5,707 matches
-
plus, datorită faptului că cel puternic și viguros Îl Învinge pe cel slab și neputiincios, se produce o selecție naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
pe cel slab și neputiincios, se produce o selecție naturală a celor cu un potențial genetic ce va permite, odată cu transmiterea lui urmașilor, reproducerea agresivității. Totuși, datele obținute În studiul agresivității la animale au, datorită continuității genetice, părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor acestuia. Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au fost supuse
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au fost supuse unor multiple critici. La animale, agresivitatea este influențabilă și modificabilă În mai mare măsură decât sugerează aceste teorii. De exemplu, Încă din 1930, Zing Young Kuo a crescut pui de pisică Împreună cu mama
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au fost supuse unor multiple critici. La animale, agresivitatea este influențabilă și modificabilă În mai mare măsură decât sugerează aceste teorii. De exemplu, Încă din 1930, Zing Young Kuo a crescut pui de pisică Împreună cu mama ce mânca șoareci, alți pui de pisică izolați și o a treia categorie
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
fost puși Într-un loc În prezența unor șoareci. Comportamentul lor a fost diferit: cei care au fost crescuți Împreună cu mama mâncătoare de șoareci au omorat șoarecii În proporție de 85%, iar cei care au crescut Împreună cu șoarecii au manifestat agresivitate numai În propoprție de 17%. Privitor la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
șoareci. Comportamentul lor a fost diferit: cei care au fost crescuți Împreună cu mama mâncătoare de șoareci au omorat șoarecii În proporție de 85%, iar cei care au crescut Împreună cu șoarecii au manifestat agresivitate numai În propoprție de 17%. Privitor la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la 100000 de locuitori
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că nu cunosc agresivitatea și altele care se manifestă deosebit de agresiv. De aexmplu, În cadrul unei statistici oferite de Archer și Gartner, privitoare la rata omiciderilor, În perioada anilor ’70 situatia (exprimata la 100000 de locuitori se prezenta asfel: aproape zero(Norvegia; sub 1(Anglia
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
pe mecanismul de polarizare repolarizare, de transmitere transsinaptică a influxului nervos, pe jocul de excitație inhibiție, pe ierarhizarea neurofunctională, prin integrări succesive la diferite niveluri de complexitate. Aceste procese neurofiziologice asigură mecanismele de adaptare homeostatică a organismului, internă și externă. Agresivitatea ar fi În sensul cel mai profund biologic, un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
externă. Agresivitatea ar fi În sensul cel mai profund biologic, un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.Vandenberg a demonstrat rolul hormonului masculin În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om. Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.Vandenberg a demonstrat rolul hormonului masculin În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om. Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă că nu există diferențe Între oameni În privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonală și cele biochimice (creșterea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonală și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea. 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonală și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea. 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonală și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea. 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de mediu. In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
In acest sens cea mai cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
cunoscută teorie este cea formulată de cercetatorul american de la Universitatea Yale, John Dollard, și de colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
colaboratorii săi, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. Chiar În prima pagină a lucrării lor, intitulată Frustrare și Agresivitate, apar cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacement către
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
cele două postulate: “agresivitatea este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacement către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
este Întotdeuna o consecință a frustrării”; “frustrarea Întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”. Blocarea căii de atingere a unui anumit scop crează frustrări, care, la rândul lor, se constituie În sursa de manifestare a agresivității. Destul de frecvent, Însă, agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacement către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind omul care, fiind umilit
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132, ce utilizează trei criterii: economia (gradul de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de Rosenzweig (cf. Rudică, 1979, pp.131-132, ce utilizează trei criterii: economia (gradul de deposedare al trebuințelor frustrante; sinceritatea răspunsurilor; adecvarea răspunsurilor; În cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustrante s-
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
aeea a indivizilor care, cunoscând normele morale, sociale, dar fără a le interioriza sau accepta, disimulează sau amână reacțiile agresive (Rudică, T., 1979, Pp.137-140. 2.2.2.Teoria Învățării sociale Dintr-o altă perspectivă, teoreticienii Învățării sociale susțin că agresivitatea este dobândită fie prin Învățare directă acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]