3,174 matches
-
satul Borogani se află la 128 km distanță de Chișinău și la 8 km de stația de cale ferată Iargara (Leova). Satul este așezat într-o regiune cu relief ce constă din dealuri, mici coline și șes; pe râulețul Ialpugel, afluent al râului Ialpug. Există mai multe variante privitor la atestarea satului în istorie: 1612, 1765, 1790, etc., sub denumiri diferite: Borgana, Bărgăoani din Codrul Tigheciului, pământul Buraganului - acești ani au fost menționați în izvoarele acelor timpuri. Potrivit ultimelor cercetări, realizate
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Cazangic este o localitate-centru de comună din raionul Leova, Republica Moldova. Satul Cazangic e situat pe malul stâng al râului Sărata, afluent al Prutului pe drumul Chișinău - Hâncești - Leova - Cahul, la 38 km de Hâncești la 80 km de Chișinău și la 20 km nord-est de orașul Leova. Suprafața localității e de 20,7 km.p. La 1,5 km vest de
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
de cît vizibile în canavaua istoriei. Așa cum o mai făceau și satele din vecinătate Bălcăuți, Hincăuți, Rotunda, Mihăileni, Halahora de Sus. De altfel, tot așa își duce traiul Groznița și în zilele noastre. Situat pe malul drept al unui mic afluent al Racovățului, sătucul înfruntă cu dîrzenie greutățile timpului și se încălzește în speranța unei vieți mai decente. Relieful e deluros, dar solurile de cernoziom au humus destul și, dacă sunt lucrate cu rîvnă, de obicei, recompensa e cea așteptată. Cea
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea e situată în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la 42 km nord-vest de județul Orhei, 40 km nord-est de Călărași și 69 km nord-vest de Chișinău. Se învecinează cu comunele și satele: Bogzești, Văsieni, Ghermănești, Ghetlova, Noroceni, Săseni și Bravicea. E așezată într-o
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului Căinari. Înălțimea versanților
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Drujba este un sat ce face parte din comuna Hîrcești, Raionul Ungheni. Situat pe malul râului Cula, afluent al Nistrului. Satul este în formare fiind întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
este un oraș în Republica Moldova, în raionul Sîngerei. Situat la 134 km. la nord de capitala Republicii Moldova - Chișinău și la 15 km la est de Bălți, pe malul drept al râului Răut, afluent al râului Nistru. Orașul face parte din raionul Sângerei. Orașul este întretăiat de calea ferată Bălți-Slobodca, care unește două mari centre industriale Bălți și Râbnița. La aproximativ 15 km de oraș trece automagistrala Chișinău-Bălți-Edineț. Orașul Biruința este o localitate cu
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape pierzându-se în adâncime prin ponoare. În cursul lor subteran au dat
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
în Golful Taganrog al Mării Azov. De la izvoare, râul curge mai întâi spre sud-est spre Voronej, pentru ca mai apoi să-și schimbe direcția spre sud-vest. Cel mai important oraș străbătut de Don este Rostov pe Don, iar cel mai important afluent este Donețul. În antichitate, râul era considerat granița dintre Europa și Asia. În vremea de maximă înflorire a Greciei Antice, într-o perioadă în care zona Donului era locuită de sciți, râul cunoscut ca Tanaïs era unul dintre cele mai
Râul Don (Rusia) () [Corola-website/Science/304813_a_306142]
-
al Pădurilor Casentinese, al Muntelui Falterona și Campigna ("Parco Nazionale delle Foreste Casentinesi del Monte Falterona e Campigna"). la 1385 m deasupra mării. Arno are o lungime de 241 km, este al treilea râu al Italiei ca lungime, primește ca afluenți râuri aparținând următoarelor bazine: Casentino (până la confluența cu Chiana), Val di Chiana, Valdarno superior (o lungă vale delimitată în dreapta de Pratomagno și în stânga de dealurile provinciei Siena), bazinul râului Sieve (care se varsă în Arno înainte de intrarea în Florența), Valdarno
Râul Arno () [Corola-website/Science/304822_a_306151]
-
delimitată în dreapta de Pratomagno și în stânga de dealurile provinciei Siena), bazinul râului Sieve (care se varsă în Arno înainte de intrarea în Florența), Valdarno mijlociu (cuprinzând orașele Florența, Sesto Fiorentino, Prato și Pistoia), Valdarno inferior (caracterizată de văi în care curg afluenți importanți, cum sunt Pesa, Elsa, Era).
Râul Arno () [Corola-website/Science/304822_a_306151]
-
accent pe costurile sociale și ecologice ale proiectului. În Siria Barajul Tabaqah (terminat în 1973 și uneori numit Barajul Eufrat) formează un lac de acumulare, Lacul Assad, folosit pentru irigarea culturilor de bumbac. Siria a construit baraje pe cei doi afluenți și construiește un alt baraj pe Eufrat. Irakul are câteva baraje în funcțiune, dar controlul apei și-a pierdut prioritatea în timpul regimului lui Saddam Hussein. De la prăbușirea Partidului Ba'ath Irak în 2003, utilizarea apei a revenit în prim-plan
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
gaze. A fost declarat oraș în anul 2004. Orașul Potcoava este situat în partea de est a județului Olt, la aproximativ 30 km de municipiul Slatina. În teritoriu, se află de o parte și de alta a văii pârâului Plapcea, afluent pe partea dreapta a râului Vedea, în nordul Câmpiei Boianului, prezentând caracteristici ale câmpiei înalte cu câmpuri prelungi și netede, separate de văi puțin adânci orientate spre sud - est și cu o înclinație usoară. La nord orașul este marginit de
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
Osica, luat de la pârâul ce curge în apropiere. Satul este amintit în 22 ianuarie 1590 în porunca prin care Mihnea Voievod întărește lui Tatomir și altora, stăpânire asupra satului Osica. Zona este ușor vălurită, teritoriul fiind străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Potcoava se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,65%), cu o minoritate de romi (7,23
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
orientate spre văile râurilor Timiș și Bistra, respectiv cu ipotenuza formată din cele două vai cu direcții opuse, cea a râului Rece (cunoscut și ca Râul Hideg) și cea a râului Șes, continuat de valea Râului Mare, la rândul său afluent al Râului Strei. Culmea principală are orientare dinspre nord-est înspre sud-vest. Altitudinea maximă a masivului este atinsă în vârfurile Căleanu, cu 2.192 m ("2.190" după alte surse), Țarcu, cu 2.190 m, și Pietrii cu 2.162 m.
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
aparține Șteiului. Râurile principale au o direcție nord-est-sud-vest (râul Rece, Lung și alb) sau sud-vest-nord-est (Mare și Șes). Râul Șes își are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf.
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf. Țarcu; are o lungime de circa 34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul Alb, de 24 km, își au obârșiile pe versantul vestic al vf. Țarcu. Mai la nord urmează pârâiele Armenis, Ilova, Bolvășnița și Sebeș. Bistra își are obârșiile sub vf. Custurii și Dealul Negru, izvorând din lacul Bistra, aflat
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
obârșiile sub vf. Custurii și Dealul Negru, izvorând din lacul Bistra, aflat la 1900m altitudine. În drumul său primește apele pârâielor Lupu, Bucovița, Marga și cele ale Bistrei Mărului. Regiunea nord-estică a munților este drenată de pârâul Zeicani și de afluentul lui, Zlatina, ce își poartă apele spre depresiunea Hațeg. În văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Astfel, în căldarea glaciară Oboroacele, se află Iezerul Țarcu, la 1950m, cubărit între grohotișuri. Taul Pietrele Albe și Taul Lucios, se află
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
Izei”, 100 hectare, este situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura. A fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de speologie montană din Baia Mare
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviței), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită acțiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peșteră caldă, cu o tempreatură de
Peștera Dâmbovicioara () [Corola-website/Science/305669_a_306998]