2,824 matches
-
de intrare al fasciculului stâng al sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din perspectivă atrială joncțiunea atrioventriculară definește un complex structural anatomic format din următoarele entități: valva aortică, valvă mitrală, valvă tricuspidă, artere coronare dreaptă și stângă, descrise anterior. * Sistemul de conducere cardiacă * Nodulul sinoatrial Pacemakerul primar cardiac este reprezentat de nodulul sinoatrial sau nodulul sinusal, o formațiune tisulară, alungită, elipsoidală, situată la joncțiunea venei cave superioare cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele 2 artere pulmonare dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului arterial conectează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului arterial conectează marginea superioară a trunchiului pulmonar cu porțiunea inferioară a arcului aortic. Existența unui eventual embolus larg cu originea în extremitatea inferioară a rețelei venoase poate obstrua trunchiul pulmonar sau ramurile sale. Embolectomia pentru embolie pulmonară presupune realizarea uneia din cele 2 proceduri: * procedeul închis care presupune canulare venei femurale sau venei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior * nervul vag drept; * arcul aortic; * pleura; * drept * nervul frenic drept; * arcul venei azygos; * pleura; * stâng * aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este bine a identifica localizarea venelor pulmonare în vederea suturii defectelor septale. Complicațiile anatomice ale chirurgiei trunchiului pulmonar sunt secundare embolectomiei, mortalitatea este extrem de mare prin șoc hemoragic. Complicațiile refacerii defectului de duct arterial sunt: hemoragia secundară tracționării ductului cu sângerare aortică sau pulmonară; hemoragie la nivelul inciziei toracice cu hemotorax; leziune de nerv frenic stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare în raport cu valva aortică. Nomina Anatomica descrie termeni de drept, stâng și posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm că pentru un cord adult termenii corecți din punct de vedere anatomic sunt anterior, posterior stâng și posterior drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ceasornic în jurul infundibulului formând cercul lui Vieussens. Artera conului are originea la nivelul unui ostium unic situat posterior de cuspa coronară dreaptă. Această situație este întâlnită în special la persoanele mai în vârstă și se datorează creșterii și expansiunii sinusului aortic, ceea ce face ca originea arterei conului să fie gradual incorporată în baza valvei aorte. Circulația coronară cu originea într-un singur ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
expansiunii sinusului aortic, ceea ce face ca originea arterei conului să fie gradual incorporată în baza valvei aorte. Circulația coronară cu originea într-un singur ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte care are originea pe fața profundă a arterei coronare drepte. De la origine se orientează pe peretele anterior al atriului drept pe care îl vascularizează și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
postganglionare asigură inervația nodulilor sinoatriali și atrioventriculari având un efect primar cronotrop negativ. Plexul cardiac se formează prin anastomoza fibrelor simpatice și parasimpatice la baza cordului, anterior de bifurcarea traheii, superior de bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag stâng inervează preponderent regiunea situată deasupra nodulului atrioventricular, iar nervul vag drept regiunea situată deasupa nodulului sinoatrial. Această distribuție reflectă asocierea embrionară a vagului drept cu cornul drept al sinusului venos și a vagului stâng cu cornul stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează prin frecvența crescută a HTA esențială sau secundară, cardiopatia ischemică și insuficiența venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
circulației. Sincopa reprezintă pierderea bruscă, totală a cunoștinței, cu absența pulsului, tensiunii arteriale, bradicardie ce poate ajunge până la oprirea cordului, respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fizic al pacientului poate orienta spre unul din următoarele diagnostice: în cazul unui pacient denutrit, cu o colorație cianotică se ridică suspiciunea prezenței unei malformații congenitale cianogene; în cazul unui pacient palid, se ridică suspiciunea de șoc cardiogen sau insuficiență aortică; în cazul unui pacient obez, cu o colorație roșie a tegumentelor, se ridică suspiciunea de puseu de hipertensiune arterială; în cazul unui pacient care prezintă obezitate cu dispoziție abdominală se ridică suspiciunea de ateroscleroză coronariană; în cazul unui pacient cianotic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și vârfului nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală; faciesul cianotic, edemațiat este evident la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică; facies cianotic este observat la pacienții cu malformații congenitale cardiace; facies palid este evident la pacienții cu hipotensiune arterială, șoc cardiogen, insuficiență aortică; facies pletoric, cu numeroase telangiectazii la nivelul pomeților, apare la pacienții cu hipertensiune arterială. Odată cu inspecția faciesului se realizează și examenul ochilor care poate releva exoftalmia ridică problema unor afecțiuni endocrine (hipertiroidie) ce pot determina tulburări cardiace frecvente, tahicardie; hemoragia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sau Z4. Confirmarea celor evidențiate poate fi stabilită prin palparea regiunii precordiale. Concomitent pot apare modificări ale conformației toracelui în diferite boli cardiace, din care menționăm: bombarea regiunii precordiale apare în mod normal la persoanele slabe sau, patologic, în insuficiența aortică, bloc atrioventricular total, cardiomiopatii hipertrofice; bombarea hemitoracelui stâng apare în pericardita exudativă cu cantitate mare de lichid, la pacienții cu valvulopatii dobândite în copilărie; prezența pulsațiilor cordului la nivel epigastric apare în hipertrofia de ventricul drept; prezența pulsațiilor cordului în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mult crescut, precum în emfizemul pulmonar; pacienții cu pericardită exudativă cu cantitate mare de lichid. Există și pacienți la care amplitudinea pulsațiilor este crescută, cum ar fi situațiile determinate de prezența unor boli febrile, tireotoxicoză, hipertrofie de ventricul stâng, insuficiență aortică. Odată perceput șocul apexian, se palpează spațiul intercostal până la stern și se numără fiecare interval până la nivelul unghiului lui Louis corespunzător spațiului II i.c. Totodată se verifică poziția țocului apexian pe linia medioclaviculară. Trebuie amintit că șocul apexian se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în spațiul V i.c. pe linia medioclaviculară dreaptă. Odată stabilită poziția șocului apexian se trece la palparea ariilor mai sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1 - mitral (apexian) în spațiul V i.c. stâng, pe l.m.c; 2 - tricuspidian în spațiul V i.c. stâng, parasternal; 3 - Erb (Botkin-Erb) înspațiul III i.c. stâng, parasternal; 4 - pulmonar în spațiul II i.c. stâng, parasternal; 5 - aortic în spațiul II i.c. drept, parasternal. Ascultația bolnavului se face în diferite poziții: decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]