2,714 matches
-
pe dinăuntru, golită de suflet, și așa mi-am pierdut viața, Arnold”. Lumea continuă să-i spună „țicnita”, „femeia în alb”, „femeia cu chipul livid”, construind astfel în jurul ei imaginea unei moarte vii, a unei fantome rătăcitoare, ilustrare a unei alterități în care experiența nebuniei se împletește cu aceea a morții. Or, tocmai această „femeie cu chipul livid” posedă, după propria mărturisire a sculptorului, cheia creativității lui, secretul viziunilor sale artistice. Să nu uităm că ei îi va cere ajutorul Maja
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
viață, purtându-se de parcă devenise nebun. O viață ce-i dădea sentimentul că e închis în trupul altcuiva, până-ntr-atât de imensă era ruptura lui cu trecutul. Străinul trăise experiența unui altundeva, în sensul că pătrunsese pe teritoriile unei alterități radicale, pe care nu și-o pot închipui decât cei morți sau cei atinși de nebunie. De aceea vorbește el despre încercările la care fusese supus ca despre o veritabilă „probă a morții”: „moartea mi-a dat noi puteri”. Ce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
al Teatrului Cruzimii, Artaud revine și asupra numelor date „aparițiilor”: fie că sunt nume de zei ori nume de vajnici eroi căzuți în bătălii, important este că ele desemnează întotdeauna ceva ce depășește simplul plan al umanului, că indică o alteritate ce poate fi reprezentată în egală măsură de moarte sau de divinitate. O alteritate susceptibilă să devină vizibilă, să se materializeze atât prin imaginea din vis, cât și printr-o apariție efectivă, lucru deopotrivă valabil pentru un mort și pentru
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de zei ori nume de vajnici eroi căzuți în bătălii, important este că ele desemnează întotdeauna ceva ce depășește simplul plan al umanului, că indică o alteritate ce poate fi reprezentată în egală măsură de moarte sau de divinitate. O alteritate susceptibilă să devină vizibilă, să se materializeze atât prin imaginea din vis, cât și printr-o apariție efectivă, lucru deopotrivă valabil pentru un mort și pentru un zeu. Ca discurs despre prezență/absență, despre o prezență sugerată de materialitatea vizibilă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
senzația că ar avea un al doilea corp, o a doua pereche de membre, ca și cum, modificându-i silueta, veșmintele l-ar transforma în propria efigie”. Și tocmai pentru că devine efigie, actorul devine și lăcaș al aparițiilor, purtător al semnelor unei alterități ce se lasă văzută, căci, prin frumusețea stranie a costumelor, a pieptănăturilor - o frumusețe nepământeană, ce trimite la o lume de dincolo de uman -, el evocă „ceva neomenesc, ceva divin”, produce „o miraculoasă revelație”. Veritabile semne plastice, autentice statui, „hieroglife în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
faptul că teatrul se definește în mod esențial prin această interogație exasperată adresată materiei inerte, caracteristicii sale de a fi de neconceput pentru noi, materia care - tocmai datorită acestei lipse de sens, din punctul nostru de vedere - devine figura unei alterități enigmatice, incomprehensibile? Am amintit mai sus că Marc Augé făcea din necesitatea de a gândi materia inanimată motivația principală a fabricării „zeului-obiect”, văzut ca dublu al unui mort ori al unui zeu. La rândul său, în Lecțiile de la Milano, Kantor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în celălalt. Astfel, în toate oglinzile Antichității, aceste jocuri ale aceluiași și ale celuilalt deschid drumul spre o înțelegere a imaginii sinelui ca reflectare, dar o reflectare în centrul căreia se află Celălalt, străinul de esență divină, întruchipare a unei alterități a cărei expresie extremă o constituie Gorgo. Oglinzile lui Genet sunt, într-un anume fel, urmașele oglinzilor antice. Ele servesc drept reflex unui spectral ce ține deopotrivă de oglinda lui Narcis și de aceea a lui Gorgo. E de ajuns
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
orice caz, Warda - figură totemică a actorului, Warda care, asemenea statuilor lui Giacometti, înscrie în spațiul teatral acest corp statuar ce pare că se apropie și, în același timp, se depărtează de moarte. Căci, pentru Genet, actorul este purtătorul unei alterități. Corp-materie și corp-fantomă, el se află întotdeauna „pe buza prăpastiei dintre viață și moarte”. Iluzia teatrală sau aparențele luate drept apariții Afirmându-și convingerea că actorul își îndeplinește misiunea în imediata vecinătate a morții, Genet pare să încerce o depășire
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și forța amăgirilor Fantoma, apariția supranaturală și imaginea din vis 25 Invocarea morților sau scena tragediei ca loc al aparițiilor 29 Cel mort trăiește în cel viu 33 Cadavrul tragic naște fantome 38 Eroul tragic, un mort viu 41 Teritoriile alterității sălbatice: moartea și nebunia 43 Delirul tragic: rătăcire și cunoaștere 48 Fantoma sau jocul amăgirii și al adevărului 51 Oedip și mormântul invizibil 56 Statuia și fantoma 59 Moartea privită în față sau eroul mascat 65 II Scena teatrului no
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
100 Actorul-dansator, avatar al colossos-ului: o estetică a privirii și a vocii 104 Pinul, emblemă a locului apariției 106 III Fantoma shakespeariană între aparență și certitudine, între iluzie și realitate „Cine-i acolo”, în întuneric? 111 Pădurea și ambivalența spațiilor alterității 122 Eroul războinic sau moartea privită drept în față 127 Spațiul vrăjitoarelor și al fantomelor, teritoriu al alterității indecise 132 Spectralul în noaptea istoriei 139 Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatrului 147 Arta magică a teatrului și statuia care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
106 III Fantoma shakespeariană între aparență și certitudine, între iluzie și realitate „Cine-i acolo”, în întuneric? 111 Pădurea și ambivalența spațiilor alterității 122 Eroul războinic sau moartea privită drept în față 127 Spațiul vrăjitoarelor și al fantomelor, teritoriu al alterității indecise 132 Spectralul în noaptea istoriei 139 Convocarea fantomelor: puterea magicianului și puterea teatrului 147 Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețește 151 Moartea aparentă, moartea adevărată și „efectul de fantomă” 160 Privirea iubirii și privirea morții 168
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din instituțiile publice și a personalului din serviciile publice de educație, sănătate, asistență și protecție socială etc. pe teme referitoare la prevenirea și combaterea discriminării, la promovarea diversității (istorică/etnică/lingvistică/culturală/ religioasă/de gen/fizică etc.), a interculturalității și alterității în societate, prin parteneriate cu ANR, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Culturii și/sau ONG-uri; 22. adoptarea de măsuri legislative și administrative în vederea asigurării participării și continuității școlare pentru copiii care călătoresc în străinătate, prin elaborarea unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
Elveția, cu precădere), cuprinde aproape două sute de intrări, clasate În ordine alfabetică, și Își propune să aducă lămuriri sau puncte de reper, În același timp factuale și analitice, asupra unui număr de problematici și de subiecte de dezbatere legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Își propune să aducă lămuriri sau puncte de reper, În același timp factuale și analitice, asupra unui număr de problematici și de subiecte de dezbatere legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile de anomie sau de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de antropologie la Universitatea Paris V CLAN, DIFUZIUNE/DIFUZIONISM, ETNIE, ETNOCID, EXOTISM, MELTING POT, NEAM, SINCRETISM, SUBCULTURĂ, TRIB, TRIBALISM
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Tradition sociologique (vezi mai ales capitolul VII, pp. 327-386), trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză, spre deosebire de germană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă parte Însă, „celălalt” desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză, spre deosebire de germană, de exemplu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt. Prea puțin explicativă În acest sens, limba franceză, spre deosebire de germană, de exemplu, nu face distincție Între ceea ce latina denumește când Aliud (neutrul generic: Celălalt), când Alter (altul În raport cu fiecare). ν Alteritatea este antonimul identității. Scriem Celălalt cu majusculă pentru a desemna o poziție, un loc În cadrul unei structuri; așa Îl folosește, spre exemplu, psihanaliza lui Lacan („Inconștientul este discursul Celuilalt”). În filosofie și antropologie Însă, „alteritatea” este utilizată mai mult pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Alter (altul În raport cu fiecare). ν Alteritatea este antonimul identității. Scriem Celălalt cu majusculă pentru a desemna o poziție, un loc În cadrul unei structuri; așa Îl folosește, spre exemplu, psihanaliza lui Lacan („Inconștientul este discursul Celuilalt”). În filosofie și antropologie Însă, „alteritatea” este utilizată mai mult pentru a desemna un sentiment, o influență, un regim: există ceilalți, care sunt diferiți; sunt eu oare semenul lor? Toată literatura modernă despre călătoriile ce duc la mari descoperiri (Las Casas, Isaac de la Péreyre, Montaigne) atestă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să nu fie diferit de ce-a făcut anterior (Montaigne, Eseuri, III, 13). Această uimire ține de ceea ce Hannah Arendt va numi „miracolul”, iar Emmanuel Lévinas „miracolul exteriorității”. Totuși, pentru a evita reducerea la o categorie vagă, vom disocia această alteritate a celuilalt de simpla diferență. Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această alteritate a celuilalt de simpla diferență. Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului XX. Perceperea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului XX. Perceperea alterității celuilalt Jean-Paul Sartre scria, În 1943
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului XX. Perceperea alterității celuilalt Jean-Paul Sartre scria, În 1943, În Ființa și neantul: „Se pare că filosofia secolelor al XIX-lea și XX a Înțeles că nu putem să scăpăm de solipsism câtă vreme ne concepem mai Întâi pe noi Înșine și pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antropologică, accentul cade pe vulnerabilitatea celuilalt și pe tot ceea ce solicită ea: primire, grijă, protecție, solidaritate. Această tipologie nu oferă Însă complexa problematică a recunoașterii: recunoașterea sensibilă a semenului sau lupta pe viață și pe moarte pentru această recunoaștere. Recunoașterea alterității Imensa contribuție a fenomenologiei lui Husserl a fost definirea apariției celuilalt drept experiență sensibilă (preconceptuală), fără a fi Însă senzorială: corpul celuilalt, pe care Îl percep, este un corp animat, adică un corp locuit de un suflet. Or, recunoașterea semenului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]