4,171 matches
-
reală sensibilitate religioasă. Ambele ipostaze surprind ceva semnificativ din perspectiva lui Mirel Bănică. Se distinge clar din această secțiune textul consacrat pelerinajului, subiect al viitoarei cărți a lui Mirel Bănică 76. Pelerinajul este în opinia autorului ,,o componentă esențială a antropologiei religioase care a traversat culturile și timpul; el a găsit astăzi noi forme de expresie, majoritatea adaptate modernității rituale. Societatea pelerinajului este una a efemerului și a extraordinarului, în care se articulează profund sacrul contaminat, sărbătoarea și o libertate situată
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Până la urmă, scrie Eliade, mitul tare, viu, este cel care ne explică modul cum a ajuns omul ființă culturală, muritoare și sexuală. Sunt luate în seamă semnificațiile unor ,,noțiuni operaționale" ale mitului, cum ar fi cele precosmogonice, teogonice și de antropologie. Pe această linie poate fi asumată și dezvoltată inclusiv distincția lui Eliade între ,,mituri de origine" și ,,mituri cosmogonice". O analiză a transmiterii Tradiției prin cadrele anistorice ale mitului cosmogonic ar putea lua în calcul și stadiile/motivele mitului cosmogonic
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
inlocuit! Mitologii ascunse și manipulări politice Cartea lui Gelu Teampău are un titlu cu adevărat sugestiv: Mit și bandă desenată 90. Abordează o temă inedită, realmente interesantă în peisajul lumii culturale românești. O asemenea temă îmbină eficient filologia cu filosofia, antropologia cu istoria religiilor și cea a mentalităților. Este vorba de relația dintre mit și banda desenată, ultima înțeleasă ca fenomen al culturii de masă. În mod original și creativ, Gelu Teampău plasează mitologia ,,ca fundal și materie primă a narațiunilor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
emoție etc.". Funcțiile benzii desenate sunt clar prezentate: delectare, educație și îndoctrinare, în special pentru elevii ciclului primar din perioada României comuniste . În concluzie, Mit și bandă desenată, prima lucrare de autor a lui Gelu Teampău, este o carte de antropologie culturală cu un subiect rar abordat în România, însă deosebit de incitant și interesant. Este scrisă plăcut și cu nerv. Gelu Teampău ne oferă o carte specială, cu o temă delicată, complexă și dificilă. Reușește finalizarea cu brio a acestui proiect
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
alte religii ale lumii. Dacă am cerceta planul de învățământ și foaia matricolă a absolvenților angajați la Charlie Hebdo (sau la alte jurnale europene) am vedea că respectivii ziariști nu au urmat niciun curs elementar de Istoria religiilor sau de Antropologia și sociologia religiilor. Efectele tragice se văd cu ochiul liber. Cât despre faptul că cei ofensați au mijloace legale pentru a se apăra... nu pot decât să râd. Să râd cu tristețe, evident. Parcă aud discursul unor politicieni autohtoni. Când
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
creștinismului în care Dumnezeu-Tatăl, Fiul și Sfântul Duh apar într-o ,,orgie homosexuală,, fiind vorba de ,,sex în grup cu cele trei persoane ale Sfintei Treimi?" Întrebarea este departe de a fi una retorică. Dimpotrivă. Bibliografie Augé, Marc, Colleyn, Jean-Paul, Antropologia, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013. Bălăceanu-Stolnici, Constantin, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, București, 1995. Bănică, Mirel, Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Editura Polirom, Iași, 2014. Bănică, Mirel, Religia în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
les Sorts, Gallimard, Paris, 1994. Frunză, Sandu, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, editia a II-a revăzută și adăugită, 2015. Gavriluță, Cristina, Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008. Gavriluță, Nicu, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009. Gavriluță, Nicu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, cuvânt-înainte de Ștefan Afloroaei, Editura Polirom, Iași, 1997. Hurezeanu, Emil, Cutia neagră. Istoria prezentă a României in 1001 de minute
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) 1 Marc Auge, Jean-Paul Colleyn, Antropologie, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 7. 2Ibidem 3 Ibidem 4Ibidem 5Ibidem, p. 49. 6 Cristina Gavriluță, ,,Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn,, în volumul Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Editura Paideia, 2008, p. 188. 7Marc Auge, Jean-Pau Colleyn, op. cit., p. 50 8Ibidem 9Ibidem, p. 11 10Ibidem 11 Ibidem, p. 18 12 Pentru detalii asupra subiectului vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Iași, Editura Polirom, 2009, pp. 210-216; 250-257. 13 Amănunte despre semnificațiile metafizice, juridice, politice, sociale și religioase ale darului se regăsesc și în volumul meu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, cuvânt
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
religiilor, în Jurnal-ul său din 15 septembrie 1979: "Termin Prefața la cartea lui Jean Servier, începută ieri. Cartea e demult epuizată și îmi părea rău că nu o puteam recomanda anumitor studenți, interesați de acest fel de a face antropologie". Eseul de față, intitulat simplu Magia, a apărut în prima sa ediție în 1993 la Presses Universitaires de France. După ea s-a făcut și traducerea în limba română. 24 Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de strălucită carieră la Spitalul Sf. Spiridon. Cariera soților Rainer, începută la Iași, a continuat apoi, tot mai strălucit, la București, unde Francisc Iosif Rainer s-a impus că un distins medic, profesor, șef de catedră, întemeietor al școlii de antropologie și al institutului cu același profil. Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, măi apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către acesta a Institutului de Educație Fizică și organizarea Catedrei de Anatomie din cadrul acestuia (fig. 116rv). Inscripția, cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
transcendentale. Libertatea obiectivă este eliberarea de frica de moarte și de teama metafizică, făcându-l pe om eficient și creator de fericire. Perfecțiunea nu este nimic altceva decât realitatea. Totul conduce în ultimă instanță la cunoaștere. Etica, pregătind o nouă antropologie (Etica III, IV), o nouă politică (Tratatul teologico-politic) și o nouă istorie, transformă spinozismul într-o filosofie care este condiția libertății și bucuriei. Filosofia spinoziană stă la baza marii treziri contra dogmelor religioase, este filosofia libertății de gândire și a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
spiritului, dar, de frica Inchiziției, nu abordează subiectul. Descrie chiasma nervilor optici, creierul mic și bulbii olfactivi. Vesalius corectează greșelile lui Galen și pune bazele moderne ale anatomiei creierului. Poate fi considerat drept cel care a pus bazele disecției, ale antropologiei fizice și ale chirurgiei anatomice. Studiile sale stau la baza panourilor anatomice ale pictorului baroc Pietro da Cortona. Sacharias Jansen. Epoca anatomică a medicinei, marcată de descoperirile lui Andreas Vesalius, urcă pe spirala cunoașterii prin inventarea microscopului de către Sacharias Jansen
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cromozomii celulei germinative a noii progenituri. În stânga este reprezentat graficul idealizat al cariotipului diploid al omului, separat în cromozomi, cu cele 2 tipuri de cromozom sexual, aliniați conform centromerilor Decodificarea genomului uman a permis realizarea de mari progrese în biotehnologie, antropologie și medicina judiciară. Culoarea pielii, ochilor și părului, fizionomia, înălțimea, preferințele gustative, talentul și multe alte caracteristici ale omului sunt moștenite. Mutațiile unei singure gene pot provoca boli severe, cum este fibroza chistică, boală recesivă a populației albe. Se cunosc
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nu născută, ci făcută din rouă". Simbolismul legat de rouă pare: în general, apropiat de cel al ploii. ,,Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență", care poate fi pusă în relație cu vegetația și cu fertilitatea. Studiile de antropologie pun în evidență caracterul aproape totdeauna feminin atribuit apei, profunda maternitate a apelor. Eroul din Fata din sicriul de ceară [Oprișan, III] iese la iveală doar după ce tatăl lui merge în rai de unde ia "trei crăci din trei pomi", apoi se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că acești copii sunt nefericiți, instabili emoțional și acestea și nu numai, duc la a dezvolta o personalitate destructurată. Dumnezeu și copilul sau omul sunt corelativi, susține Beridiaev. Noțiunea biblică de ”chip și asemănare a lui Dumnezeu” este fundamentală în antropologia creștină, paradoxul face ca ea să fie și mai importantă pentru antropologia umanateistă. Într-adevăr umanitatea nu a negat niciodată asemănarea dintre Dumnezeu și om: pentru Hartmann, Karl Marx, Feuerbach, persoana umană este definită prin atribute specific divine: inteligență, creație
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
duc la a dezvolta o personalitate destructurată. Dumnezeu și copilul sau omul sunt corelativi, susține Beridiaev. Noțiunea biblică de ”chip și asemănare a lui Dumnezeu” este fundamentală în antropologia creștină, paradoxul face ca ea să fie și mai importantă pentru antropologia umanateistă. Într-adevăr umanitatea nu a negat niciodată asemănarea dintre Dumnezeu și om: pentru Hartmann, Karl Marx, Feuerbach, persoana umană este definită prin atribute specific divine: inteligență, creație, iubire, clarviziune profetică etc. Iar pentru Sartre, omul este esențialmente ”proiect”, deci
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
productivă de altfel în planul creațiilor artistice și al proiecțiilor mentale colective). Procesul de reconsiderare a sa în gândirea occidentală modernă a început cu studiile de psihanaliză metodică ale lui Sigmund Freud și s-a impus definitiv odată cu cercetările de antropologie și de psihosociologie ale colaboratorului său, Carl-Gustav Jung, precum și cu observațiile empirice de la celebrele seminarii de psihologie aplicată ale lui Jacques Lacan. Conceptul de imaginar a iradiat apoi, spectaculos și mai puțin controversat, în întreg domeniul științelor socio-umane, în special
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
științelor socio-umane, în special datorită școlilor franceze de istoriografie (direcția la nouvelle histoire) și de filosofie sau aflate sub influența acestora. Recuperarea și integrarea lui în vocabularul științific - demersuri care s-au bazat în principal pe teorii și analize din antropologie, psihologie, istoria religiilor, simbologie, psihanaliza și filosofia artei - nu au dus totuși la o lectură sistematizată a fenomenului în sine până foarte târziu, în ultimele decenii ale secolului XX, după studiul de arhetipologie din 1960 datorat lui Gilbert Durand. Am
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
face ca imaginarul să se fi configurat și să fi fost eficient în condiții de disparitate socială și de slabă comunicare? Ne pot oferi un prețios instrumentar de analiză a unităților generative (arhetipurile) care sprijină procesul de memorare colectivă atât antropologia, cât și teoria simbolului și studiul ceremonialului. Imaginarul are o "gramatică" proprie, care devine vizibilă pentru că, spre exemplu, "sintaxa" imaginarului este asigurată, datorită dimensiunii lor temporale, de modelele și de narațiunile exemplare din componența unor structuri mitologice (din credințele populare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
interesul pentru imaginea de artă. De aici încolo începe drumul din oglinda imaginarului, așa cum l-am parcurs la început și cum îl pot oferi la rândul meu cititorilor acestei cărți. Speculum Teorii moderne ale imaginarului (câteva repere) Elemente teoretice pentru antropologia puterii Deși oferă un material de analiză și de interpretare bogat și expresiv, imaginarul medieval nu are nici până la ora actuală o bibliografie teoretică pe măsura complexității sale. Până în acest moment, în special datorită școlii franceze de istoriografie din jurul revistei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de specialitate oferită de școala franceză, asupra lucrării lui Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Nu pentru abordări comparative sau pentru comentarea analizelor sale, ci pentru cele două texte de însoțire, "Prefața" (5-34) și ceea ce putem numi postfața volumului, " În vederea unei antropologii politice. Istoria politică mai poate fi coloana vertebrală a istoriei?" (437-59). Motivul este dat de faptul că istoricul francez stabilește aici câteva repere teoretice (spuneam că sunt puține studiile de acest fel dedicate subiectului și perioadei), pentru a le încadra
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
poate stabili că ține de unul sau de altul dintre termenii relației inițiale, clasează cazul dublu, și la ideologic, și la imaginar. Detronând o vogă și chiar o tradiție științifică a studiilor asupra imaginarului din sau venite dinspre domeniile psihanalizei, antropologiei, psihosociologiei, Le Goff afirmă mai departe: Am rezerve asupra lor [asupra unor lucrări, n.n.] atunci când alunecă în irațional și în psihanaliticul dominat de ideologia dubioasă a arhetipurilor [nota din text trimite explicit la Durand, Structurile antropologice..., n.n.]. Modelele imaginarului țin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
n.n.]. Modelele imaginarului țin de știință, pe când arhetipurile, de elucubrația mistificatoare. (11-12) Câteva rânduri mai jos, autorul însuși numește relevanța pe care au avut-o studiile din diverse domenii în descoperirea importanței imaginii pentru studierea istoriei, printre care psihanaliza și antropologia. O atitudine ambiguă, dar jucată conștient sau un loc devenit obscur din cauza metodei de căutare a cadrului teoretic specific imaginarului medieval? Totuși, cercetătorul, în opinia autorului, trebuie să ia în calcul pentru nu doar imaginile mentale și pe cele artistice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]