin care a fost desființată formal Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), probleme semnalate prin avizul Comisiei de la Veneția nr. 1.079/21 martie 2022, emis ulterior adoptării legii menționate. Autorii sesizării se referă în primul rând la afectarea nejustificată a competenței Direcției Naționale Anticorupție prin preluarea competenței de anchetare a magistraților și atribuirea ei unor procurori „anume desemnați“. ... 181. Curtea constată că nici aceste critici nu pot
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
deschidere a procedurii insolvenței, existentă în cazul în care din totalul declarat al creanțelor debitorului creanțele bugetare au un cuantum mai mare de 50%, apare ca fiind necesară într-o societate democratică. Raportat la expunerea de motive care a fundamentat adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, respectiv interesul bugetar și cel economico-social constând în eficientizarea procedurilor de insolvență prin adoptarea unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
mare de 50%, apare ca fiind necesară într-o societate democratică. Raportat la expunerea de motive care a fundamentat adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, respectiv interesul bugetar și cel economico-social constând în eficientizarea procedurilor de insolvență prin adoptarea unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
atunci când creanțele bugetare reprezintă mai mult de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. ... 24. Trebuie remarcat mai întâi că prevederile legale criticate au fost introduse, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, ținând seama de necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. Prin același preambul, sa arătat că necesitatea adoptării respectivei ordonanțe de urgență a avut în vedere faptul că eficientizarea procedurilor de insolvență și îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea climatului de afaceri, creând astfel premisele pentru redresarea afacerilor viabile și recuperarea mai rapidă a
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 17 iulie 2003, pronunțată în Cauza Luordo împotriva Italiei, paragraful 67). ... 35. Prin urmare, în virtutea prevederilor constituționale și convenționale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor de recuperare a creanțelor bugetare și de stabilire a procedurilor insolvenței și cărora se circumscriu și prevederile criticate în prezenta cauză. ... 36. De altfel, orice ingerință în dreptul la proprietate poate
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
de înființare a Rezervei de ajustare la Brexit, angajamentele bugetare ale Uniunii Europene pentru fiecare stat membru se efectuează de către Comisie în tranșe anuale, iar cuantumurile alocate, dar neplătite cu titlu de prefinanțare se vor reporta, este imperios necesară adoptarea cadrului legislativ național care să reglementeze gestionarea fondurilor alocate din Rezerva de ajustare la Brexit. Având în vedere că, în absența actului normativ, beneficiarii selectați nu pot demara implementarea efectivă a proiectelor, nu pot genera cheltuieli care să fie rambursate
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 176 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262545]
-
ajustare la Brexit poate crea întârzieri în implementarea acestora, cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor alocate României, și de faptul că elementele menționate vizează interesul public și strategic și constituie o situație de urgență și extraordinară, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență. În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Articolul 1 Prezenta ordonanță de urgență reglementează utilizarea fondurilor alocate României din Rezerva de ajustare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 176 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262545]