2,678 matches
-
din surescitarea tulbure și delirantă a Viridianei, iar cântecul Mutei personaj imaginat de Visarion și creat cu răscolitoare dăruire de către Valeria Sitaru... Vina tragică se ispășește într-o pădure ostilă și pustie, în care aparatul palpită parcă la unison cu agonia nebunului în timp ce imaginea (Vivi Drăgan Vasile), de un sepia cenușiu, materializează de la un capăt la celălalt al filmului senzația de peliculă arsă, mușcată de lumină. În sfârșit, elementul oniric, inserat poate cam abuziv și prea explicit față de Înghițitorul de săbii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al actorului vorbesc despre o uzură a omenescului. Limbajul s-a deteriorat, comunicare nu mai este posibilă decât prin aceste ritmuri frânte. Așezat pe un scaun, în fața scenei, doctorul face trecerea către un public care poate percepe așa plânsetul lung, agonia celor trei surori, Olga (Irene Flamann Catalina), Mașa (Larisa Stase Mureșean) și Irina (Margareta Avram)... (Cornel Ungureanu) Incendiul a fost stins. E greu de știut numai după zarva stărnită dacă a fost pojar sau bagatelă. Nu este exclusă bagatela dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o căutare individualizată (a fiecărui spectator, în lăuntrul său), căutare care nu mai poate fi dirijată de nici o eventuală cenzură (spre cauzele scontate/manipulate de aceasta). Prin urmare, spectatorul intră în poveste și o trăiește odată cu protagonistul, pendulând pirandellian între agonia suferinței existențiale (expresivizată cu grație extatică de regizor) și extazul revelației salvatoare (expresivizat de regizor cu lirism detașat, deloc patetic). Ca orice cineast al neliniștii morale, Alexa Visarion își duce spectatorul spre abisurile conștiinței, fiindcă de acolo își lansează mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
morții, are nevoie din partea rudelor sale de iubire necondiționată, de consolare și înțelegere compliantă. Și pentru că terminalii adeseori traversează o fază regresivă, comunicarea nonverbală devine canalul privilegiat de relaționare cu aceștia (prin atingeri delicate, masaj, îmbrățișări etc.), chiar și în timpul agoniei. Dacă în prima parte a vieții, trebuințele spirituale sunt ecranate de ritmul trepidant și risipirile cotidiene ale existenței, spre senescență ele se activează, devenind indispensabile în pragul morții. E. Kellay și M. Miclea (2007) au demonstrat, prin suport de teren
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihoterapiei psihedelice în asistența complexă a muribunzilor, domeniu în care portofoliul de intervenție este lamentabil de modest. Aserțiunea se justifică având în vedere că trebuie salvgardat dreptul elementar al oricărei ființe umane de a-i alunga penumbrele de gheață ale agoniei, pentru a muri în deplină seninătate și împăcare de sine. Iar obtuzitatea unor oficialități, care dintr-o excesivă și nejustificată prudență, continuă să interzică utilizarea substanțelor psihedelice, chiar și din rațiuni exclusiv medicale și în condiții riguros controlate, „împiedică sute
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adus și pe ei în situația de naufragiați. Astfel, singura ființ] afectat] va fi cea aruncat] peste bord. Vom presupune și c] cel aruncat va fi ucis înainte printr-o injecție și c] moartea sa va fi lipsit] de durere. Agonia nici unuia nu va fi mai lung] sau mai dureroas] decât a altuia. R]spunsul devine acum foarte simplu pentru utilitaristul clasic. Ființă aruncat] peste bord este cea care este cel mai puțin fericit] la momentul respectiv și care nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat] intenționat sau accidental, o persoan] poate fi ucis] pentru un scop personal sau pentru a o scuti de agonia sfârșitului dureros care se profileaz]. Chiar dac] scopul legii talionului este restrâns la cazuri în care r]ul este f]cut în mod intenționat, inc] mai exist] problemă referitoare la nivelul la care pedeapsă ar trebui s] imite crimă. Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
medicinei: "El este animalul zeilor morții și cel al lui Esculap o natură în care veninul (drogul n.n.) își unește cele două potențe: cea ucigașă și cea curativă". Dăm, astfel (trucînd enciclopedic), în titlul la fel de celebru al lui Irving Stone: Agonie și extaz. 9 noiembrie Pictori care n-au ieșit, o viață, din ulița lor. Dacă la enigmaticul Chardin (1699-1779), despre pictura căruia Diderot spunea că nu pricepe nimic din "vrăjitoria asta", dacă la acesta situația nu ne miră, "interioarele" francezului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
12.1999 pentru aprobarea normei sanitare b) la schimbarea vetrei stupinei; c) ori de câte ori este nevoie. │europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 2. Supravegherea prin examene de laborator, în │4. b) suplimentar, minimum 150 gr./proba albine vii, în agonie │ │ │- Paralizia cronică │b) bolile virale - examen anatomopatologic, │și moarte, porțiuni de 18 cmp/proba fagure cu puiet; fagure │ │ │- Boală botcilor negre │virusologic (prin ID) și histologic; │cu rezervă de hrană - miere și polen, plante (flori), din d) bolile micotice - examen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156225_a_157554]
-
a Uniunii Europene. Rubrica lui lunară despre chestiuni globale apare În multe dintre cele mai importante ziare și reviste europene. Jeremy Rifkin trăiește Împreună cu soția sa, Carol Grunewald, În Washington, D.C. Cuprins Introducere LECȚII NOI DE LA LUMEA VECHE 1. Lunga agonie a visului american 2. Noul pământ al oportunității 3. Miracolul economic liniștit CONSTRUCȚIA EREI MODERNE 4. Spațiu, timp și modernitate 5. Crearea individului 6. Invenția ideologiei proprietății 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bărbați și femei, trebuie că au simțit-o cu mai mult de două sute de ani În urmă când restul lumii vedea În America lumina speranței. Sper că Încrederea noastră nu va fi Înșelată. Lecții noi de la Lumea Veche 1. Lunga agonie a visului american. Tatăl meu, Milton, s-a născut În Denver, Colorado În 1908. Mama mea, Vivette, s-a născut trei ani mai târziu În El Passo, Texas, pe frontiera cu Mexicul. Făceau parte din ultima generație care a crescut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eră a includerii, diversității, calității vieții, jocului profund, sustenabilității, drepturilor universale ale omului, drepturilor naturii și păcii pe Pământ. Noi, americanii, spuneam că merită să mori pentru visul american. Pentru noul vis european merită să trăiești. NOTE Capitolul 1. Lunga agonie a visului american. 1. Decker, Jeffrey Louis, Made in America: Self-Styled Success from Horatio Alger to Oprah Winfrey, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1997, p. 92. 2. Ibidem, pp. 154-155. 3. Ibidem. 4. Miller, Perry, Errand into the Wilderness, MA
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
I et M-elle Sibi M. Lipides et protides sanguins dans la pellagre et dans les psychoses pellagreuses. 1932, nr. 4, 6. 25. Ballif L. et Ornstein. Étude sur des graisses et des albumines du sérum sanguin dans l'état d'agonie et post mortem. 1931, nr. 4, 6. 26. Ballif L. et Știrbu A. Méningite basilaire syphilitique et diabète inspide. XII-e Anné, nr. 1, 2. 27. Ballif L. et Lunewsky I. Sur un cas de sclérose latérale amyotrophique. 1934, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1928 și atinge o perioadă de înflorire prin anii 1933-1934, când accentul se deplasează spre anchetele regionale, și o fază culminantă sau de platou până prin anii 1938-1940. După acest moment avem, cum ar spune D. Gusti, și primele semne „de agonie a Institutului Social Român”, urmată de faza a șasea, a „dizolvării”, și desigur o fază a șaptea. Este drept că studiul de tip monografic se prelungește prin institutele regionale până în 1938, 1939, când ISBC publică Ancheta monografică în comuna Belinț
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a se Încredința șirului de biografii la „nivel Înalt”. Titlurile celor 8 capitole ale cărții se grupează În jurul cîtorva poli explicativi: tragedia (războiul), mitul (indigenizarea comunismului În anii ’50-’60), iluzia (prosperitatea anilor ’70), utopia (drepturile obținute de Solidaritatea) și agonia (anii ’80). Se confirmă, astfel, tradiția demascării regimurilor comuniste est-europene ca fază incipientă a investigării lor. Autorul se aliniază deci, necondiționat, axiomei potrivit căreia irealismul sistemului comunist a provocat distrugeri uriașe realității preexistente. Este, de altfel, ideea centrală a impresionantei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
zilnic al animalelor moarte efectuat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit din exploatație, numărul minim de animale care vor fi supuse examenului postmortem este de cel puțin 6; ținta examenelor post-mortem o vor reprezenta animalele moarte recent sau în agonie, care au prezentat febră și semne clinice întâlnite în pesta porcină clasică; rezultatul acestor examene post-mortem se înregistrează în Registrul exploatației. ... c) înregistrarea zilnică în Registrul exploatației a pierderilor prin mortalitate, efectuată de către deținătorul de animale. ... d) raportarea săptămânală de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
-se în sistem randomizat; probele sunt testate prin RT-PCR în sistem pull de câte 10 probe; ... b) de la animalele bolnave care în timpul examenelor clinice prezintă febră și semne clinice întâlnite în pesta porcină clasică; ... c) de la animalele moarte sau în agonie la care se efectuează examen necropsic se prelevează probe pentru examene virusologice dacă prezintă leziuni care să indice prezența pestei porcine clasice; numărul de porcine la care se efectuează aceste examene trebuie să fie de cel puțin 10; ... d) de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
această insolită experiență menționează Mitropolitul Antonie de Suroj (1914-2003) următoarele rânduri, deosebit de patetice și răscolitoare de suflet: „La începutul războiului, practicam medicina la secția de chirurgie a unui spital de campanie și pe secția mea se afla un soldat în agonie. Îl asistam în timpul zilei. Dar, într-o seară, m-am apropiat de el, l-am privit și mia devenit clar că nu mai avea mult timp de trăit. Îl întreb: <<Cum te simți?>> Se uită la mine cu o privire
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
melancolie senină, Cadavre în vid aduce cu sine împotrivirea și revolta, concretizate într-o imagistică de-a dreptul apocaliptică. Spectacolul, pus în scenă de un regizor aflat într-o profundă criză existențială și morală, este acela al unei lumi în agonie, în care „cadavre neîngropate la timp”, infestate de viermi hidoși, stau alături de șerpi, „cameleoni anxioși” și hiene, alcătuind laolaltă un bestiar al spaimei și coșmarului. O lume a „golului metafizic” și a „eroilor apocrifi”, nouă Sodomă în care domnesc dezolarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
lui față de evrei. Atitudinea Marii Britanii", în Apulum, XLVIII, Alba Iulia, MMXI, 2011, pp. 133-142. Arhire, Sorin, "Vizita oficială a regelui Carol al II-lea în Marea Britanie (15-18 noiembrie 1938), în Apulum, XLVII, Alba Iulia, MMX, 2010, pp. 383-393. Baciu, Nicolae, Agonia României, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997. Berindei, Dan, "Brătienii: Slujitori devotați ai nației române", în Dosarele Istoriei, 2001, nr.1, pp. 8-11. Beresniak Daniel, Francmasoneria în Europa de Est, traducere de Dan A. Lăzărescu, Editura Nemira, București, 1994. Băcescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de nenorocirile ei, de morții ei și de povara dezvăluirilor făcute. Dar important e că grefa mea franceză părea să nu mai existe. Ca și cum aș fi reușit să înăbuș cea de-a doua inimă din pieptul meu. Ultima zi a agoniei mele a coincis cu după-amiaza aceea de aprilie care trebuia să marcheze pentru mine începutul unei vieți fără himere... Am văzut-o din spate, în picioare, în fața unei mese din scânduri mari de pin negeluite, sub copaci. Un instructor îi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
caragialiană este clară. Cu alte cuvinte, de la acest punct de plecare al investigației privind descendența literară caragialiană, am selectat deja câțiva posibili candidați. Nu putem încheia această trecere în revistă a satirei postcaragialiene fără să acordăm atenție ineditului roman L'Agonie sans mort53 apărut în 1960 la Paris (Editura "Le mont Saint-Clair") semnat de Ch. Sèverin, pseudonim identificat cu ilustrul clasicist N.I. Herescu, de către Virgil Ierunca 54, pe baza unor indicii precum numele ales aluzie la toponimul Severin, orașul natal al
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Irina și bătrânul ei tată sunt văzuți ca exponenți ai unei lumi cu o filosofie stenică, potrivit căreia viața merită trăită, iar valorile umane trebuie protejate și perpetuate cu orice preț. Discuția dintre tată și fiică, din ceasul în care agonia morții coincide cu cea a nașterii, este semnificativă pentru simplitatea unei astfel de soluții reductibile, de fapt, la suspendarea angoasei: IRINA (mânioasă): Ba! Îl omor. (Țipă.) Nu mai vreau să aduc pe lume pe nimeni... Nu mai pot... Mai bine
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cel mai crunt registru al absurdului. Aceasta pentru că protagonista însăși, deși dintr-un reflex, înrădăcinat, cum am văzut, prin educație străbună, se sacrifică pentru a permite vieții să triumfe, este în același timp conștientă de inutilitatea sau, mai degrabă, de agonia care urmează "aruncării în lume". Este astfel mare diferența între Iona și Paracliserul, pe de o parte, care au revelația absurdului și decid să pună capăt farsei, ambii jucând câte un renghi macabru destinului absurd, și, pe de altă parte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Afansol, Editura Junimea, Iasi, 1991. Gogea, Vasile, Oftalmoftologia sau ochelarii lui Nenea Iancu, Editura "Grinta", postfață de Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002. Groșan, Ioan, O sută de ani de zile la porțile Orientului, Editura Fundației Culturale Române, Bucuresti, 1992. Herescu, N.I., Agonie fără moarte, traducere de Cornelia Ștefănescu, vol. I, 1998, cu un post scriptum de Nicolae Florescu, vol. II, Viețile paralele,1999, postfață de Cornelia Ștefănescu, Editura "Jurnalul literar", București. Ionescu, Eugen, Război cu toată lumea, Publicistica românească, vol. II, ed. îngrijită
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]