2,739 matches
-
roșii e foarte variată. O specie care trăiește în Marea Nordului - hondrus - este folosit ca un remediu pentru boli ale tractului respirator . Alge roșii sunt utilizate pentru obținerea de legume folosite în industria produselor de patiserie și microbiologie. Resursele naturale de alge de mare în țara noastră sunt nesemnificative sunt răspândite în Marea Neagră . Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă , deoarece acestea creează mai multe biomasă decât plantele terestre . Celula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
ca un remediu pentru boli ale tractului respirator . Alge roșii sunt utilizate pentru obținerea de legume folosite în industria produselor de patiserie și microbiologie. Resursele naturale de alge de mare în țara noastră sunt nesemnificative sunt răspândite în Marea Neagră . Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă , deoarece acestea creează mai multe biomasă decât plantele terestre . Celula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt forme unicelulare sau multicelulare. Grup foarte unic le constă algele sifonale: thalli nu
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
de alge de mare în țara noastră sunt nesemnificative sunt răspândite în Marea Neagră . Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă , deoarece acestea creează mai multe biomasă decât plantele terestre . Celula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt forme unicelulare sau multicelulare. Grup foarte unic le constă algele sifonale: thalli nu sunt împărțite în celule, în ciclul de dezvoltare este un stadiu unicelular . Este evident că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
în Marea Neagră . Importanța algelor în natură și în viața omului este enormă , deoarece acestea creează mai multe biomasă decât plantele terestre . Celula - prezentă unitatea structurală de bază a corpului algelor ,sunt forme unicelulare sau multicelulare. Grup foarte unic le constă algele sifonale: thalli nu sunt împărțite în celule, în ciclul de dezvoltare este un stadiu unicelular . Este evident că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce în thallus e neobișnuită . Algele roșii (Rhodophyta ) grupează
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
unic le constă algele sifonale: thalli nu sunt împărțite în celule, în ciclul de dezvoltare este un stadiu unicelular . Este evident că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce în thallus e neobișnuită . Algele roșii (Rhodophyta ) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
că celula și aici își păstrează valoarea ca element central , dezvoltare și diferențiere care duce în thallus e neobișnuită . Algele roșii (Rhodophyta ) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
de individualitate și schimbările legate de structura și funcția de celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
celule. Odată cu apariția și diferențierea legată de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întâlnește înmulțirea prin zoospori care se formează într-o celulă transformată în zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se înconjoară
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
mai mici microgameți) și oogomie (când există un gamet mare, imobil, numit oosferă, format într-un organ feminin al plantei - oogon - și un gamet mic, mobil, numit anterozoid, format într-un organ masculin al plantei - anteridie). În afară de cele arătate, la algele mai există și conjugarea, cand celulele sexuale nu sunt celule specializate, dar care prin contopire dau naștere la un zigot. Zigotul va intra în diviziune și dacă aceasta este normală (cariochineză), rezultată va avea numărul de cromozomi ai zigotului, adică
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
sporofitică este urmată de cea gametofitică, aceasta din urmă de generația sporofitică ș.a.m.d.), la unii taxoni cu ambele generații egale ca existență, iar la alții cu predominarea generației sporofitice față de generația gametofitică și invers. Filogenetic, se pare că algele își au originea în grupa euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite. Acrochaetium savianum (Auduinella saviana) Este o algă roșie cu tal simplu, cu aspect de tufă
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
generația gametofitică și invers. Filogenetic, se pare că algele își au originea în grupa euglenofitelor astotrofe, din care au apărut volvocalele unicelulare. De la această treaptă clorococalele și ulotricalele, ultimele generand încrengăturile briofite și pteridofite. Acrochaetium savianum (Auduinella saviana) Este o algă roșie cu tal simplu, cu aspect de tufă, de tip heterotrih. Carpogonul fără pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul sau mai mulți pirenoizi. Are lungimea de câțiva milimetri. Trăiește
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
tal simplu, cu aspect de tufă, de tip heterotrih. Carpogonul fără pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul sau mai mulți pirenoizi. Are lungimea de câțiva milimetri. Trăiește epifita pe alge, uneori și endofita în ape curate. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu tal filamentos, cu ramificație pseudodihotomica. Celulele talului sunt plurinucleate. Are aspect delicat, cu tufe rotunjite, roșii-roz. Atinge lungimea de 10-15 cm. Se fixează pe substrat dur, primăvara
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul sau mai mulți pirenoizi. Are lungimea de câțiva milimetri. Trăiește epifita pe alge, uneori și endofita în ape curate. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu tal filamentos, cu ramificație pseudodihotomica. Celulele talului sunt plurinucleate. Are aspect delicat, cu tufe rotunjite, roșii-roz. Atinge lungimea de 10-15 cm. Se fixează pe substrat dur, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu un tal
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu tal filamentos, cu ramificație pseudodihotomica. Celulele talului sunt plurinucleate. Are aspect delicat, cu tufe rotunjite, roșii-roz. Atinge lungimea de 10-15 cm. Se fixează pe substrat dur, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu un tal cilindric, filamentos, cu ramificație dihotomică, cu aspect mărgelat datorită celulelor cu cromatofori care acoperă în special articulațiile. Fiecare ramificație se termină cu niște brațe scurte cu aspect de clește. Lungimea celulelor de la baza talului este de
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
clește. Lungimea celulelor de la baza talului este de 4-5 ori mai mare decât lățimea lor. Filamentele sunt fine, cu interstiții hialine. Atinge lungimea de 6-15 cm. Trăiește pe pietre sau epifită pe Cystoseira, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie. Stratul cortical acoperă toata suprafața talului. Celulele stratului cortical sunt mici, dispuse fără nici o ordine. Organele de reproducere se dezvoltă numai pe părțile superioare ale talului. Lungimea celulelor de la partea bazală a talului este de două ori mai mare
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
noiembrie. Habitatul tipic este “Câmpul lui Zernov”, o arie din nord-vestul Mării Negre, la adâncimea de 43-48 m, care măsura odată 11000 km pătrați. Acum această arie s-a redus foarte mult datorită eutrofizării. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora nervosa. Este o algă roșie cu tal multiaxial, lamelar, ramificat, adesea dihotomic, în a cărui structură există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o zonă corticală din celule mici dispuse radial. Marginile ramificatiilor sunt încrețite, iar median au un fel
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
zonă corticală din celule mici dispuse radial. Marginile ramificatiilor sunt încrețite, iar median au un fel de “nervură”. Atinge lungimea de până la 50 cm. Trăiește fixată pe stânci la adâncimi de 15-50 m. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora membranifolia. Este o algă roșie la care de pe discul adeziv porneste o “tulpiniță” scurtă, de pe care se desfac ramuri laterale, cuneiforme, care au la capăt mai multe lame mici plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Trăiește liberă, nefixată, în zona sublitorală. Încadrare
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
ramuri laterale, cuneiforme, care au la capăt mai multe lame mici plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Trăiește liberă, nefixată, în zona sublitorală. Încadrare taxonomică: Sinonime: Hutchinsia biasolettoana, Hutchinsia variegata, Polysiphonia leptura, Polysiphonia vidovichii, Polysiphonia variegata. Este o algă roșie cu tal filamentos, ramificat în multiple planuri (are aspect de tufă). Axul talului este format din celule centrale, care sunt înconjurate de șiruri de celule pericentrale (5-8 la vârf). În secțiune transversală are aspect multiaxial. Atinge lungimea de 10-20
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Axul talului este format din celule centrale, care sunt înconjurate de șiruri de celule pericentrale (5-8 la vârf). În secțiune transversală are aspect multiaxial. Atinge lungimea de 10-20 cm. Se întâlnește la adâncimi de 5-6 m. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu tal lamelar, foliaceu, monostromatic care se îngustează spre bază. Celulele talului nu sunt legate între ele prin plasmodesme, sunt uninucleate și au un cromatofor stelat. Celulele de la baza talului se împletesc formând o calozitate pentru fixare. Atinge lungimea
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. le sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.
Diatomee () [Corola-website/Science/316077_a_317406]
-
hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut din cauza înrudirii, ci din cauza acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți în sinteza paramilonului, o formă de
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
în altele cu bor-10 efectuate de Martin Kamen în ciclotronul de 37 de țoli din Laboratorul de Radiații, Ruben și Kamen, împreună cu alți colaboratori din domeniile botanică, microbiologie, fiziologie și chimie organică, au căutat calea dioxidului de carbon în plante, alge și bacterii. La început, rezultatele obținute, perturbate de absorbția produselor de reacție pe reziduuri proteice, nu au relevat calea carbonului în fotosinteză, dar au reușit să trezească interesul oamenilor de știință din toată lumea aflați în căutarea unor răspunsuri la întrebări
Sam Ruben () [Corola-website/Science/320913_a_322242]
-
umană permanentă, dar între 1.000 și 5.000 de oameni locuiesc pe parcursul anului la stații de cercetare împrăștiate pe întreg continentul. Numai plantele și animalele adaptate la rece supraviețuiesc acolo, inclusiv pinguini și pinipede, nematode si multe tipuri de alge și alte organisme, precum și vegetație de tundră. Deși miturile și speculațiile despre un "Terra Australis" („Ținut de Sud”) datează din antichitate, prima reperare confirmată a continentului a avut loc în anul 1820 de către expediția rusă a lui Fabian Gottlieb von
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]