10,591 matches
-
apărută la Botoșani, în 1935. Membru al Partidului Comunist Român din 1937, va ocupa după 1944 înalte funcții administrative, fiind la un moment dat ministru adjunct la Învățământ și Cultură. În ultimii ani ai vieții e angajat redactor-șef la „Albina”. Reportajele lui P. literaturizează, pe linia realismului socialist, „transformările” care cuprind țara după instaurarea comunismului. Se prezintă tezist, conform unei scheme rudimentare, o imaginară îmbunătățire a vieții societății românești la toate nivelurile: turism, agricultură, educație, ca în După alungarea faraonilor
PRISNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289026_a_290355]
-
la Biblioteca Academiei Române, unde rămâne până în martie 1958, când se vede înlăturat din motive politice, ca autor al lucrării Enciclopedia „Cugetarea”, pe care o publicase în 1940. A colaborat, în afara ziarelor „Universul” și „Cuvântul”, la „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Analele Dobrogei”, „Arhiva” (Iași), „Arhivele Olteniei”, „Almanahul ziarului «Dimineața»”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cercetări istorice”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Calendarul ziarului «Universul»”, „Datina” (Craiova), „Dimineața” (Cernăuți), „Făt-Frumos”, „Floarea de foc”, „Glasul Bisericii”, „Junimea literară”, „Limba română”, „Lumea românească
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
și apoi la Timișoara, săptămânal între 2 ianuarie și 30 aprilie 1872, 31 martie și 31 decembrie 1874, bilunar între 13 ianuarie și 15 septembrie 1875. În 1872 periodicul, redactat de poetul Iulian Grozescu, este un supliment al ziarului politic „Albina” și se află, astfel, sub influența politică a familiei bănățene Mocioni. În consecință, P. combate politica activistă și pe reprezentanții ei din Banat, precum și excesele administrației dualiste, dar, prin pana, uneori inspirată, a lui Iulian Grozescu, satira capătă un sens
PRICULICIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289020_a_290349]
-
București, 1999; Tablou cu îngeri păzitori, Craiova, 2000; Fantasme cu mirese zburând, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 2001; Știu pe de rost moartea, Craiova, 2002; Poezii, Drobeta-Turnu Severin, 2002; Melopee pentru Anița, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, O creangă cu albine cu tot, AFT, 1986, 1; Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1986, 6; Valeriu Cristea, Valențele talentului, RL, 1989, 10; Gheorghe Tomozei, Cu o floare-n colțul gurii, FLC, 1989, 14; Coșovei, Pornind, 54-56; Lucian Chișu, Forța ascunsă a lirismului, L
PREDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
el încă se mai afla sub zodie romantică, de vreme ce traducea în placheta Plăcerea sâmțirei (1837) din Lamartine, precum și alte stihuri, împânzite de simțăminte din „ceasuri singuratice”. Poeziile proprii, unele de înrâurire folclorică, și le publică, înainte și după 1848, în „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Zimbrul”, „Calendarul literar al «Foii Zimbrului»”. Cu un ascuțit simț al ridicolului, R., pe care stilul mușcător, sarcastic sau persiflant îl prinde, reușește mai bine în fabule, care au și o construcție ingenioasă
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
condus publicațiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta țăranilor din Muscel” (1920-1921) și „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Șezătoarea”, „Foaia interesantă” ș.a. Culege proză populară, îndeosebi legende, pe care le include în mai multe volume: Dăfii, snoave și povești (1904, în colaborare cu Șt. Duțescu), Legende, tradiții și amintiri istorice adunate
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
și recenzii, prezentate într-o ținută în general academică, dar fără a reuși să impună inițiative literare, culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii G. Păscu (Antim Ivireanul, Note despre Cantemir), St. Zeletin (Începuturile romantismului român), Iorgu Iordan („Albina românească”. Note pe marginea primului ei volum). Mai semnează P. Constantinescu-Iași, Ion Petrovici, Liviu Marian, G. Zâne. C.Tt.
REVISTA CRITICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]
-
Berger, G. Bilca, M. George, Radu Mavrodin, Vasile Vasilescu. Pentru lucrarea colectivă Arta și literatura în slujba independenței naționale a fost distins, alături de ceilalți autori, cu Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1977). M. debutează simultan în „Cultura poporului” și în „Albina” (1954) cu folclor și articole de folcloristică. Editorial, este prezent în 1959 cu Folclor din Suceava, prima culegere de după război ce cuprinde versuri populare inedite, provenind de la o singură sursă, mama sa. Dubla formație, de critic literar și folclorist, se
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
19.I.1919, Muncești, j. Lăpușna - 3.III.1981, București), poet și prozator. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. După debutul ce s-ar fi produs în 1938, M. colaborează cu versuri și proză la „Cuvânt moldovenesc”, „Albina”, „Basarabia literară”, „Raza literară”, „Atelier literar”, „Cadran”, „Universul copiilor”, „Pogonici”, „Familia”, „România literară” ș.a. Debutează editorial cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă (1940), semnată A.-Diana Cortes. Până în 1947 îi mai ies de sub tipar paisprezece plachete și volume de
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
și prozator. Este fiul Mariei (n. Părnuș) și al lui Nicolae Neacșu, funcționar. Între 1956 și 1959 frecventează Liceul „Mihai Eminescu” din București, iar între 1960 și 1964 urmează tot aici Facultatea de Filologie. Va fi profesor (1965-1966), redactor la „Albina” (1968-1973), la „Flacăra” (1973-1977), șef de secție la Redacția publicațiilor pentru străinătate „România” (1977-1984), redactor la „Luceafărul” (1984-1989) și din 1992 până în 1996 ca expert guvernamental la Departamentul informații publice. Debutează în „Gazeta literară” (1964) cu schița Limpede ca bună ziua
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
științifice, combate înflăcărat superstițiile, chiar dacă, intermitent, se preocupă de altceva (Despre viața viitoare la români, Credințele religioase la români). În aceeași cheie scrie la „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Gazeta săteanului”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Albina” ori la „Calendarul pozitivist”, „Almanahul social-democrat” ș.a. E directoare (1894) a revistei „Evenimentul literar”, unde publică mult, uneori sub pseudonim (Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina, Vanda D.). Recunoscută ca o vajnică militantă în interiorul mișcării social-democrate românești, se vede însă obligată să
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
de studii de specialitate, de manuale și capitole în diferite tratate publicate în țară și în străinătate. Ca scriitor debutează în 1967 cu proză științifico-fantastică în „Preludiu”, supliment al „Scânteii tineretului”. Publică poezii și teatru în „Luceafărul”, „Viața studențească”, „Astra”, „Albina”, „România literară”, „Săptămâna”, „Amfiteatru”, „Jurnalul literar” și colaborează la reviste românești din străinătate: „Vatra”, „Căminul”, „Cuvântul românesc” ș.a. Prima carte, Butoiul lui Diogene și Mica publicitate, apărută în 1969, este urmată de câteva volume de teatru scurt: Scurtă poveste cu
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
părăsi mișcarea socialistă în 1899. Ulterior se înscrie în Partidul Liberal (1903) și va conduce „Voința națională”, oficiosul acestuia. Mai publică articole de istorie și drept în „Noua revistă română”, în „Viața românească” și compilații de vulgarizare a științei în „Albina”. Ieșit din viața publică, îmbătrânit și îndurerat (îi mor doi fii), N., din 1918 jurisconsult pe lângă Înalta Curte de Casație, traduce lucrări de drept, face studii asupra istoriei instituțiilor juridice românești etc. Și-a încheiat viața „cu ideile cele mai
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
un sat, iar după august 1944 devine secretar al Comitetului Județean Vlașca al Partidului Comunist Român (până în 1946). După ce editează la Giurgiu revista „Veac”, este redactor la „Vestea satelor”, „Frontul plugarilor”, „Scânteia satelor”, „Agricultura nouă” și redactor-șef adjunct la „Albina”. Debutează la „Cuvântul liber” în 1935, colaborând apoi și la „Azi”, „Meridian”, „Timpul”, „Fapta”. Prima carte, nuvela Întovărășirea, îi apare în 1949. Reprezentant prolific al realismului socialist, N. este unul dintre condeierii care, dând tiparului și câte două romane pe
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
Blaj, unde în 1869 își ia bacalaureatul. Se înscrie apoi la Seminarul Teologic din Sibiu. Între timp îl cunoaște pe mitropolitul Andrei Șaguna, cîștigându-i simpatia și protecția. Viitorul publicist intenționa să studieze dreptul, dar solicitat de Visarion Roman, fondatorul Băncii „Albina”, se angajează funcționar la această instituție. Mai târziu va fi el însuși director al Băncii „Cordiana” din Fofeldea (lângă Sibiu). A mai îndeplinit și alte funcții: bibliotecar al Astrei, arhivar bibliotecar, membru în Eforia Școalelor Centrale Române Greco-Ortodoxe din Brașov
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
PETRESCU, Dragomir (2.IX.1886, Cobia, j. Dâmbovița - ?), poet și prozator. A fost învățător în Brătulești (1909-1916). Participă la război, ajungând la gradul de căpitan, iar din 1920 se stabilește la Bolgrad. A colaborat cu versuri și proză la revistele „Albina”, „Revista generală a învățământului”, „Universul literar”, „Curentul”. În 1936 era director al revistelor „Școlărie” și „Bugeacul”, condus cu mari sacrificii, iar în decembrie 1938 edita „Bugeacul copiilor”. În 1940, după ocuparea Basarabiei, se refugiază la București. A scris versuri patriotice
PETRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
bufet (1995; Marele Premiu la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt altceva decât transpuneri în registru dramatic după povestiri din volumul Eclipsa. P. realizează și câteva adaptări ale unor povești scrise de Frații Grimm (Crăiasa albinelor, Lupul și vulpea, Prințul fermecat), H. Chr. Andersen (Hainele împăratului), Ion Creangă (Povestea unui om leneș) și James Reeves (Tom Degețel). SCRIERI: Grădina de vară, București, 1989; Eclipsa, București, 1993; Farsa, București, 1994; Primăvara la bufet, București, 1995; Într-o
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Crăciun și Anul Nou, Huși, [1943]; George Cozma- Diaconu, Colinde și plugușoare, Fălticeni, f.a., P. Gheorgheasa, Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, București, f.a.; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969. Repere bibliografice: V. Bumbac, Serbarea Anului Nou la români, „Albina”, 1869, 1; G. Dem. Teodorescu, Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, 58-62; Gh. Ghibănescu, Plugușorul, „Analele literare”, 1888, 1; S. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1898, 22-24; C. Rădulescu-Codin, D. Mihalache
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
în 1839, a fost un remarcabil actor de tragedie, ilustrându-se în interpretarea unor eroi romantici, cât și în dificile roluri de compoziție. A publicat și versuri, originale și traduceri (din Adèle Hommaire de Hell), în foile vremii („Spicuitorul moldo-român”, „Albina românească”, „Zimbrul”, „Almanah de petrecere pentru moldo-români”, „Almanah pentru români”). În stihuirile lui de factură meditativă, autorul pare tentat de lirica de idei, muncit de întrebări nebuloase asupra veșniciei timpului și a misterului vieții („ascunsul firii”). Altă preferință, care îi
PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288879_a_290208]
-
2874. Goga Nicolae, 4 apartamente, București, str. Dumitru Florescu 13. 2875. Gherman Victor și Valeria, 7 apartamente, București, str. Cobalcescu 8, str. Hameiului 4. 2876. Gatorno Ana, 5 apartamente, București, str. A. Popov 7; Brăila, str. Bolintineanu 7. 2877. Giordani Albină, 4 apartamente, București, str. Turda 193. 2878. Georgescu Ioan, 3 apartamente, București, str. Traian 228. 2879. Gavanescu Ion și Elenă, 4 apartamente, București, str. Badea Cartan 14. 2880. Grigoriu Celus, 4 apartamente, București, str. Berzei 4. 2881. Georgescu Vasile și
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5 apartamente, București, sf. Constantin 22 5485. Nestorescu Valeria, 2 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 16, str. Dr. Tomescu 10 5486. Nicorescu Ștefan, 6 apartamente, București, str. Ing. Zablovski 6, str. Abrud 133 5487. Naca Anastase, 10 apartamente, București, str. Albinelor 34, 37, str. Doamna Chiajna 22 5488. Nanu Gheorghe, 4 apartamente, București, Prof. Cantacuzino 8, str. Delavrancea 51, 53 5489. Niculescu Ion, 17 apartamente, București, str. Smardan 26, 28, str. Cuza Vodă 141 5490. Negoescu Gheorghe, 2 apartamente, București, Dr.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Dinicu Golescu 11 7537. Ștefănescu Const., 6 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 61, str. Lucaci 61 7538. Ștefan P. Alex. moștenit., 3 apartamente, București, str. Sft. Apostoli 77 7539. Șelaru Teodora și D-tru, 5 apartamente, București, str. Albinelor 53, str. Dudești 64, str. Mendeleev 48 7540. Ștefănescu Ion Radu și Maria, 7 apartamente, București, str. Transilvania 14, 14 A, 14 B 7541. Ștefănescu Eliza, 6 apartamente, București, str. Plevnei 135 7542. Ștefănescu Maria, 3 apartamente, București, str. General
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Pantelimon 116 123. Dumitru Teodor, str. Sf. Mină 6 124. Dumitrescu Ion, str. Trei Scaune 1 125. Branzoi Constantin, str. Sulea Ion 285 126. Stănculescu Dumitru, str. Alexandru Bascu 3 127. Vasilichia Nicolau, Alex. Balasanu 10 128. Roza Mihailovici, str. Albinelor 44 129. Demicov Radiani, Aleea Zânelor 1 130. Goldenberg Aneta, str. Bateriilor 6 131. Micu Maria, Buzoieni 57 132. Dukland Fermo Jaquelin, str. Cuza Vodă 58 133. Gheorghe Radu, str. Cap. Usurelu Ion 7 134. Ivanovici Antonio Iosif, B-dul Mărășești
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de autori preromantici și romantici. De unde în 1837, în prefața românească la Maria Tudor de Victor Hugo, lua apărarea romantismului, în 1838, într-o epistolă către Gh. Asachi, se desparte de romantism în favoarea clasicismului. În afara lui Victor Hugo (Baladele, în „Albina românească”, și Dervișul, din ciclul Orientalelor, în „Curier de ambe sexe”), a mai tradus sau a imitat din G.-M. Legouvé, Ch.-H. Millevoye, L. Dufilhol, J. Delille. Folosindu-se de intermediare franțuzești, a tălmăcit versuri din literatura germană și
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
la contribuție un text rusesc al lui P. Saveliev. Fragmente atingătoare de istoria Moldovei, trase din istoria Rosiei, după N. M. Karamzin, apar în „Magazin istoric pentru Dacia”. Din 1835 N. e un colaborator prețuit al publicațiilor lui Gh. Asachi („Albina românească”, „Alăuta românească”, „Spicuitorul moldo-român”) și I. Heliade-Rădulescu („Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Gazeta Teatrului Național”, „Muzeu național”). A mai scris în „Dacia literară”, „Propășirea” - unde a fost redactor - și în presa unionistă („România literară”, „Steaua Dunării”, „Zimbrul”, „Tribuna
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]