16,557 matches
-
pentru că, fiind recompensată, poate fi și plăcută în consecințele sale. II. Nivelul moralității convenționale (10-13 ani). Este nivelul conformării la normele exterioare și al jucării rolului de copil așa cum este acesta cerut de universul familiei și de alte grupuri de apartenență. Conformarea are la bază plăcerea de a i se recunoaște purtarea, de a avea un statut „bun”. Stadiul 3 Ă al moralității bunelor relații. Copilul respectă norma din dorința de a fi recunoscut ca un „băiat sau o fată bună
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mod tradițional, psihologia educației a descris dinamicile psihice ale individului angajat în activitatea de învățare. Totuși, numai rareori elevul învață singur. Cea mai mare parte a timpului cât se află la școală el este membru al unui grup și această apartenență îi marchează în mod decisiv performanțele. Succesul școlar nu se obține numai în urma efortului de asimilare a materialului predat de profesor; el presupune învățarea normelor ce guvernează comportamentele acceptate în grupurile de elevi și în organizația care este școala. Interacțiunea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu obiective comune, ce creează relații de interdependență funcțională între membrii săi” (Radu, 1976, p. 180). 4. Membrii clasei se percep pe ei înșiși ca făcând parte din grup, iar elevii din alte clase (grupuri) îi identifică pe baza acestei apartenențe. Clasa școlară este, deci, un grup social specific ce mediază de-a lungul anilor, la nivelul fiecărui membru, schimbări cognitive fundamentale. Ca grup social, clasa îndeplinește mai multe funcții. Integrarea socială pare să fie una din cele mai importante funcții
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în plus și alte trăsături ce conferă o omogenitate greu de regăsit la alte grupuri. Totuși, există calități ale membrilor ce pot funcționa drept criterii pentru alcătuirea claselor, putându-se astfel asigura omogenitatea sau eterogenitatea colectivelor de elevi. Capacitatea și apartenența sexuală a elevilor au constituit astfel de criterii, iar rezultatele obținute au format obiectul unor dispute rămase, în bună măsură, netranșate. Se cuvine să remarcăm că formarea unor clase școlare omogene sau eterogene din punctul de vedere al capacității elevilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
erau fățișe și în afara jocurilor competitive propriu-zise. Pentru a preveni violențele cu urmări grave, ei au trebuit să pună capăt întrecerilor și să separe din nou grupurile. Sherif și colaboratorii săi au putut trage astfel concluzia că favorizarea grupului de apartenență și discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis între grupuri. Ei au arătat că aceste atitudini negative față de out-group sunt foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar dacă se aplică strategia simplului contact Ă după întreruperea întrecerilor, copiii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce presupune interacțiunea între doi sau mai mulți reprezentanți din două sau mai multe grupuri. Avem de-a face cu comportament intergrupuri ori de câte ori indivizii aflați în interacțiune sunt conștienți că aparțin unor grupuri diferite, iar această identificare cu grupurile de apartenență marchează schimburile lor. În psihologia socială contemporană, chestiunile legate de relațiile între grupuri sunt esențiale. Ele stau la baza înțelegerii multor dinamici psihice. În câmpul școlar, această perspectivă este importantă nu numai pentru că limpezește interacțiunile cooperative sau competitive ale elevilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a constatat că subiecții favorizau în mod evident, în acordarea recompenselor, pe membrii grupului lor. Tajfel a conchis că discriminarea între grupuri poate apărea în condițiile simplei categorizări, fără să fie necesar conflictul. Efectul acesta de favorizare a grupului de apartenență, bazat pe stabilirea de către individ a asemănărilor și deosebirilor în raport cu alții este unul din cele mai puternice și mai frecvente ce se manifestă în viața socială. Deși Tajfel și colaboratorii săi l-au invocat mai cu seamă în explicațiile lor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lor asupra relațiilor tensionate dintre grupurile etnice, este evident că el apare și în câmpul educațional. Dar contribuția cea mai însemnată a grupului de cercetare condus de H. Tajfel în acest domeniu o reprezintă teoria identității sociale. Potrivit acestei teorii, apartenența la un grup social îi determină pe indivizi să se autodefinească în termenii caracteristicilor grupului respectiv; astfel, grupul conferă membrilor o anumită identitate socială. Dacă această identitate socială este pozitivă (deci satisfăcătoare pentru individ), sau negativă, (nemulțumindu-l și motivându
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
termenii caracteristicilor grupului respectiv; astfel, grupul conferă membrilor o anumită identitate socială. Dacă această identitate socială este pozitivă (deci satisfăcătoare pentru individ), sau negativă, (nemulțumindu-l și motivându-l să acționeze pentru ameliorarea ei), se stabilește prin compararea grupului de apartenență cu alte grupuri. Un grup nu conferă identitate socială pozitivă decât în raport cu alte grupuri, ale căror caracteristici le împiedică să facă membrilor lor aceeași ofertă simbolică. Identitatea socială pozitivă se bazează, așadar, pe comparațiile favorabile între in-group și out-group-urile relevante
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
socială pozitivă decât în raport cu alte grupuri, ale căror caracteristici le împiedică să facă membrilor lor aceeași ofertă simbolică. Identitatea socială pozitivă se bazează, așadar, pe comparațiile favorabile între in-group și out-group-urile relevante; ea are drept condiție necesară perceperea grupului de apartenență ca superior sau distinct în raport cu alte grupuri. Firește, indivizii au tendința de a dobândi și menține o identitate socială pozitivă, căci aceasta aduce cu sine o stimă de sine ridicată. Stima de sine corespunde unor sentimente despre sine și unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
măsură mai mică frecventarea școlii ca o premisă pentru împlinirea profesională. Mai mult, s-a arătat că această relație de determinare devine tot mai pregnantă pe măsură ce crește nivelul de școlarizare. Ca să atenuăm gravitatea acestor constatări, trebuie să spunem că influența apartenenței de clasă încetează să se manifeste la elevii foarte dotați sau foarte motivați. Unele din primele explicații pentru această stare de lucuri, apropiate de intuițiile simțului comun, au invocat ereditatea. Dar o astfel de explicație echivalează, în fond, cu afirmația
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
performanțele sunt cu atât mai nesatisfăcătoare cu cât diferența dintre statusul profesorului și cel al elevului crește. Într-adevăr, evoluția elevului poate să depindă de reacția profesorului la statusul său. Profesorii sunt pregătiți să-i perceapă pe copii în termenii apartenenței lor la o categorie socio-economică și, mai mult, să stabilească trăsăturile de personalitate ale lor relevante în situațiile educative pe baza acestei apartenențe. Un studiu al lui Seligman și al colaboratorilor săi din 1972 a probat această stare de lucruri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
depindă de reacția profesorului la statusul său. Profesorii sunt pregătiți să-i perceapă pe copii în termenii apartenenței lor la o categorie socio-economică și, mai mult, să stabilească trăsăturile de personalitate ale lor relevante în situațiile educative pe baza acestei apartenențe. Un studiu al lui Seligman și al colaboratorilor săi din 1972 a probat această stare de lucruri. Cercetătorii au prezentat unui grup de profesori, spre evaluare, înregistrări ale lecturării unui fragment de proză cu voce tare, compuneri și desene aparținând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și le formează profesorii despre principalele obiecte din mediul educativ. Vom expune două tipuri de reprezentări ale profesorului: reprezentarea elevului și reprezentarea inteligenței. a) Am arătat în capitolul anterior că profesorii au tendința de a-i percepe pe elevi în funcție de apartenența acestora la o categorie socio-economică. Se cuvine precizat că în general indivizii îi percep pe ceilalți în termenii identității personale, stabilind deci diferențele ce-i individualizează, dar și în termenii identității sociale, ai calității lor de membri ai unor grupuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ai calității lor de membri ai unor grupuri sociale. A doua modalitate este mai superficială dacă nu se conjugă cu prima, și poate introduce erori. Adesea demersurile de cunoaștere a celorlalți sunt deductive, de la identitatea socială conferită de grupul de apartenență, la trăsături de personalitate pe care ar trebui să le dețină tocmai pentru că sunt membri ai unui grup anume. Profesorii pot să-și perceapă în felul acesta elevii, iar dacă nu fac efortul să particularizeze, să-i cunoască pe fiecare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și trebuințe de creștere sau dezvoltare. Prima categorie, reprezentată în partea de jos a piramidei, sub linia punctată, cuprinde patru clase de motive sau trebuințe: trebuințele fiziologice, urmate în ordine ascendentă de trebuințele de siguranță (securitate), trebuințele de iubire și apartenență la grup și trebuințele de stimă. Partea superioară a piramidei, deasupra liniei punctate, cuprinde trebuințele de creștere, împărțite în trei clase în ordinea apariției lor în timpul dezvoltării: trebuința de autorealizare (de a-și satisface talentele și aptitudinile proprii), trebuințe de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
anume elev sau care dintre trebuințele sale are nevoie de mai multă gratificare. Alteori, chiar dacă veți fi aproape siguri că o anume trebuință a unui elev nu e satisfăcută (de exemplu, este respins de părinți, deci trebuința de iubire și apartenență e nesatisfăcută), veți descoperi că e foarte greu să puteți face ceva în această privință. Cu toate acestea, există unele trebuințe a căror gratificare vă este ușor să o obțineți. Una dintre ele este trebuința de stimă de sine, care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a studiilor inițiale de creativitate de principalul curent al psihologiei teoretice și experimentale a transformat creativitatea într-un fenomen marginal în raport cu preocupările centrale ale întregii sfere psihologice; d) dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității ce au conferit fenomenului o apartenență eludantă sau trivială; e) abordări care au insinuat că fenomenul creativ este un produs de excepție al proceselor și structurilor curente, cercetarea ei izolată nu pare a fi o necesitate; f) abordările unidisciplinare ale creativității tind să confunde un aspect
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
erau adresate mai ales acestora. Femeile burgheze erau și mai anatemizate ca agenți disgenici fiindcă erau excesiv de interesate estetic și mai puțin de perpetuarea „românului viabil și sănătos”. Valoarea biologică a femeilor, demonstrează analiza Mariei Bucur, era preponderent dată de apartenența lor de clasă. Fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților fiindcă se nășteau cu alte Înzestrări naturale și fiindcă aveau alte roluri ca „rotiță a marelui tot” (Moldovan susține acest lucru). Sistemul de educație trebuie polarizat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mod necesar, excluși, pe baza diferențelor organice, generate de ereditatea biologică. Elementul comun proxim era etnicitatea, Înțeleasă ca „o comunitate de sânge, tradiție,... și destin”22. Această definiție implica ideea că legăturile culturale - „tradițiile” - nu erau o dovadă suficientă a apartenenței la o națiune. Indivizii trebuiau, În plus, să facă și proba legăturii de sânge cu acea comunitate etnică și, mai mult, a angajamentului de a contribui În mod responsabil la realizarea destinului viitor al națiunii. Afirmarea relației cu viitorul națiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să descrească În mod constant, În timp ce natalitatea claselor proletare rămânea relativ ridicată. Una dintre direcțiile importante ale argumentelor despre limitarea accesului la mijloacele contraceptive era rezultatul observării ambelor tendințe și propunea o abordare a controlului nașterilor În funcție de definirea pe baza apartenenței de clasă a valorii biologice a femeilor 15. În România, astfel de argumente au apărut În discursul public abia după primul război mondial și eugeniștii au jucat un rol important În construirea semnificației rolurilor de gen, pe baza atât a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unele comunități științifice din străinătate, În timp ce cercetătorii Încă mai dezbăteau fundamentele științifice ale unor astfel de afirmații. Deși menționau aceste dispute, eugeniștii au ales cu ușurință să accepte teoriile care susțineau existența unei corelații puternice Între intensitatea aglutinării sângelui și apartenența etnică datorită stabilității de lungă durată a acestei caracteristici În procesul de evoluție și adaptare. Intensitatea aglutinării sângelui părea să reprezinte esența autentică, fundamentală, a identității comunitare, În timp ce alte caracteristici, precum măsurătorile antropometrice ale pilozității sau ale oaselor, erau mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au avut un rol important În dezvoltarea instituțiilor de educație nu doar prin faptul că au stabilit noi criterii de selecție a elevilor Înainte și după admiterea În școală, care luau În considerare talentele Înnăscute și capacitățile intelectuale naturale, precum și apartenența de clasă, etnică și de gen, ci și pentru faptul că au Încercat să schimbe structura de ansamblu și conținutul mesajului fundamental pe care trebuia să Îl transmită educația În general. Scopul adepților eugeniei era, foarte simplu, acela de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
generațiilor prezente și viitoare era unul dintre scopurile cele mai importante ale Șoimilor Carpaților. Organizația era deschisă tuturor, cu excepția „Bețivului, criminalului, trădătorului, toți cei care cu bună știință infectează pe alții, și pe cei care dispretuiesc ideea de România”100. Apartenența la organizație era definită de respectarea conceptelor eugenice de sănătate și normalitate. Pentru că alcoolicii erau adesea etichetați ca purtători de caracteristici disgenice, la fel ca și infractorii În unele cazuri, unor astfel de indivizi li se interzicea dreptul de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1939, pp. 681-682. 84. Făcăoaru, Curs de eugenie, pp. 69-70. 85. I. Vailescu-Buciumi, „Tendance eugénique dans le nouveau Code penal roumain Carol II”, XVIIe Congrès, p. 682. Din păcate, nu există statistici specifice referitoare la numărul total de participanți sau apartenența etnică a acestora, astfel Încât nu se poate ști cu siguranță câți participanți români au votat Împotriva propunerii lui Făcăoaru. 86. O lucrare recentă a Dianei Paul subliniază, de asemenea, atitudinea ambiguă a numeroși susținători ai eugeniei din Statele Unite, Marea Britanie și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]