11,066 matches
-
confirmă, iată, astăzi, că analizele făcute de Emil Istocescu , unele cu zeci de ani în urmă, sunt viabile și astăzi, iar adevărurile spuse atunci despre cărți, acțiuni culturale și fenomene artistice sunt perene în prezent, stârnind interesul cititorului și cercetătorului aplecat asupra studiilor literare dintr-o zonă bogată în acțiuni socio-culturale, cum este nordul Olteniei. În textul publicat în revista Studii vâlcene nr.VI-2010”Logos și expresie artistică în creața lui Gib.I.Mihăescu “, Emil Istocescu se apleacă asupra limbajului
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
și cercetătorului aplecat asupra studiilor literare dintr-o zonă bogată în acțiuni socio-culturale, cum este nordul Olteniei. În textul publicat în revista Studii vâlcene nr.VI-2010”Logos și expresie artistică în creața lui Gib.I.Mihăescu “, Emil Istocescu se apleacă asupra limbajului folosit de autorul romanului”Donna Alba “( povestea unei obsesi de dragoste), despre care Eugen Lovinescu și Camil Petrescu apreciau că folosește stilul publicistic,”abuzând de cuvinte și expresii neologistice franceze, mai ales “.Autorul acestui studiu abordează cu obiectivitate
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
de comentariu critic. Spuneam la început că Emil Istocescu este un cercetător avizat, un exeget, al vieții și operei lui Gib I.Mihăescu.El a descoperit în arhive piesa de teatru al autorului amintit, intitulată”Vechilul “, tot el s-a aplecat asupra manuscriselor lui Gib I.Mihăescu, analizândule, interpretândule în studiu”Gib.I.Mihăescu- atelier literar inedit “, apărut în decembrie 1969 în Suplimentul social-cultural al ziarului ”Orizont “ din Rm.Vâlcea. Despre care în ”România literară “, anul III, nr.4, joi 22
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
Gib.I.Mihăescu: ziaristul și profesorul. Deosebit de utile pentru cunoașterea procesului de creațiela Gib.sunt fișele inedite din dosarul în care autorul își nota schematic subiecte pentru nuvele și schițe.” Pot afirma că, de-acum înainte nici-un cercetător ce se apleacă asupra vieții și operei autorului romanului Rusoaica nu poate să nu amintească despre studiile acesta semnate de Emil Istocescu.Profesorul din Drăgășani fiind unul din puținii cercetători avizați care au scris și analizat cu professionalism opera lui Gib I.Mihăescu
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
vorba de asta! m-a luat un tremurat, mi s-au tăiat picioarele; (primul gând: m-am decis prea târziu să mă las de fumat) o să-mi spună că am cancer, sau ce naiba am, sau n-am. unul s-a aplecat să mă asculte cu urechea în dreptul inimii. ceilalți mă priveau cu milă. m-am enervat; m-am ridicat în picioare și am țipat la ei. - sunteți nebuni, v-a înnebunit și pe voi criza? tăierile de salariu? - omule, ești mort
AM FOST IERI LA DOCTOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366923_a_368252]
-
mi vor ierta naivitatea și simplitatea.“ În cei șapte ani de domnie a contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, soțul său, fiind inspiratoarea fericită a Legii instrucțiunii publice. De asemenea s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare. Dornică să ajute la reformarea morală a societății, doamna Elena Cuza și-a dedicat în această perioadă întreaga sa energie acțiunilor caritabile: participă la
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
Polițistul s-a oprit, a aruncat cazmaua și acum stătea răsuflând cu mâinile în șold. Nu avea decât să-i îndeplinească dorința doamnei primar. Totuși trebuie să dezlege misterul. Ceva nu este tocmai curat aici, nu se leagă... S-a aplecat și cu inima în dinți a zis: “ori eu, ori tu, țeastă blestemată! Doar n-o fi dracu' înăuntru! “ A prins-o bine și a început să o zgâlțâie cu forță. - E ceva aici, înăuntru, părinte! - Doamne ferește, ce să fie
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
de acum peste douăzeci și cinci ani deghizat în femeie. Semăna desigur și cu Ramona destul de izbitor. - Ce s-a întâmplat mami, întrebă Deea speriată, văzând schimbarea la față a mamei sale și se repezi să o sprijine să nu cadă. Se aplecă să ridice bucata de lemn căzută pe jos. Mă sperii. Te simți bine? Parcă l-ai văzut pe Contele Dracula, nu două studente tinere și frumoase ca noi. - Nnnnimic... doar așa... am simțit o amețeală,... poate-i o cădere de
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
anevoie. Greutatea cea mare este, înainte de toate, întoarcerea către tine însuți, regăsirea, întâlnirea - desigur printr-un necurmat lanț de convertiri intime, de război și ceartă cu tine - a lăuntrului tău cel adevărat, personal original, al interiorului tău cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > DIMINEAȚA E O DOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului DIMINEAȚA E O DOAMNĂ Dimineața e o doamnă Care vine cu pași mici, Se apleacă ici și colo Ca să stingă licurici. Dezinvoltă, parfumată, Îmbrăcată elegant, Culege din iarba crudă Lacrimile - diamant. Mângâie din ochi câmpia Și se-așază între flori Și împarte păsărilor Naiuri, cobze și viori. Dimineața e o doamnă Cu trupul în zări
DIMINEAŢA E O DOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367544_a_368873]
-
balanță, în cumpănă și: Dacă partea dreaptă este mai ridicată decât cea stângă, sufletul este primit în rai, în mijlocul îngerilor; dacă cele două părți ale cumpenei sunt deopotrivă, atunci desigur că numai mila lui Dumnezeu capătă biruință; când cumpăna se apleacă spre partea stângă, dar nu cu mult, mila dumnezeiască înlocuiește lipsa (astfel sunt cele trei judecăți ale Domnului: judecata dreaptă, judecata omenească, și judecata milostivă); când faptele cele rele apleacă cumpăna prea mult în partea stângă, atunci judecata cea mai
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
că numai mila lui Dumnezeu capătă biruință; când cumpăna se apleacă spre partea stângă, dar nu cu mult, mila dumnezeiască înlocuiește lipsa (astfel sunt cele trei judecăți ale Domnului: judecata dreaptă, judecata omenească, și judecata milostivă); când faptele cele rele apleacă cumpăna prea mult în partea stângă, atunci judecata cea mai dreapta rostește hotărârea în funcție de păcate. Acestea sunt condițiile, criteriile și împrejurările ce însoțesc moartea omului. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, vorbind de moartea dreptului și de cea a păcătosului, a formulat
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
sufletul mistuindu-se. Prietene, ți-am spus că deznădejdea e un mare păcat, iar Dumnezeu nu vrea să-l piardă pe nici un fiu de-al său. Scriitorul consacrat : - Chiar dacă nu mă vei iubi, pe mine, copacul maiestos care se va apleca spre salcia plăpândă, împins de steaua cea mai înaltă, am să te ador ca pe un cântec șoptit care mi s-a cântat în prag, atunci, când iubirile mi-au coborât din vis. Vicepreședintele scriitorul-religios: - Vă ador pe voi, copiii
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
pătrunde dinspre pârtia de schi destinată amatorilor, s-a hotărât să meargă și el acolo. „Unde sunt copii este mai frumos și veselia nu se sfârșește decât la plecare” a fost gândul care a condus la această hotărâre. S-a aplecat să-și verifice legăturile și în acea clipă a simțit cum îl cuprinde o amețeală puternică. A închis ochii, a lăsat bețele să-i cadă și și-a strâns capul în mâini cât a putut de tare. Aproape imediat, a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
fără să se mai uite înapoi. Laura, victorioasă, i-a urmărit câteva clipe și s-a felicitat în gând pentru felul în care i-a alungat. L-a privit apoi pe cel care se apropia cu pași târșiți pe zăpadă. Aplecat din mijloc ca un om experimentat în urcușuri și dozarea efortului depus, purtându-și cu o mână schiurile legate pe umăr și trăgând amuzat sania cu cealaltă mână, tânărul s-a apropiat zâmbind. Ajuns la doi pași de femeie, se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem bucuroși să consemnăm despre astfel de preocupări alături de cei care i s-au aplecat cu tandrețe asupra rarului său har ca un nimerit dar. Referință Bibliografică: BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, Floarea / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
casa lor rămâne Peste toate stau suflete stăpâne Să strângă din spirit roadele coapte Bun este bărbatul care se-ndură Își leagă vorbele cu judecată Pomenirea veșnică dă căldură În inima lui însetată de mit Ce-n puterea sfântă e aplecată Până când trupul său va fi adormit PSALMUL 112 Tineri numele Domnului lăudați Binecuvântat de-acum și până-n veac Spre cele smerite să vă fie leac În gândirea Sa sfântă să-l căutați Numele Domnului este lăudat De la soare răsare până-n
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
Iosif și-a rupt lăstunii Pe căile cele sfinte n-a umblat Cu cei păgâni prin cugete s-a cuplat PSALMUL 81 Domnul a stat sub adunare mare În mijloc pe puternici va judeca Cât timp la fețele lor veți apleca Dumnezeu le-a pus întrebări amare Judecați drept pe orfan și pe sărac Și dreptate celui smerit și sărman Doar cel bun să mai ajungă la liman Izbăviți-i din mâna acestui drac Dar ei n-au cunoscut lumea cea
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
lampă cu ornamente din cupru patinat în forme de frunze ce împrăștia o lumină difuză galben-verzuie. Georgia a început comanda. − Eu și domnul... − Plecăciune, majestate! Prea umilul și prea însetatul vostru supus... recită judecătorul un fragment din timpuri demult apuse, aplecându-se într-o reverență care l-ar fi întrecut și pe cel mai vestit dintre personajele lui Shakespeare. − Preasupusul însetat este suveranul nostru! - intră în scenă și ospătarul în ținuta lui de majordom imperial, înclinând bustul și îndoind genunchii într-
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
Telefonul îi jucă în mână. Cu greu a reușit să găsească în agendă numărul poliției. „Sunt judecătorul Alexandru... Puteți să-mi spuneți dacă a avut loc vreun accident în raza... ” A scăpat telefonul din mână, dar nu s-a mai aplecat să-l ridice; a ieșit ca vântul. * Ușa salonului de reanimare era încuiată. Nimeni nu se afla în apropiere. A bătut cu putere. − Georgia! Georgia! Sunt eu, Alex, mă auzi? − Nu te aude, nu are cum, auzi o voce cunoscută
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
lung ce îl ferise de fulgii mari, care acum nu mai conteneau. Toți se întrebau cine poate fi enigmaticul om, căzut în stradă și unde nimănui, dintre cei care au trecut pe lângă el, nu i se făcuse milă să se aplece, doar pentru un minut, oprindu-se din drumul lor, să îl întrebe ce are?. Clipa aceea de aplecare îi putea fi benefică și azi ar fi fost alături de cei dragi. S-a stins ușor, ca o lumânare, chemat de Cel
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
că nu e el, că și-a pierdut identitatea, profilul și figura...? Așa că, în ultima clipă, pacientul renunța, se hotărăște pentru o altă vizită: va merge la rabinul cartierului, acesta îl cunoaște de atâția ani, știe cu cât sârg se apleacă el asupra cărților sfinte, cât de convins îndeplinește comandamentele religioase. Casa rabinului e plină, o mulțime de enoriași cunoscuți, învățăcei, solicitanți... Toți îl cunosc pe reb Fisel, toți îi răspund politicos la salut, nimeni nu-l întreabă nimic de barbă
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
urca. Era un semn al ignoranței. Îl priveam pentru că altceva mai bun, în momentele acelea, nu aveam de făcut. La un moment dat am zâmbit când omul a intrat pe ușa clădirii și doi dintre cei care păzeau s-au aplecat în fața lui salutându-l slugarnic. Mi-a venit și mie rândul să intru iar cei doi nici nu m-au băgat în seamă. Am aflat de altfel, ajungând să îl cunosc până în cele din urmă pe insul robust, că era
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
suspinând, continuă hotărâtă: să mergem. Cu fetița în brațe, doica, alături de Ana, cobora treptele spre sala mare a hanului. O voce de bărbat o opri în loc. Se întoarse, îl privi lung urmărindu-i mișcările în momentul în care tânărul se apleca să semneze în registru după care, condus de un om al hangiului, trecu pe lângă ea fără să o observe. Cine era acest om? De unde îi cunoștea vocea? Erau două întrebări care se căutau în mintea Anei Cristoroceanu. Tânărul, în jurul vârstei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
imaginându-și mersul trăsurii ce dispărea în norul de praf. După un timp, se retrase de la fereastră, întinzând mâna să ia paharul cu apă, care se afla pe măsuța alăturată. Paharul se rostogoli, căzu pe podea, spărgându-se. Cristoroceanu se aplecă și luă un ciob. Îi studie forma așezându-l după aceea pe măsuță. Față de fata pe care o avea măritată departe de țară și care nu îl mai vizitase de mult, Necula era altfel. Îi scria mereu, vrând să afle
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]