KorAP: Find »[drukola/base=amuzant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...104 105 106 ...142 >

3,538 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

spus: „Sunt eu, Helen“, și am văzut că începe să mă recunoască. Apoi am spus: „Îți amintești, nu-i așa?“ și el a spus că da și pe urmă m-am așezat și am început să vorbim. Nu era prea amuzant să vorbești cu el : era doar umbra bărbatului pe care-l cunoscusem. Părea foarte supărat pe sine pentru că nu se așezase niciodată la casa lui, pentru că nu-și găsise pe cineva cu care să-și întemeieze o familie. Părea a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Joan! Dar nu era cu putință! Ce naiba căuta aici? Ești sigur că ți-ai revenit? întrebă Phoebe, văzând schimbarea de expresie de pe fața lui. Pari cam ciudat. Cred că am înnebunit, spuse Michael. Tabitha râse isteric auzind aceste cuvinte. — Ce amuzant! strigă ea. Suntem doi acum. Și cu această observație lămuritoare îi conduse pe toți din nou la parter. Capitolul 3 Nu intrați în panică,băieți! — Testamentul domnului Mortimer Winshaw, spuse Everett Sloane privind grav de jur-împrejurul mesei, este scris sub forma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
după spusele poliției locale, e un ucigaș evadat în zonă. Iertați-mă că sunt atât de prozaic, dar nu mă pot opri să mă gândesc că asta are ceva mai multă importanță cu situația noastră decât basmele, ce-i drept, amuzante ale domnului Owen. — Treaba cu polițistul era o diversiune, spuse Michaeel. — Ce-i asta? O nouă teorie? Individul e un magician perfect! Ce e de data asta, Michael - Planul Nouă din spațiul cosmic? Abbot și Costello se întâlnesc cu Omul-Lup

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

l ț u m i r i Le mulțumesc celor patru persoane care au făcut posibilă apariția acestei cărți: Stacy Creamer - redactorul meu. Dacă nu vă place cartea, pe ea să dați vina... pentru că a scos toate chestiile cu adevărat amuzante. Charles Salzberg - scriitor și profesor. El ma ambiționat să lucrez În continuare la acest proiect, așa că, dacă nu vă place cartea, puteți să dați vina și pe el. Deborah Schneider - agent literar de excepție. Ea Îmi spune mereu că Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
În largul meu Încât să mă așez pe unul dintre incomodele scaune negre din fața biroului. Abia atunci am observat că ea mă cerceta cu mare atenție și urmărea tentativele mele de a fi politicoasă și manierată, cu un aer oarecum amuzant. Condescendentă și antipatică, am decis eu, dar nu răutăcioasă. Ea a vorbit prima. — Și ce te aduce la Runway, Ahn-dre-ah? a Întrebat ea cu accent britanic aristocratic, fără să-și ia ochii de la mine. Păi, am stat de vorbă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
undeva Împreună. Pentru mine el era generator de teamă, adâncă neliniște și o panică ce-mi oprea inima-n loc. Unii oameni considerau toate acele servicii oferite În ziua de azi de rețelele de telefonie ca fiind ceva nou, chiar amuzant. Pentru mine nu erau decât o obligație. Înainte de a lucra pentru Miranda nu avusesem nici măcar apel În așteptare, dar la câteva zile după angajarea mea la Runway Îmi activaseră apelul În așteptare (pentru ca ea să nu audă niciodată semnalul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-i intram În joc. În ziua precedentă fusese „I’m too sexy“. Pe când el fredona: „I’m too sexy for Milan, New York and Japan“, eu fusesem nevoită să mă plimb afectat ca un fotomodel care pozează. Chestia asta putea fi amuzantă când mă aflam Într-o pasă cât de cât acceptabilă. Uneori mă făcea chiar să zâmbesc. Dar azi era prima mea zi de lucru alături de Miranda și nu puteam să Întârzii cu organizarea treburilor sus, la birou, pur și simplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
unei cărți despre nuanțe de păr, dar trebuia să recunosc că rămăsesem surprinsă. Când Johnny Depp venise să-l salute pe James, descoperisem cu uluire nu numai că stăpânea perfect limba engleză, dar că știa chiar să spună și glume amuzante. Și am constatat cu enormă plăcere că Gisele, cea mai It din fotomodelele revistei It, e de-a dreptul scundă. Sigur, ar fi fost Încă mai plăcut să descopăr că e cocoșată, sau că are niște coșuri babane mascate de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
farmec cât să-i asigure - În situația improbabilă că succesul lui literar nu o va face - o viață Întreagă de succes la femei“. — Aha, e chiar grozav, am zis eu și m-am simțit brusc prea obosită ca să mai fiu amuzantă sau drăguță sau sarcastică. Tipul ăsta era un scriitor de prim rang - ce naiba voia de la mine, În fond? Probabil avea ceva timp de pierdut până când prietena lui Își termina ședințele ei de fotomodel cu zece mii de dolari pe zi și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
să spun cuiva la ce oră mă scol de fapt, de parcă simpla rostire a acelor cuvinte mi-ar fi provocat durere fizică. Să mă prezint la serviciu la ora șapte dimineața era un lucru atât de greu, Încât părea aproape amuzant. Sigur, mă sculasem și plecasem de acasă Înainte de ora șapte de câteva ori În viață: de exemplu, când trebuise să mă duc la aeroport cu noaptea-n cap ca să prind un avion sau când aveam de terminat de citit pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Încercasem eu. Șase inși În total, iar eu stăteam tot acolo, atât de frustrată, Încât mă podidea plânsul. Eduardo nu era câtuși de puțin Înțelegător. — Prietenă dragă, nu fi atât de tristă, chestia asta nu e o tortură, e ceva amuzant. Te rog. Și acum, fii atentă aici, pentru că... „I think we’re alone now. There doesn’t seem to be anyone a-rou-ound. I think we’re alone now. The beatin’ of our hearts is the only sou-und“. — Eduardo, cum naiba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
am aruncat literalmente drept În fața lui Alex În clipa În care s‑a Închis ușa apartamentului. — Repede! Spune‑mi ce s‑a‑ntâmplat. Ce s‑a‑ntâmplat? — Andy, nu țipa. Nu e chiar așa de rău. De fapt, e chiar amuzant. Ochii lui s‑au Încrețit În timp ce s‑a pornit pe râs și, preț de o clipă, mi s‑a părut că seamănă leit cu Eduardo. Brrr. — Alex Fineman, fă bine și spune‑mi dracului o dată ce s‑a‑ntâmplat cu cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
pe negândite: — O, Miranda, sunt foarte sigură că The New York Post nu scrie articole despre restaurantele din Washington. Se pare că ei nu vizitează și nu scriu articole decât despre localuri situate În New York. — Și tu Îți Închipui că e amuzant ce spui, Ahn‑dre‑ah? Asta numești tu simț al umorului? Zâmbetul Îi dispăruse și se aplecase Înainte În scaun, cu Înfățișarea unui vultur flămând care se rotește nerăbdător În jurul prăzii. — Ăă, nu, Miranda, m‑am gândit doar că... — Ahn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
făcând cazurile În care aceștia făceau Întâmplător parte din categoria numărul unu -, aproape toți creatorii de modă și editorii altor reviste și orice persoană din domeniul serviciilor publice, atât din țară cât și din străinătate. Seara asta promitea să fie amuzantă, pentru că urma să aibă de‑a face cu oameni din categoria a doua, care trebuiau tratați precum cei din prima din unicul motiv că erau rude și prieteni ai domnului Tomlinson și ai fratelui acestuia. Îmi făceau Întotdeauna plăcere rarele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
făcut‑o pe serioasa. — Zău? Și tu‑ți Închipui că asta e tare? Încă nu ți‑am spus partea cea mai grozavă. — Hai, spune‑mi, spune‑mi! Eram absolut Încântată că Emily și cu mine găsisem, pentru prima dată, ceva amuzant În același timp. Mi‑a făcut plăcere să fac parte și eu dintr‑o echipă, să fiu jumătate dintr‑un Întreg angajat În luptă Împotriva opresorului comun. Și atunci mi‑am dat seama, pentru prima dată, ce diferit putea fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
extrem de dureroasă - Îți dai seama de asta, nu‑i așa? — Bineînțeles că da! E o gigantică ironie: călătoria asta reprezintă unica rațiune a existenței tale și e blestemul existenței mele, și totuși eu mă duc și tu nu. Viața e amuzantă, nu? Mă apucă un râs atât de năprasnic, că abia Îl pot opri, am zis eu pe un ton abrupt și câtuși de puțin amuzat. — Mda, ei bine, și eu cred că e o porcărie, dar ce să‑i faci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
trebuie să vii cu mine, Andy - și primul este și cel mai simplu. Știu ce e bine pentru tine. Punct. Doamne, cât era de arogant. De ce găseam eu asta atât de atrăgător? Am intrat În joc. Am Început o conversație amuzantă și În câteva minute călătoria la Paris, urâtul nărav al lui Lily de a bea votcă și ochii triști ai lui Alex s‑au pierdut În abisul pălăvrăgelii mele vădit‑nesănătoase‑și‑periculoase‑din‑punct‑de‑vedere‑emoțional‑dar‑extrem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
cu pricina. Tocmai formam numărul de la biroul lui Briget (care, speram eu, putea să ajungă la timp ca să primească afurisitul de premiu chiar eaă, când am auzit cuvintele: —... să exprim cea mai profundă recunoștință revistei americane Runway pentru prezentarea exactă, amuzantă și mereu informată a lumii modei. Vă rog să Îi urați bun venit faimoasei ei editoare, adevărată legendă vie, doamnei Miranda Priestly! Încăperea s‑a pornit să aplaude frenetic exact În clipa În care am simțit cum inima mea Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
am norocul să mă aflu aici. Așa că n‑am făcut decât să ne plimbăm și să ne distrăm. Am băut vin Împreună. Am fost la cumpărături. Mă rog, știi tu, cum face toată lumea. — Andrea! Ce spui tu nu e deloc amuzant, OK? Și acum, spune‑mi ce dracu’ se petrece acolo. Cu cât ea părea mai iritată, cu atât buna mea dispoziție creștea cu câte un grad. — Emily, nu prea știu ce pot să‑ți spun. Ce vrei să auzi? Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

E măritată. Soțul ei e avocat. Trăiesc separați. Nu știam că este - ei bine. Helen Își coborî vocea. Ca noi. Julia dădu din umeri. Nu știu prea bine ce este. Cred că-i o ciudată... Totuși, petrecerea ar putea fi amuzantă. Helen o privi. — Să nu-mi spui că vrei să te duci. Da, de ce nu. — Am crezut că ești doar politicoasă. „Chestie Între fete.“ Știi ce Înseamnă asta. Își coborî privirea, Îmbujorîndu-se. Ne-am putea Întîlni cu cine nu te-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
fi reparate. Aceasta era o ediție nebroșată a Omului invizibil de Wells. Kay o ridică și zîmbi. — Am citit-o cînd eram mică. Ai ajuns la partea aia cînd tipul face pisica invizibilă În afară de ochi? — Da, nu-i așa că-i amuzant? Mickey Își șterse palma unsuroasă de salopetă pentru a da mîna cu Kay. Era atît de scundă și măruntă că mîna ei nu era mai mare decît a unui copil. Își aplecă fruntea și Închise pe jumătate unul din ochi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În mulțime. Kay se cutremură În glumă. — Aș juca rolul scheletului la festinul ăla. Și În afară de asta - Își dădu capul pe spate ca o debutantă - sînt teribil de ocupată zilele astea. Ies tot timpul În oraș. — Te duci În locuri amuzante. — Mă duc la cinematograf, răspunse Kay; nu-i nimic amuzant În asta. Uneori stau și văd filmul de două ori. Alteori aleg calea de mijloc și văd mai Întîi partea a doua. Chiar Îmi place mai mult așa - trecutul oamenilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
scheletului la festinul ăla. Și În afară de asta - Își dădu capul pe spate ca o debutantă - sînt teribil de ocupată zilele astea. Ies tot timpul În oraș. — Te duci În locuri amuzante. — Mă duc la cinematograf, răspunse Kay; nu-i nimic amuzant În asta. Uneori stau și văd filmul de două ori. Alteori aleg calea de mijloc și văd mai Întîi partea a doua. Chiar Îmi place mai mult așa - trecutul oamenilor este mult mai interesant decît viitorul. Sau poate că doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
din serviciile acela. Mi-ar plăcea să călătoresc, să plec. Părea nostalgică. Dar tu? o Întrebă ea pe Helen. Te-ai Întoarce la fosta ta slujbă? — Așa cred, deși m-am bucurat cînd am plecat de-acolo. Era o slujbă amuzantă - cam la fel ca asta, Într-un fel: oameni nefericiți, toți așteptînd imposibilul. Încercai să faci tot ce poți pentru ei, dar oboseai la un moment dat; aveai propriile probleme la care să te gîndești. Totuși, nu cred că aș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
WARING prezintă noul roman captivant al Juliei Standing... Și, desigur, acolo era și mica fotografie. Julia se dusese la un tip din Mayfair s-o facă, și Helen mersese cu ea „așa, să se amuze“. După-amiaza Însă nu fusese deloc amuzantă. Helen se simțise ca o școlăriță prost Îmbrăcată, Însoțind o prietenă frumoasă la coafor... Îi ținuse geanta Juliei În timp ce fotograful o aranja și se Învîrtea În jurul ei, trebuind să privească În timp ce Îi dichisea părul, Îi Înclina bărbia, Îi lua mîinile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]