6,796 matches
-
inferate consecințe importante, chiar dac) nu evidente. Faptul dac) este o asumpție practic) poate fi direct supus discuției. Dincolo de motivul supraviețuirii, finalit)țile statelor pot fi enorm de variate; ele se pot clasifică pe o scal) care s) mearg) de la ambiția de a cuceri lumea, si pan) la simplă dorinț) de a fi l)sate în pace. Supraviețuirea este o condiție esențial), necesar) atingerii oric)ror scopuri pe care statele le pot avea, cu excepția aceluia de a contribui la propria lor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
internațional datorit) dezechilibrului capabilit)ților dintre fiecare dintre puținele state mai mari, si mai numeroasele state mai mici. Dezechilibrul puterii reprezint) un pericol pentru statele slabe. El poate fi un pericol și pentru cele puternice. Un dezechilibru de putere, alimentând ambiția unora dintre state de a-si extinde controlul, le poate aruncă în activit)ți periculos de aventuroase. Siguranță tuturor statelor, se poate conchide, depinde de menținerea unui echilibru între ele. În mod ideal, dac) subscriem acestei viziuni, strictă egalitate a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Hollweg și Adolf Hitler înaintea a dou) r)zboaie mondiale - c) nu s-ar putea forma nici o opoziție unit). Interdependenta p)rților, difuziunea pericolelor, confuzia r)spunsurilor - acestea sunt caracteristicile politicii de mare putere, în cadrul lumilor multipolare. Dac) interesele și ambițiile într) în conflict, absența crizelor este mai îngrijor)toare decât recurenta lor. Crizele sunt produse de hoț)rărea unui stat de a opune rezistent) fâț) de o schimbare pe care alt stat încearc) s-o fac). Situația Statelor Unite și a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
îmbun)ț)ți propriile traiectorii probabil, au, din când în când, nevoie de ajutor din partea altora. Friedrich Meinecke descria astfel situația Europei, din perioada lui Frederic cel Mare ,,un set de State-puteri izolate, solitare și totuși unite prin crescândele lor ambiții comune - această eră starea de lucruri c)tre care dezvoltarea organismului statal european a condus lucrurile, incepand cu sfârșitul Evului Mediu” (1924, p. 321). Din punct de vedere militar și economic, interdependenta s-a dezvoltat, pe m)sur) ce regiunile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
remarcabil mai puțin dependente de alții, decât au fost mai înainte marile puteri. Din punct de vedere militar, sc)derea interdependentei este inc) și mai izbitoare, deoarece nici o mare putere nu se poate asocia cu vreo altă, din cauza ,,crescândelor lor ambiții comune”. Dou) mari puteri pot s) fac) fâț) una alteia mai bine decât în cazul mai multor puteri. Sunt ele, de asemenea, în stare s) fac) fâț) câtorva dintre problemele comune ale lumii, într-o m)sur) mai eficient) decât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
efortul de a modifica natură politicii sale” (1966, p. 256). În mod mai simplu, presedintele Johnson descria obiectivul puterii militare americane ca fiind acela de ,,a pune cap)ț conflictului” (4 iunie 1964). Niciodat) liderii unei națiuni nu au exprimat ambiții mai exagerate, aceasta însemnând ins) și c) niciodat), în istoria modern), o mare putere nu s-a bucurat într-o m)sur) atât de mare de un avans economic și tehnologic, asupra unicei mari puteri care a r)mas în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
doresc s) fie cucerite. Obiectivele de r)zboi pe care le-a dezvoltat Germania pe parcursul implic)rii în Primul R)zboi Mondial impuneau anexarea tuintegral) sau parțial) a micilor ț)ri învecinate. Ele nu puteau împiedica Germania s)-si realizeze ambițiile; doar celelalte mari puteri o puteau face. Nu este garantat un rezultat favorabil. Menținerea echilibrului a fost realizat) mai devreme, prin divizarea și împ)rțirea Poloniei între Prusia, Rusia și Austria, fapt ce demonstreaz) din nou implicarea activ) a marilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
contese poloneze, Ecaterina (n. Ilski) și al paharnicului Gavril Istrati, I. se trage dintr-o familie de boieri de viță veche, din care se și ridicase domnitorul Eustratie Dabija. Rămas orfan, nu are parte de o instrucție sistematică, dar, cu ambiția ce îl caracterizează, el își însușește o bună cultură. Intrând devreme în administrație, unde îndeplinește diferite funcții, sub domnia lui Mihail Sturdza e făcut căminar. Se vede apoi numit președinte al Judecătoriei din Iași, iar după 1848 primește rangul de
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
particulară și de ciudată a ostroavelor Deltei. Între Cuzma Pavlov, atotputernicul lipsit de scrupule al locului, și învățătorul Ciudin, idealist irecuperabil și victimă inocentă a unui joc social regizat, se plasează o întreagă caracterologie umană stând sub semnul insignifianței, al ambițiilor mărunte, al spaimelor și bucuriilor comune, al veșnicului miraj pe care îl reprezintă, pentru țăran, pământul. Integrat aceleiași „epopei” rurale, romanul Satele pleacă de la date puse la dispoziție de peisajul propriu-zis și de peisajul uman al așezării natale a lui
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
plătească zecimea Bisericii catolice. Puterea centrală a solicitat acestui grup social, în schimbul condiției juridice de care beneficia, taxe substanțiale și servicii - construirea, pe socoteala comunității evreiești, de fortificații urbane etc. Ca să dea satisfacție forțelor sociale recalcitrante sau animată de propriile ambiții, regalitatea a întreprins uneori acțiuni în defavoarea respectivei categorii de supuși - a dispus să fie anulate dobânzile, nu însă și datoriile, pe care creștinii trebuiau să le ramburseze creditorilor, a procedat periodic la confiscări de averi și la expulzarea familiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
economic silește populația la emigrare în masă: „oamenii așteaptă numai să se topească zăpada ca să fugă“14. Boierii munteni apelează la domnul Moldovei, căruia îi trimit scrisorile lor pe o cale ocolită, prin Transilvania 15. Legăturile de interese și de ambiții sunt elastice, viața • Idem, Le degré d’influence des Grecs des Principautés Roumaines dans la vie politique de ces pays, in „Symposium“, p. 217-228. • Jean Meyer, Noblesses et pouvoirs dans l’Europe d’Ancien Régime, Paris, 1973; JeanPierre Labatut, Les
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Jos. Deosebirile evidente între feudalismul de stil central-european și organizarea pe care românii, acolo unde au rămas mai multă vreme independenți, au dat-o statelor și bisericilor lor își au originea în această perioadă, când interesele strategice ale Imperiului și ambiția patriarhiei ecumenice de a-și extinde controlul au fost foarte active în Țara Românească și Moldova. Legăturile cu Constantinopolul creștin au conferit prestigiu, au propus un exemplu legislativ și au oferit o iluzorie chezășie de protecție în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
el nu a încercat să elaboreze lucrări ample de sinteză, ci mai curând niște simple acomodări la cerințele, în primul rând politice, ale timpului. • Preocupările lui I. Liprandi pentru istorie nu sunt rezultatul unei simple curiozități științifice sau al unei ambiții publicistice, ci reflectă convingerea sa în necesitatea interpretării trecutului și mai ales a anumitor perioade ale acestuia. El se apropie de istorie nu ca un erudit, deși formal apelează la izvoare, ci ca un militant, care știe să o manipuleze
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
filosofia lui Marx reabilita munca: din remediu al vanității în societatea medievală sau criteriu meritocratic în cea burgheză, aceasta era revalorizată ca semn sigur al elecțiunii istorice de care s-ar fi bucurat proletarul. Ideea revoluției politice era așadar o ambiție prin procură, o percepție foarte specială asupra realității, cultivată în așa fel încât să modifice realitatea însăși. Deși în aparență fugea de arhetipuri, descoperim că Marx, ca om fără o religie precisă, era alcătuit dintr-un șir de negări și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de vizită, 1898) sau Gura lumii (1909) sunt comedii de salon, schițate în registrul ușor, cu o replică vioaie, însă lipsite de sensuri mai profunde. Drama Neamul (1915, în manuscris), reprezentată la Teatrul Național din Iași, ascunde, în schimb, multe ambiții, deși rămâne doar la nivelul intențiilor. Autorul intenționa să dea prin piesa lui o replică dramei Manasse a lui Ronetti-Roman. Tezismul sufocă, din păcate, puținele intuiții și soluții acceptabile, iar personajele, lipsite de viață, rămân simple elemente ale unei demonstrații
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
la reviste culturale americane și este prezent în mai multe antologii editate în SUA. „Optzecist atipic”, cum l-a numit Nicolae Manolescu, G. este un poet vizionar și metafizic ce elaborează vaste structuri de tip baroc, palimpsestice, proiecte care dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie ingredientele de bază ale unei retorici a apocalipticului, care susține arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
dovedesc ambiții cosmologice și epistemologice. Fastul ceremonios al descrierii, simbolismul plurivalent și obscur, tonul oracular constituie ingredientele de bază ale unei retorici a apocalipticului, care susține arhitectura poemelor. De asemenea în răspăr față de estetica optzecismului, amplul poem Solaris (2002) are ambiția de a deconstrui cosmosul și haosul, generând o „cosmogonie” a sfârșitului universului și al limbajului, o epopee care să cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
dramaturg a lui G. se pot distinge două maniere: una este cea a deriziunii crude, a construcțiilor metaforice și alegorice, îndatorate „teatrului absurdului” (dar mai mult ca procedee și „trucuri”, fără profunzimea și tragismul creațiilor marilor reprezentanți ai curentului), cu ambiții filosofice și morale, însă cu redusă consistență ideatică și relativ modestă ținută artistică, notabile mai mult prin vioiciunea construcției, prin percutanța replicilor, printr-o anumită abilitate de a mânui lirismul și bufoneria; cealaltă este materializată în piesele cu subiect istoric
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
manieră modernă - cu urme vizibile din Arrabal și Ionescu” (Laurențiu Ulici), cum ar fi, de pildă, Punctul, Trenul de seară sau Noapte bună, domnule S., Anteros sau Nostalgia perfecțiunii, Cel care intră pe ușă ș.a., ilustrează un teatru demonstrativ, cu ambiții de eseu filosofico-moral-politic, care, dacă nu atinge convingător miezul marilor chestiuni existențiale, dezvoltă o satiră, plauzibilă scenic, la adresa răului moral, a josniciei, a marasmului și dezumanizării. Piesele de reconstituire istorică - Elegie pentru capul prinților, Elegie pentru Cetatea Soarelui (republicată ulterior
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
Mai mult, șansele de aplicabilitate ale anarhetipului se Îmbogățesc sensibil, dacă Îl lăsăm să rămână În aria sa naturală, conflictuală, explozivă. Altfel, nu e decât un artefact literar. În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spre exemplu, nu se poate nega faptul că el a rămas mereu, chiar mai mult decât un antropolog (ceea ce deja ne pare suspect): și anume, pur și simplu, un umanist. Dar dacă Încercăm să-l privim atent, vom descoperi că ambițiile sale erau mai slabe (ca să folosim un cuvânt foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece, așa cum i-o spune și numele, de fizică Înspre condițiile ei de posibilitate. Eu nu trăiesc Într-o lume de lucruri În sine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai mult decât un antropolog (ceea ce deja ne pare suspect): și anume, pur și simplu, un umanist. Dar dacă Încercăm să-l privim atent, vom descoperi că ambițiile sale erau mai slabe (ca să folosim un cuvânt foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece, așa cum i-o spune și numele, de fizică Înspre condițiile ei de posibilitate. Eu nu trăiesc Într-o lume de lucruri În sine, ne sugerase deja Kant, ci Într-o lume antropocentrică În sens tare. La
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
timp, scriu un text teoretic despre timp și temporalitate (exact despre ce au scris Heidegger și foarte mulți fenomenologi sau mai scriu În linia teoretică ce Începe cu Kant, cu Bergson etc., trece prin Heidegger și ajunge până la noi), am ambiția să spun că textul meu este unul care trebuie citit În aceeași factură În care citiți părțile referitoare la cauzalitate din Critica rațiunii pure - scriu despre același lucru. Și atunci miza devine interesantă, pentru că filosoful ia textul lui Horea și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci și În arealul metafizicii. Când Cioran opina că „mămăliga nu face explozie”, el prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare, era dublă: să acutizeze, reluând Într-un context cu valențe cvasideterministe diagnosticul depreciativ de inși lipsiți de consistență, incapabili de combustii supreme, aplicat românilor, Întru catalizarea unei reacții de coagulare care Întârzia să apară și Îi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Își ratează miza, de fapt nu are vreuna. El trebuie să spună că există soluții și o modalitate existențială și interioară de supraviețuire prin rezistență. Conceptual și vizionar, el ar trebui să tindă spre o asemenea arhitectură, spre o asemenea ambiție, și atunci relevanța lui rămâne. Sanda Cordoș: Există niște rădăcini personale ale cercetării. Întâmplarea a făcut să le discutăm În această seară, să discut unele dintre ele superficial aici. Aceste rădăcini personale, unele de mare adâncime, se găsesc Însă și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]