5,110 matches
-
alte tipuri de experiență (religioasă sau poetică) este faptul că ea se constituie în relația tensionată cu o lume ostilă ei. Ea nu este un dat, ci rezultatul unei lupte și o distanțare „glo rioasă“ de ispita trăirii, proprie lumii anonime, tehnice a orașului modern. Problema relației dintre trăirea șocului în confruntarea cu lumea urbană și experiența acesteia este pusă de Benjamin, în alte texte, în legătură cu forme concrete ale compor ta mentului cotidian: cum se constituie imaginea unui loc, lucru sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
es so sehr abgeschnürt worden war, daß der Ort, an dem er es auffand, der Kunstmarkt war“. Semnătura artistului este cea care stabilește valoarea de piață în acest context și, tocmai din acest motiv, Fuchs își îndreaptă atenția asupra obiectelor anonime, întâmplătoare, comune. Caricatura este un exemplu în acest sens. În Die Juden in die Karikatur. Ein Beitrag zur Kulturgeschichte, Fuchs pleacă de la ideea că „Die Karikaturen über Menschen und Dinge, denen wir bei Rückschau auf Schritt und Tritt begegnen stehen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Înțelepciunea“ pe care povestitorul o împărtășește prin intermediul poveștii este unică, absolută, legată în mod esențial de figura concretă a „subiectului“ vorbitor. Voi încerca să delimitez experiența urbană de acest statut. Orașul este, voi încerca să arăt, el însuși un subiect anonim, iar povestea sa este, de asemenea, anonimă. Flaneurul, cel care o mărturisește, este el însuși „povestit“, constituit de traseele labirintice ale orașului. O distincție importantă, atinsă în cadrul capitolului de față, este aceea dintre trăire (Erlebnis) și experiență (Erfahrung). Textele lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
poveștii este unică, absolută, legată în mod esențial de figura concretă a „subiectului“ vorbitor. Voi încerca să delimitez experiența urbană de acest statut. Orașul este, voi încerca să arăt, el însuși un subiect anonim, iar povestea sa este, de asemenea, anonimă. Flaneurul, cel care o mărturisește, este el însuși „povestit“, constituit de traseele labirintice ale orașului. O distincție importantă, atinsă în cadrul capitolului de față, este aceea dintre trăire (Erlebnis) și experiență (Erfahrung). Textele lui Benjamin despre Baudelaire sunt importante în legătură cu acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
uniformității trăirii (Erlebnis) care înlocuiește experiența veritabilă, în timp ce Bloch, în capitolul „Übergang: Berlin, Funktionen in Hohlraum“ din Erb schaft dieser Zeitt, consideră categoria destrămării (Zerstreuung) ca fiind fundamentală în ontologia urbană. Absența oricărei forme de substanțialitate temporală sau spațială, caracterul anonim al personajelor care îl populează, dispariția unui cen tru veritabil care să ofere consistență fac în așa fel încât descrie rea marilor orașe să penduleze între funcționalitate pură și fan tasmă infinită. Cunoașterea flaneurului, despre care am vorbit în capitolul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
themes of this phenomenology of the city are the fragmentation, commodification, interiorization and marginalization of experience“. Și de această dată, Benjamin procedează dialectic: metropola are ca semn distinctiv tocmai imposibilitatea generalizării experienței. Viteza schimbării sociale, unidirecționali tatea dezvoltării tehnologice, caracterul anonim al maselor care populează metropola generează ceea ce Whybrow numește, pe urmele lui Brecht, „the terror of the unfamiliar“. Logica lumii urbane este cea a consumului (Benjamin este aici îndatorat, în bună măsură, reflecției marxiste), iar modalitatea ra portării subiectului la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sale cotidiene și formele arhitectonice propriu zise pun în scenă o dramă a istoriei ca atare: aceea în care trecutul își reclamă dreptul de a fi auzit în ciuda vocilor ascuțite ale clipei saturate de prezența progresului și a tehnicii. Eroii anonimi ai istoriei sunt, în piesa lui Benjamin, personajele marginale (flaneurul, Lumpensammler-ul, prostituata), care devin, în scene multiple, agenți mesianici ai istoriei, ipostaze ale „profetului care privește în urmă“. Mediația memoriei este, se poate deduce de aici, gestul esențial care constituie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rațional care „must thus repress all the physical, mental and political pollutions that would compromise it“; b) ca temporalitate transparentă, omogenă a unui prezent eliberat de opacitățile tradiției și de posibila diferențiere temporală calitativă; c) ca survenire a unui subiect anonim (orașul), căruia „it gradually becomes possible to attribute to it, as to its political model, Ho bbes’ State, all the functions and predicates that were previously sca ttered and assigned to many different real subjects-groups, associations, or individuals.“ Aceste trei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
different real subjects-groups, associations, or individuals.“ Aceste trei dimensiuni corespund, într-o oarecare măsură, imaginii pe care, la Benjamin, orașul o capătă în reprezentarea prezentului marcat de ideologia progresului și de ritmul accentuat al modernizării tehnologice. Loc al deplasării maselor anonime, al transformării lucrului în marfă și al privirii înseși în scrutare „eficientă“ a lumii, orașul își generează propria dialectică: logica urbană totalizatoare este deconstruită de propria ei criză, de rămășițele pe care nu le poate reasimila și care creează o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a ruinei prezentului și de a regăsi înțelesul temporalității ca durată plecând de la momentul actual al crizei. În sens larg, pentru Benjamin experiența determină survenirea absolutului în limitele derizorii ale detaliului material, ale gestului mărunt sau ale prezenței discrete și anonime. Ontologia slabă, fluidă a lumii urbane este premisa acestei experiențe prin care deplasarea devine o căutare a „Mumelor“, a conceptelor originare, fără ca acestea să fie vreodată obiectivate, însușite, elaborate. Neintențională, neprogramatică, expe riența flaneurului intră în categoria „nefericirilor“ poetului fermecat
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
autobiografic“, iar momentul teologic al experienței se va arăta a fi central pentru Benjamin. Orașul este mediul care, de fiecare dată, întâmpină subiectul (fie că este vorba despre flaneur, copil sau poetul urban) cu fațadele mute ale clădirilor, cu figurile anonime ale trecătorilor sau cu ocoalele imperturbabile ale străzilor. O pedagogie critică a privirii deschide însă acest peisaj instrumentalizat către natura lui istorică, face vizibilă criza memoriei care îi este constitutivă și îi deconstruiește caracterul reic, anistoric. În cazul copilului, aceasta
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
new, is transformed into a site of playful (re)construction“.“ Lumea urbană devine pentru copil, pe rând, mască, labirint, fantasmă. Preluând vag o idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu este un paradis închis, rememorat ca atare. Ea este, pentru scriitorul matur, o sarcină de îndeplinit, o chemare la care tre buie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de peste zi sunt condiții de posibilitate ale experienței copilului, în contact cu lumea obiectelor. Mai târziu, felinarele cu gaz ale Parisului se vor afla, de asemenea, în centrul experienței urbane a flaneurului. Spre deosebire“ de iluminatul electric, instantaneu, total și anonim, slab surogat al luminii diurne, iluminatul cu gaz este treptat, șovăitor, fluid. Primul are un rol preponderent instrumental, acela de a asigura condiții pentru continuarea activității din timpul zilei, de a face practicabile străzile, în ciuda întunericului nopții. Cel de-al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unei case, o comunitate industrială unde regula armonică a unității în diversitate și a diversității în unitate funcționează. În cazul întreprinderii lui Glatigny, Bachelin consideră că există o regulă mai modernă, mai democratică, chiar "socialistă", în sensul că munca este anonimă. Atelierul nu cuprinde oameni egal pregătiți, ci reprezintă o fuziune, fiecare participă în funcție de talentul său. Bachelin recomandă articolul lui Gustave Souliers din Art et decoration din august 1898, semn că revista era accesibilă celor care doreau s-o consulte. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oral și în scris (prin mass-media și cărți); publicul este numeros, la distanță, dar și cunoscut, în apropiere, un public analizat pentru a i se cunoaște gusturile; autorii formelor culturale sunt cunoscuți de către public (staruri, celebrități), mai puțin cunoscuți sau anonimi; cultura reflectă, dar și modelează grila mentală a publicului; este asertivă, oferind încredere în grila culturală, dar și un mod de evadare din cotidianul stresant 21. Considerând cultura populară o problemă serioasă deoarece, fie că o apreciem, fie că o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
demn de menționat că tocmai în anul 1844, atunci când Darwin pusese deja pe hârtie o schiță cuprinzătoare a teoriei sale despre originea speciilor, lumea naturaliștilor și a teologilor din Anglia era antrenată într-o discuție iscată de apariția cărții publicate anonim de un popularizator al științei din Edinburgh - Robert Chambers - sub titlul Vestiges of the Natural History of Creation. Ideea evoluției, de la evoluția cosmosului la apariția vieții, și apoi dezvoltarea progresivă a ființelor vii până la om, era înfățișată în mod accesibil
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Vaslui școala Comercială. După atâta muncă închinată nevoilor orașului Vaslui, D-l Țaicu moare sărac”. În sfârșit, același ziar anunță la rubrica „știri” faptul că „...D l General Ion Rășcanu a fost numit membru în consiliul de administrație a societății anonime Uzinele Metalurgice Române <<Metrom>>”. Pentru a duce mandatul de primar al orașului Vaslui la bun sfârșit, PNL îl delegă (până la alegeri) pe învățătorul Gheorghe Vierescu care, în preajma părăsirii acestei funcții, face un interesant bilanț al activității lui Țaicu dar și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nici măcar acum, după atâta timp scurs de la evenimente dar un fapt este cert: șefii de la București cereau subordonaților din teritoriu ciocul ceva mai mic și supunere desăvârșită în fața oricărui tablagiu sau ofițeraș cu stea roșie la bonetă sau chipiu. k. „Anonimele discreditează aproape întotdeauna persoane onorabile” Pus în fața unei adevărate avalanșe de reclamații „anonime”, de cele mai multe ori neîntemeiate sau puerile, noul ministru de Interne, generalul de corp de armată Aurel Aldea, a trimis tuturor instituțiilor statului din teritoriu (inclusiv prefecturii Tutova
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
șefii de la București cereau subordonaților din teritoriu ciocul ceva mai mic și supunere desăvârșită în fața oricărui tablagiu sau ofițeraș cu stea roșie la bonetă sau chipiu. k. „Anonimele discreditează aproape întotdeauna persoane onorabile” Pus în fața unei adevărate avalanșe de reclamații „anonime”, de cele mai multe ori neîntemeiate sau puerile, noul ministru de Interne, generalul de corp de armată Aurel Aldea, a trimis tuturor instituțiilor statului din teritoriu (inclusiv prefecturii Tutova și primăriei Bârlad) circulara nr.12556/ 16 septembrie 1944. Considerând că acest document
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acest document a avut o mare importanță în epocă, vom cita câteva pasaje: „...în ultimul timp s’au primit la acest Departament multe reclamații, unele anonime, iar altele semnate cu nume și adrese fictive. Atrag atențiunea tuturor că procedeul reclamațiilor anonime, arată o lipsă totală a curajului răspunderii (...)”. Generalul Aldea își formulase în scris și părerile despre identitatea autorilor, spunând: „...se deduce ușor că cei care le au conceput sunt mai ales funcționari din subordinele celor reclamați (subl.ns.)”. Credem că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sovieticilor. După cum se va vedea mai departe, afirmația noastră nu este deloc forțată și nici lipsită de suport documentar. Curajosul general Aldea (ce va sfârși în anul 1949 în sinistra pușcărie comunistă de la Aiud), continua astfel: „... chiar dacă parte din scrisorile anonime procură unele date exacte, totuși folosul lor este în general minim față de răul imens pe care îl fac (subl.ns.), discreditând aproape întotdeauna persoane onorabile”. Pentru a curma acest obicei păgubos și inuman, ministrul transmitea unele recomandări celor vizați, adică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
față de răul imens pe care îl fac (subl.ns.), discreditând aproape întotdeauna persoane onorabile”. Pentru a curma acest obicei păgubos și inuman, ministrul transmitea unele recomandări celor vizați, adică noilor responsabili de la prefecturi, primării, etc.: „...pentru aceste motive, nici o scrisoare anonimă nu va fi luată în considerare (...). Adaug, de asemenea, că este cu totul condamnabil și trebuie stârpit obiceiul de a se strecura, în șoaptă, la urechea șefilor, diferite acuzațiuni la adresa colaboratorilor acestora (...)”. Generalul Aldea mai cerea păstrarea unei brume de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
infailibil ofi-ciindu-se în numele științei materialiste. Vede cum raționalitatea instrumentală se eliberează de finalitățile raționale și se pune în slujba nu a Umanismului, ci a vechii Barbarii a puterii, dominației și violenței. Noile forme de barbarie, care sînt tehnicismul mărginit, birocratismul anonim, scientismul orb, se pun în slujba vechilor barbarii pentru a crea o Barbarie civilizată a cărei forță tinde către infinit... Reevaluarea rațiunii europene Toate acestea aveau să antreneze o reconsiderare profundă, o regîndire a rațiunii europene. Însă pe timp de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
x Finanțare publică a partidelor extraparlamentare x x x x Donații private x x x x Interzicerea donațiilor din străinătate x x x x x Interzicerea donațiilor publice x x x x Plafon pentru donații private x x x Donatori anonimi x x x Rapoarte financiare și mecanisme de control x x Plafon de cheltuieli x x Pedepse pentru încălcarea legii x x Pentru primele 3 alegeri 1990, 1992 și 1996 problemele legate de finanțarea campaniilor au fost incluse în legi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
O donație individuală nu putea fi mai mare de 100 de salarii minime, în timp ce o donație din partea unei firme sau corporații trebuia să fie mai mică decât 500 de salarii minime. Toate contribuțiile private trebuiau declarate, însă donatorul putea rămâne anonim dacă suma nu depășea zece salarii minime. Un partid putea primi donații anonime de până la 20% din subvenția primită de la stat într-un an (art. 35). Donațiile din partea instituțiilor publice, a companiilor unde statul era acționar majoritar sau din partea statelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]