5,281 matches
-
aventură scrisă de Pratt și în care figurează Corto Maltese, Mû, poetica textului elimină, deliberat, regulile verosimilității realiste. Scrisul lui Pratt este postmodern și vizionar. Fabula venețiană este încărcată de povara borgesiană a nebuniei, aventurii și tradiției. Începutul ei face aluzie la vălul care se țese în jurul acestui oraș ce este plăsmuit din aluatul shakesperian al viselor : urmărit de energumenii fasciști, Corto aterizează, inopinat, în mijlocul întrunirii unei loje masonice. Fabula lui Pratt exploatează, din acest acest moment de debut al narațiunii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Odată cu Mort Cinder, un continent secret al Londrei și al universurilor întregi este explorat, iar silueta inconfundabilă și damnată a lui Mort Cinder este flacăra ce luminează pe aceste culoare întortocheate și sângeroase ale evurilor. Atmosfera crepusculară este saturată de aluziile gnostice și paleosatronautice. Căci Mort Cinder nu are patrie și nici vârstă. El este, în același timp, soldatul ce luptă în tranșeele primului război mondial, dar și sclavul egiptean care asistă la sfârșitul prințesei Lisis. Înzestrat cu un sentiment aproape
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
acea mică așezare de pescari, de dincolo de baltă, ca despre un paradis interzis. Dar Dinu mi-a spus că abia după-amiază, când se mai debarasa de treburi, putea să meargă cu mine. "Eu îmi câștig pîinea", a râs el, făcând aluzie la faptul că așteptând să mă cheme Bătrânul și să moară cineva, ca să cioplesc prima piatră funerară în cimitirul de marmură, eu n-aveam, practic, nici o obligație. Drept care m-am întors în cameră, încercînd să mai dorm un ceas, două
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
știut ce să cred. Să-l deplîng? Să-l invidiez? 15 ianuarie În timp ce mă bărbieream, m-am tăiat fără să vreau cu briciul. Va trebui să-mi cumpăr lame. 28 ianuarie Un prieten mă întreabă: "De ce nu faci, totuși, nimic?" Aluzie clară la Augusta. Aventurile ei țin de domeniul public. Îi răspund: Fiindcă sânt slab și nu-mi place scandalul". 20 ianuarie Nu mă tentează (încă) să număr mărunțișul. Asta e bine. 21 ianuarie Ninge încruntat. Viscolește. Simt frigul la spate
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ținea piciorul stâng, bolnav probabil, pe o pernă. În clipa aceea mi-am adus aminte că un dictator al Mexicului și-a organizat funeralii naționale pentru a-și îngropa piciorul drept, pierdut în război. Dar, bineînțeles, n-am făcut nici o aluzie la această amintire. Dimpotrivă, m-am grăbit să rostesc pe nerăsuflate un discurs, la care mă gândisem adesea, prin care urmăream să-i fac de la prima întîlnire o bună impresie Bătrînului: Credeam că nu mai există oameni care să aibă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
răposat și că la fel va proceda în viitor, veghind lângă- fiecare muribund până în ultima clipă, întrucît nu cunoștea o datorie mai sfântă decât aceea de a ușura viața și moartea bătrânilor de care se ocupa. Și întotdeauna exista o aluzie respectuoasă la mâhnirea cu care Bătrânul urmărea din singurătatea lui suferințele celorlalți, poruncind, când era cazul, ca oglinzile să fie acoperite cu voaluri negre. Mai ales acest amănunt le plăcea tuturor. Îi emoționa gândul că oglinzile despre care toată lumea vorbea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
URLÂND, CU VINTRELE ÎNSÂNGERATE, SE RĂSUCEA ÎN GHEARELE MORȚII, SPRE EL. A doua zi după conferință, febra mai făcu un mic salt. A avut ecou chiar în ziare, dar sub o formă benignă, fiindcă s-au mulțumit doar cu câteva aluzii. Oricum, Rieux putea citi a treia zi mici afișe albe care fuseseră lipite repede de prefectură în colțurile cele mai discrete ale orașului. Era greu să-ți dai seama după acest afiș dacă autoritățile priveau situația în față. Măsurile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
câștigând astfel timp pentru partea finală de destindere. Într-un anume moment a rostit un scurt și înflăcărat cuvânt prof. Veronica Darabană, colega de promoție a fiicei mele, accentuând prezența pe coperta acestui volum a unui buchet de lăcrămioare, făcând aluzie la faptul că, anual, îngenunchez în fața frumuseții acestor flori, le culeg cu răbdare grupându-le în buchete de câte 51 de fire și pe care le dăruiesc cu precădere colegelor fiicei mele și altor persoane feminine apropiate. Una cu alta
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și brăcuiești munca altora? Nu ți-i teamă de blestemul celor pe care-i furi? Nu te temi de Dumnezeu?... Și dacă ai fi unul care nu are și fură ca să trăiască, dar dumneata cu un singur ochi - tata făcea aluzie că avea doar un singur copil - nu ți se pare că te va ajunge cândva blestemul și că vei plăti cu vârf și îndesat pentru că - zicea tata - nu e faptă fără răsplată și că uneori păcatele părinților trec asupra urmașilor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vreme se spune (nu fără dreptate) să te ferești de greci chiar și atunci când îți oferă daruri și mi-am zis că e cazul să mă feresc și de cadoul trimis cu atâta generozitate de U.D.M.R. Zicala aceasta face aluzie la giganticul cal de lemn burdușit în interior de luptători care în timpul nopții au deschis porțile cetății lui Priam - Troia - și oștile ce așteptau în apropiere au năvălit grăbind sfârșitul cetății.. Mi am zis să fiu mai atent cu musafirul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
la bun sfârșit tot ceea ce v-ați propus. La mulți ani cu sănătate! (ss) Familia G-ral Crețu. București, 07.04.2011. Pe aceeași linie, primesc de la d-na prof. Ana Dumitrescu o felicitare-mărțișor, cu un splendid buchet de lăcrămioare imprimat - aluzie la lăcrămioarele din grădina mea, având următorul conținut: 1/12 martie 2011 Stimate domnule profesor, Așteptând cu nerăbdătoare emoții reînceperea unui nou ciclu primăvăratic al naturii, îmi permit să vă trimit tradiționalul simbol al mărțișorului 2011. Fie ca modestul meu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pe ei și nu pe tine. Liz nu era convinsă. Presupunea că Maggie luase prostiile alea din vreo carte și avea dreptate. Nici Maggie nu lăsă să se înțeleagă că această nouă înfățișare era preferată și de prietenul ei. Prin aluzii subtile la început, apoi mai deschis, Edward o îndemnase să-și prindă părul la spate sau să renunțe la tricourile mulate, pantalonii strâmți sau fustele până la genunchi care alcătuiseră garderoba ei de oraș de până atunci. Avea un argument pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
val de admirație pentru tatăl său: era un caz genial de criptografie. Oare exista vreun spărgător de coduri în lumea asta care să-și dea seama că atunci când un vultur fanatic se referă la „fratele meu“, omul la care face aluzie nu e nimeni altul decât încăpățânatul naționalist palestinian Ahmed Nour? Capitolul 61 Ierusalim, vineri, 12.20 p.m. Maggie se holbă la mesaj, iar fruntea i se descreți și zâmbi. Cunoștea un singur Vladimir și acela era Vladimir Jabotinski, mentorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
hârtie de împachetat, la adresa scrisă cu litere mici și stângace: Bourbon Street. Căzuse probabil în mâinile exploatatorilor comerciali. Ce personaj incitant pentru Jurnal, care, gândea Ignatius, avea lipsuri la capitolul senzualitate. Nu i-ar fi stricat o doză bună de aluzii picante. Poate confesiunile acestei femei l-ar fi putut fortifica un pic. Ignatius împinse căruciorul spre Cartierul Francez și, într-un moment fugitiv de descătușare, se gândi la posibilitatea unei aventuri. Cuprinsă de invidie, Myrna ar fi ros marginea ceștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
băiete. O încăierare crâncenă afară, pe stradă, fotografii porno, femei de noapte. E scris totu’ aici. Citește, băiete! — Mai bine nu citesc. E înțesat probabil cu calomnii și murdării. Mincinoșii aceia de jurnaliști au făcut, fără îndoială, tot felul de aluzii picante. Totuși, Ignatius onoră articolul cu o lectură fragmentară. — Cum adică? Ei pretind că autobuzul acela nu m-a lovit? întrebă el furios. Chiar și prima lor afirmație e o minciună! Ia legătura cu Serviciul Public. Trebuie să-i dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să investească. Vom petrece o săptămână ca să examinăm situația și apoi îți vom prezenta raportul. Foarte simplu, foarte direct. Încercă să se concentreze asupra cuvintelor, dar frumusețea ei i se părea foarte deconcertantă. Femeia nu făcea nici cea mai mică aluzie, nici o privire furișă, nici o mișcare a corpului, nici o atingere, și totuși era extraordinar de sexy. Putea să vadă că nu purta sutien, iar sânii se conturau fermi sub o bluză de mătase ... — Domnule Diehl? zise ea. Femeia îl privea fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Mustapha, ea e Amy... Pe când tânărul Îi zâmbea fetiței somnoroase, Rose i-a studiat cu atenție chipul, Încercând să descopere vreun semn că și-ar fi dat seama, Însă nu a descoperit niciunul. Așa că a hotărât să facă o altă aluzie, de data asta mult mai transparentă: — Numele ai Întreg e Amy Tchakhmakhchian... Dacă acele cuvinte au inspirat vreun fel de revelație negativă, chipul lui Mustafa nu a lăsat nimic să se vadă. Așa că Rose a simțit nevoia să repete, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un nou client, probabil unul care va lăsa un bacșiș mai gras. Cât despre meniu, era pur și simplu de neînțeles. Ca și când conținutul nu te-ar fi lăsat destul de perplex, fiecare fel era modelat, Împodobit și garnisit astfel Încât să facă aluzie la o anumită pictură abstractă expresionistă. Bucătarul șef olandez al restaurantului avea trei aspirații În viață: să devină filozof, să devină pictor și să devină bucătar șef. Fiindcă eșuase lamentabil atât În filozofie cât și În artă În tinerețe, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
că În tabloul ăla cu ramă portocalie e o șosea din Arizona? O șosea pe care mama și cu mine umblam de multe ori când eram copil. — Arizona, a murmurat poetul Extrem de Netalentat și a oftat de parcă numele acela făcea aluzie la un tărâm utopic, un fel de Shangri-la. Însă Asya nu avea de gând să lase lucrurile așa. — Tocmai asta e, a spus. Ceea ce-ai făcut e chiar mai rău. Dacă credeai În ce făceai, dacă dacă credeai câtuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fraza următoare: „CÎnd s-a născut François, doctorul a spus că ori o să moară, ori o să ajungă nebun. În mod normal, nici n-ar fi trebuit măcar să supraviețuiască“. De ani de zile, mama protestează energic de fiecare dată cînd fac aluzie la fraza aia. Ea n-a-ros-ti-t-o-ni-cio-da-tă. Nici doctorul. E curată năs-co-ci-re. Constatînd zi după zi că nu muream, m-am așteptat atunci vreme Îndelungată să ajung nebun. Medicului aceluia - excelent mamoș, sînt forțat și chiar forcepsat s-o recunosc - nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
preferat desigur să creadă că era singurul care părea destul de dezghețat pentru a-i fi arătată. CÎnd m-am Întors, tata mi-a dat dreptate că meritam să citesc altceva decît Alphonse Daudet. N-am crezut util să fac vreo aluzie la fotografie. Nu i-am spus Lui Delphine că, de la plecarea ei, termin sticlele de whisky mai repede decît cartea. O sticlă mă ține două-trei zile. Cu ceva timp În urmă, aș fi fost Îngrijorat. M-aș fi dus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ea, un sutien avea rolul de Împiedica pieptul să se legene atunci cînd fugi. Ea nici măcar nu bănuia că un sutien ar putea servi la a dezgoli sînii cînd o femeie și-l scoate În prezența unui bărbat... Înțelegi? — Faci aluzie la sînii animatoarelor dumitale? — Prima dată cînd am vrut s-o sărut pe Tina pe gură, ea s-a dat Înapoi. Știi cum i-am declarat dragostea mea? Stăteam așezați de-o parte și de alta unei mese joase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
întâmple? Copila, Vera, zăcea pe pat. Corpul ei era în poziția tipică a copiilor adormiți, cu mânuțele îndoite în vis. și-ar fi dorit să îi vadă pe față un zâmbet inocent, o urmă de neliniște copilărească, sau chiar o aluzie de nervozitate. Orice, în afara sângelui închegat, a amestecului de sânge, carne și oase care îi întâmpină. Fetița arăta de parcă că cineva îi stâlcise fața, cu mult efort și determinare. ă Doamne ajută-ne! Porifri își simți genunchii tremurând și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
atât de mare și anticipa un refuz. Cine l-ar fi putut Învinovăți? 150 de dolari era un preț al naibii de mare doar ca s-o vadă pe ea câteva minute. De Îndată ce-l invită, Începu să se simtă stânjenită, făcuse o aluzie prea directă. — Sigur că știu hotelul, zise el. E unul din cele mai tari hoteluri din L.A., chiar pe plajă, pe Ocean Avenue, la câteva minute distanță de-aici. Apoi, cu zâmbetul lui contagios, se Întoarse spre cei doi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
toată lumea a pierdut două ore pe drumuri ca să ajungă aici. — Kitty e din Manhattan, frățioare, Îi explică Diane, Înfuriată de atâta așteptare. Nimeni nu face asta acolo. Da, surioară, dar aici suntem În Los Angeles. Ia asta ca pe o aluzie subtilă! — Ce cretin, să mergem, Îi șopti Diane lui Kitty, nemernicul are o criză de autoritate. Probabil că are o sculă minusculă și se răzbună și el pe oamenii pe care-i pune să aștepte câte-o oră. Altceva n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]