3,028 matches
-
mai întâlnite simptome în SM. Activitățile simple, ca îmbrăcatul, pot fi obositoare până la extenuare la unii bolnavi, chiar atunci cînd forța musculară este normală sau aproape normală. Caracteristic oboselii din SM este că ea se accentuează la creșterea temperaturii mediului ambiant, probabil secundar blocării 88 conducerii fluxului nervos prezent în fibrele demielinizate. Toate reflectă atingerea căii piramidale. Aceste simptome pot să apară doar după un efort muscular. Deficitul motor central afectează în ordine descrescândă cele două membre inferioare (parapareză, plegie), un
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cunoscut, fiind probabil multifactorial. Deoarece mulți bolnavi incriminează o creștere a oboselii înainte și în cursul unui puseu acut, un component al mecanismului patologic al ei, s-ar putea pune în legătură cu dereglările sistemului imun. Oboseala se accentuează când crește temperatura ambiantă, probabil secundar blocării conducerii influxului nervos prin fibrele demielinizate. Spasticitatea și slăbirea forței musculare, deasemenea, pot cauza oboseala, iar ocazional se poate însoți de o stare depresivă. Bolnavul trebuie instruit a-și conserva energia printr-o judicioasă folosire a timpului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau desfigura grefa operată. Reformatorul este efigia recu perabilă în oratoria politică a lui Maiorescu. Mai ascuns este, este ceva mai fin, dar cu atât mai periculos este, că ne deprindem cu niște formule de cultură, care sunt esențiale atmosferei ambiante a țărei unde am studiat, dar care sunt adeseori cu totul nepo trivite în aplicare cu starea actuală, și uneori chiar cu natura poporului român. Sunt convins că primul ministru și fiecare ministru ca și mine, dlor, a făcut în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lucru: În paharul mic se toarnă o cantitate de apă distilată astfel încât nivelul apei să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită cu o baghetă de sticlă. Dacă temperatura mediului ambiant este mult diferită de temperatura la care se face experiența, pentru termostatare se folosește o baie de termostatare. Este prezentată instalația de determinare a coeficientului de solubilitate la o anumită temperatură. După adăugarea apei în paharul mic acesta se introduce
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
reci, distante, indiferente; priviri fixe, Întunecate, care trădează confuzia sau obsesia etc.). Μ Tot ceea ce intră În fondul nostru de trăiri intime cuprinde un Înalt coeficient de subiectivism, deoarece aceste trăiri exprimă, de fapt, atitudini conservatoare ale eului față de mediul ambiant. În planul vieții noastre intime nu mai funcționează regula: credem Încetul cu Încetul despre noi ceea ce se crede că suntem; dimpotrivă, eul Își creează o imagine de un anumit fel În care-și propune să creadă (În acest fel „personajul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-l integrează, astfel încît structura sa se găsește constant determinată prin participarea sa la autogenerarea organismului. În realitate se îmbină două fenomenologii, una atemporală și închisă (cea a sistemului nervos), alta istorică și deschisă (cea a organismului și a mediului ambiant la care sistemul nervos este cuplat). Implicație permanentă a istoriei și a atemporalității 82. 2. Delimitarea Varela Varela întărește prin conceptul său de închidere operațională ceea ce gîndirea auto-organizării lăsa încă în vag. El înțelege să se situeze în interiorul însuși al
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
al picturii analizate de privirea în mișcare. Mai degrabă schița multor clădiri prevede succesiunea imaginilor ca un aspect esențial al compoziției sale. Aceasta compensează desfășurarea aproape muzicală a panoramelor schimbătoare la care ne-am referit în capitolul anterior. Pe măsură ce spațiul ambiant se transformă, se schimbă și centrul de echilibru. Când spațiul este continuu, ca în cazul unui coridor, centrul se poate mișca paralel cu privitorul, devenindu-i stea călăuzitoare; când spațiul constă însă într-o succe siune de camere separate, consecința
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
McGrinnis, Foege, 1993) și 80% dintre cancere (Winder, Glori, 1977) sunt evitabile. Alan Dever (Enăchescu, Marcu, 1998) oferă un model epidemiologic al determinanților stării de sănătate, iar Marc Lalonde detaliază factorii determinanți ai stării de sănătate: terenul biologic - 20%, mediul ambiant - 19%, sistemul serviciilor de sănătate - 10% și stilul de viață - 51% (Green, Ottoson, 1994). Stilul de viață poate fi influențat, la rândul lui, de factori culturali, tradiție, factori etnici și nu în ultimul rând de factori religioși. Observând importanța pe
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ele diferite de acestea. Astfel, spre deosebire de adult, care are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos sau vătămător al faptei comise, minorul înțelege mai puțin caracterul antisocial al faptei infracționale. În același timp, el este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele deschid drumul spre diferite acte și atitudini antisociale. Pentru majoritatea criminologilor, explicația actelor infracționale ale minorilor trebuie legată de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu termenul de „conduită”, luat în sensul lui mai larg, care implică reacțiile subiectului la propriile sale trăiri în sensul prezentat de psihologul P. Janet). Comportampntul uman nu poate fi redus, deci, doar la simplul mod de interacțiune cu mediul ambiant, prin instinct și conditionare elementară, așa cum se petrec lucrurile în lumea, animală, ei este rezultatul unei îndelungate experiențe social-istorice, care ridică „conștiința” pe treapta superioară a conștiinței de sine și de altul mai precis, pe cea a răspunderii față de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
influențare) se răsfrânge, deci, prin intermediul condițiilor interne (psihice, ale personalității) ale individului. În considerarea „fenomenului culpabilității” este necesar să plecăm, prin urmare, de la o perspectivă psiho-socială, omul trebuind să fie privit în modul cum el există și acționează în mediul ambiant (fizic și social), în modul cum cugetă el asupra acestui mediu, și felul în care el se vede pe sine în raport cu exigențele mediului său de viață. În stabilirea „culpabilității” se iau, de regulă, în considerare cel puțin patru factori, între
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
observe, ceea ce se răsfrînge cu siguranță și asupra modului de calificare a privitorului (pictor, gură-cască, spion) și a motivațiilor acestuia (curios, intrigat, nou-venit...). La aceasta este necesar să adăugăm că personajul în chestiune trebuie să fie plasat într-un mediu ambiant care favorizează înclinația lui către observație (loc înalt, deschidere, transparență) și să îndeplinească o acțiune-pretext caracteristică (a ajunge devreme la o întîlnire, a sosi într-un mediu necunoscut...)14. (43) Ravanat și Servettaz se opriră mai bine de un sfert
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să-și arate obiceiurile, gîndirea, întreaga viață prin tot ceea ce adună să-i servească traiului său. H. de Balzac, Prefață la Moș Goriot Teorie pe care Balzac o pune în practică în deschiderea romanelor sale prin lungi descrieri ale mediului ambiant, un tot unitar care se presupune că are rol de a explica, indicînd statutul sau conduita personajelor reprezentate ca o sinecdocă a ansamblului. (63) Cuvintele acestea trebuie să pară nelămurite celor care n-au studiat încă obiceiurile specifice tîrgurilor împărțite
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
realizeze un echilibru între activitatea liberă și cea condusă. În a doua jumătate a secolului XX s-a renunțat la multe din tehnicile educative preconizate de Montessori; unele s-au păstrat totuși; s-a păstrat mai ales grija pentru mediul ambiant, ideea creării condițiilor pentru manifestarea liberă a copilului (deși activitatea liberă este împletită cu activități conduse, în care sînt antrenați toți copiii); s-a păstrat, de asemenea, ideea respectului ce se cuvine făpturii umane aflată la cea mai fragedă vîrstă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în fond, era un gînditor și, din păcate, gînditorii nu intră în etichete. Lupasco este un fel de magnet care atrage spirite venite din diverse zări, poeți, scriitori, oameni de știință, filosofi care, de fapt, sunt foarte nefericiți în paradigmatologia ambiantă, în modul de gîndire obișnuit, în gîndirea disjunctivă, în gîndirea reductivă, în gîndirea care refuză orice contra-dicție. Deci toți cei care sunt nefericiți devin brusc fericiți găsind un ecou profund din ei înșiși la Lupasco. De altfel, Lupasco a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ordine. Ca și arta, în măsura în care este ea însăși artă, istoria poate deveni un factor sanogenetic pe tărâm individual și colectiv. Unitatea ființei noastre nu e de gândit fără istorie (P. Ricoeur), după cum nici justa comprehensiune a relației sale cu mediul ambiant. Și în ipoteza că sensul istoriei e negativ, cum înclină a crede unii filosofi, sensibilizați de ideea absurdului, trebuie să se admită că e necesară o cunoaștere-de-sine cât mai sistematică. Nu ajunge practica istoriei, oricât de riguroasă și inspirată, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de încrederea proprie acestora. Și alte texte literare contribuie la consolidarea unor cunoștințe despre natură, la formarea unor convingeri, atitudini corespunzătoare față de mediu. De exemplu, în cadrul textului „Veverița”, după Ionel Pop, am prezentat ilustrații cu acest animal și mediul ei ambiant. Am descris împreună cu elevii înfățișarea veveriței, am arătat modul de hrănire și importanța ei pentru om și natură. Despre necesitatea ocrotirii acesteia de către om se arată în finalul lecturii: „Dacă ați vedea în pădure sau în livadă vreo veveriță, să
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de a aduna material în legătură cu o temă, de a-l sintetiza. Prin orele de compunere elevii transmit anumite sentimente, trăiesc stări afective, iau atitudine în legătură cu întâmplări, personaje, față de ocrotirea naturii și realitatea înconjurătoare. Sub îndrumarea învățătorului, elevii observă natura, mediul ambiant și, după o analiză și sistematizare atentă, redau într-o formă îngrijită ceea ce au văzut. Cu ajutorul cuvintelor, elevii descoperă splendoarea de imagini a lumii înconjurătoare. Pentru a trezi interesul față de natură, am căutat să sensibilizăm elevii prin scurte lecturi biologice
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
o opinie blazată, sondajul nu este decât un epifenomen, ceva la modă și fără legătură directă cu realitatea politică. Concluzie Efectul sondajelor rezidă în publicarea lor. Ele sunt cele care, difuzate în mod regulat de mass-media, creează un curent majoritar ambiant fragil. Este evident că majoritatea persoanelor care participă la sondaj răspund cunoscând deja sondajele publicate în fiecare săptămână: logic, răspunsul lor este în direcția majoritară și de aceea poate avea mari fluctuații. Având în vedere psihologia umană, este puțin rezonabil
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că este o estetică istorică, și nu dogmatică, adică nu impune precepte, ci consemnează legi. Rămâne să studiem legea producerii operei de artă. Opera de artă este determinată de un ansamblu alcătuit din starea generală a spiritului și a obiceiurilor ambiante [...] o temperatură morală". Hippolyte Taine, Philosophie de l'art, Hachette, Paris, ed. a XXII-a, vol. I (ed. I, 1865), pp. 7, 11-12, 49 și 55. În aceeași stare de spirit, nu ar fi inutilă o recitire a unor pasaje
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
evoluționismul (chiar din stadiul prebiotic sistemul pare dotat cu conștiiță de sine ceea ce îi permite să formuleze opțiuni cf. cercetările lui Prigogine pentru care a primit în 1977 premiul Nobel; la scară micro și macroscopică obiectele-sisteme deschise negociază cu mediul ambiant, se mențin și se transformă, devenirea lor fiind efectul conjugat al determinismului și autogestiunii, al hazardului și necesității (Jacques Monod, Erich Jantsch); iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și nu subiectul contează. Or, în aceste repere apar ca ireverențioase inițiativele unor teoreticieni de a analiza ceva numit Economie spațială, dând mâna cu geografia și alte discipline ale ambientului. Făptura iluministă a Economiei nu se simte confortabil cu mediul ambiant, nu doar pentru că natura nu s-ar supune pretențiilor ei de a multiplica prin creștere accelerată, de azi pe mâine, consecința randamentală, dar și pentru că este habitatul omului. Cucerirea (citește distrugerea!) naturii rămâne pasiunea de alianță a Economiei cu perspectiva
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
spectaculară. Schema de analiză a ritului ar funcționa pe principiul: agent-instrument-obiect. Cadrul de bază trebuie să țină seama în această situație de relația dintre actori, spectatori și toate elementele ritului (ex: ritualul turnării cositorului cuprinde deopotrivă actorii, obiectele folosite, mediul ambiant și întreg ansamblul comportamental și gestual). Astfel, amplitudinea imaginii este dată atât de numărul de protagoniști și de spectatori ai actului ritualic, cât și de amploarea desfășurării acestuia (de exemplu: ritualul topirii cositorului presupune cuprinderea într-un cadru amplu a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
personificând sinteza lor ideală. În realiatea cotidiană însă, fiecare individ este dominant mai mult sau mai puțin, de către una (sau mai multe) dintre cele patru mari funcțiuni fundamentale ale mecanismului vieții: nutriția, respirația, dezasimilația și excreția. Într-adevăr, condițiile mediului ambiant impun individului necontenit modificări și adaptări ale echilibrului său funcțional. Grație acestora, funcția predominantă, adică funcția cea mai frecvent solicitată în cursul vieții individului, și repetat solicitată și de-a lungul generațiilor care-i succed, își găsește o expresie somatică
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]