3,559 matches
-
să apară: „Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin.” Oboseala devine izolatoare, un spațiu de protecție. Propozițiile încep să se articuleze greu, energia primelor versuri nu mai există: „Și uită-te, -i rece dar trece Fiorul fierbinte de care ni-i frică.” (Uită-te) Omul comun în „Lupta cu inerția” cuprinde trei părți: Dilema, Regenerarea și Etapa superioară și subliniază antiteza
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
au continuat și l-au completat pe Immanuel Kant în convingerea acestuia că existența nu este un predicat real, Frege considerând existența este de fapt un predicat de ordinul al doilea (care se referă la un concept), iar Russell a articulat pozițiile acestora considerând că existența trebuie privită ca o proprietate a funcțiilor propoziționale. J.J.C. Smart afirmă și el în continuarea lui Russell și Frege că existența nu este o proprietate. Prin analogie "a mârâi" este o proprietate a tigrilor și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
al acțiunii individuale reprezintă o sursă de dezechilibrare a structurilor sociale date și punctul de plecare al resemnificării lor sociale și transformării acestora (schimbării sociale). Eul social este un concept care desemnează o componentă a personalității constituită din trăsături (componente) articulate Într-o unitate relativ coerentă și relativ stabile, comune majorității membrilor unei colectivități și exprimă raportul de identitate Între individ și colectivitate. Cu toate că presupune o serie de premise biologice, nu este Înnăscut, ci dobândit În contactul direct cu colectivitatea. Întrucât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al acțiunii individuale reprezintă o sursă de dezechilibrare a structurilor sociale date și punctul de plecare al resemnificării lor sociale și transformării acestora (schimbării sociale). Eul social este un concept care desemnează o componentă a personalității constituită din trăsături (componente) articulate Într-o unitate relativ coerentă și relativ stabile, comune majorității membrilor unei colectivități și exprimă raportul de identitate Între individ și colectivitate. Cu toate că presupune o serie de premise biologice, nu este Înnăscut, ci dobândit În contactul direct cu colectivitatea. Întrucât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lor este acerbă (26). Aplicabilitatea acestor patru principii la vârstnici este redată în figura 56.1. 56.2.2. Confidențialitatea Confidențialitatea își are rădăcinile în tradiția umană de împărtășire și păstrare a unui secret. În domeniul medical, confidențialitatea a fost articulată încă din Jurământul lui Hipocrat: „Orice voi vedea sau auzi în timpul activității profesionale sau în afara ei în legătură cu viața oamenilor, lucruri care nu trebuie discutate în afară, nu le voi divulga, acceptând că toate acestea trebuie ținute secret!”. Codul Internațional de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
ci sunt înfățișați cu fața întoarsă din veacul mizeriei adamice către Hristosul lumii, a cărui venire pe pământ au presimțit-o nebulos și au vestit-o sibilinic sau filosofic. Frazele, pe care Erminiile le atribuie fiecăruia și în care ei articulează aproximativ profeții rămase enigmatice pentru ei, nu sunt invenții ale vreunui călugăr ignorant, ci sunt citate din operele acestor scriitori păgâni, culese din literatura patristică. Apologeții și Sfinții Părinți le-au subliniat în atenția lumii păgâne ca dovezi că și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura și arta. Lucrurile din natură sunt reprezentări ale ideilor veșnice și în aceasta stă caracterul obiectiv al frumtiseții naturii. Arta, la rândul ei, e continuare a naturii, cu deosebirea că ea potențează și adâncește frumusețea naturală. Artistul de geniu articulează în chip fericit ceea ce natura n-a izbutit să spună suficient. Arta e astfel o continuare și o desăvârșire a naturii. Același punct de vedere îl arc estetica psihologică, cu deosebirea că, pe când estetica filosofică vede unitatea frumosului natural și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
funcționale; celălalt, care este emisfera inferioară, înecată în umbră din ce în ce mai adâncă, constituie domeniul inconștientului. Lucian Blaga imaginează acest inconștient ca fiind o răsfrângere sau o oglindire în negura adâncului a emisferei luminoase a conștiinței. Dacă emisfera conștientă e organizată și articulată din categoriile cunoașterii, la fel emisfera obscură e organizată în categoriile creatoare ale spontaneității. Ca și la Jung, inconștientul e dinamic și în necontenită activitate; pe care noi, firește, n-o știm. Dacă în etajul de sus al sufletului există
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
exactitate aceleași fenomene ca și aparatul vocal normal; este o adevărată mașină de vorbit și cântat. Nu poate fi vorba de o fantezie, deoarece Kempelen a realizat o astfel de mașină, care deși rudimentară, cu o singură cavitate reglabilă, putea articula câteva cuvinte. De fapt, J.S. Lienard a reconstituit această mașină pe datele lăsate de Kempelen (101 a; p.5-15). Este important de reținut configurația internă a tractului fonator care este asemănătoare cu sistemul de tuburi și dilatări prevăzute cu pistoane
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu limba ușor proeminând, sau cu limba trasă înapoi și sunetul pare să fie produs de către vibrațiile care au loc între dosul limbii și peretele faringian. În primul caz seamănă cu sunetul h și se întâlnește mai des decât cel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mult în vorbirea curentă. La această grupă următoarele greșeli de articulație sunt printre cele mai comune: t - folosit pentru c; d - folosit pentru j și invers, n - folosit pentru d și t, m - folosit pentru p, iar b, c, g articulate între partea posterioară a limbii și peretele posterior al faringelui, sau, în unele cazuri înlocuite cu h; f, v devin bilabiale când lipsesc incisivii superiori sau când buza superioară nu se poate ridica suficient; t, d sunt interdentale, vârful limbii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se folosește s fricativ, s lateral, s șuierat, s ca ș până când se ajunge la articularea normală a lui s. Grupa C a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Cu toate că acești subiecți sunt capabili să folosească închiderea velară pentru suflat, ei nu pot articula corect pentru a realiza o vorbire normală, în aceste cazuri existând un timbru nazal mult mai slab decât la subiecții la care sfincterul este încă incomplet; se folosește însă stopul glotic în consoanele explosive ocluzive. În aceste cazuri nedirijarea învățării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonetică imposibilă printr-o altă realizare organic posibilă și corectă și poartă numele de paralalie (para = în loc de). Specific paralaliei în despicăturile labio-maxilo-palatine este constanța elementului înlocuit în sistemul fonetic al subiectului respectiv, sunetul organic posibil luând locul celui imposibil de articulat fie după asemănare fonematică fie după asemănarea articulatorie, astfel „p” este adesea înlocuit cu „m”, „t” și „d” cu „r” sau „b” cu „p”, „d” cu „t”, „g” cu „c”, astfel: cuvântul apa este pronunțat ama, cuvântul tata este pronunțat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
totale decât în cele parțiale, dar cu diferențieri nesemnificative. Rezonanța nasală care predomină în rhinolalia de origine velopalatină nu afectează de obicei consoanele m, n, h, l, ele rămânând sprijinul de pronunție organic posibil pentru înlocuirea celorlalte consoane imposibil de articulat în situația anatomică a palatului despicat. Cele mai frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental, când alte consoane se pot emite, ele devin elemente de înlocuire, fie după asemănare auditivă, fie după asemănare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
funcționale. O serie de copii au efectuat tratament preoperator. Ei au fost luați în evidența cabinetului de logopedie la vârsta de 8 luni-1 an cu ocazia plastiilor de buză. Cu ajutorul familiei s-au efectuat exerciții și manevre ale musculaturii vorbirii articulate prin utilizarea jucăriilor, care au avut ca scop împiedicarea apariției suflului nasal, precum și mai târziu, a dislaliei consecutivă acestuia. S-a constatat că exercițiile de respirație, miogimnastică și exercițiile de suflu bucal efectuate în perioada prevorbitoare a copilului, sau cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dificultate în pronunțarea fonemelor consonante finale decât a celor inițiale, precum și un retard la nivelul dezvoltării lingvistice. În aceste cazuri defectul este descris ca o dislalie funcțională, omisiunea consoanelor finale și mediale producându-se chiar când ele pot fi corect articulate în poziție inițială. Insuficiența velară postoperatorie în cazul subiecților întârziați mintal, creează mari dificultăți în munca de terapie logopedică deoarece sunt lipsiți de posibilitatea de înțelegere a sarcinilor de rezolvat, precum și de hotărârea și voința necesară pentru a compensa incapacitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din (a) "sensul actual, discursiv", (b) "sensul idiomatic convențional" (entrenched) și (c) "sensul literal"121. Cu nuanțele de rigoare, această structurare a "conținutului" corespunde în linii mari raporturilor coșeriene dintre sens, semnificație și desemnare. Totuși, în absența unui aparatul conceptual articulat în mod solid pe niște principii integraliste (Coșeriu nu apare citat nicăieri în lucrare), Langlotz nu reușește să exploateze consecințele descoperirii sale, astfel încât perspectiva de ansamblu a lucrării rămâne tributară semanticii tradiționale. Acest fapt se constată mai ales în caracterizarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
enunțurile "populare" (A1), cât și enunțurile "culte" (A2) se opun deopotrivă, în virtutea caracterului lor "anonim", enunțurilor cu autori "cunoscuți" (B). Considerăm, însă, că mai aproape de spiritul integralismului lingvistic ar fi fost stabilirea unei opoziții între A1 (ca unități care se articulează în planul limbii "istorice"), pe de o parte, și A2 + B (ca unități care se articulează în planul discursiv-textual), pe de altă parte, indiferent dacă ultimele au fost create de către autori cunoscuți sau "necunoscuți". 7.1.3. Numeroase rezultate concludente
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu autori "cunoscuți" (B). Considerăm, însă, că mai aproape de spiritul integralismului lingvistic ar fi fost stabilirea unei opoziții între A1 (ca unități care se articulează în planul limbii "istorice"), pe de o parte, și A2 + B (ca unități care se articulează în planul discursiv-textual), pe de altă parte, indiferent dacă ultimele au fost create de către autori cunoscuți sau "necunoscuți". 7.1.3. Numeroase rezultate concludente privind investigarea din unghi integralist a textemelor au oferit și reprezentanții "Școlii din Cluj-Napoca". De altfel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
umanistă la sfârșitul secolului al XX-lea și caracterizată, pe de o parte, prin prevalența "raționalității imaginative", iar, pe de alta, prin impunerea unui demers de ordin antropologic. Integralismul lingvistic este astfel "un traseu investigațional în studiile culturale, care se articulează, mai întâi, la un prim eșalon unificat, i.e., cel al științelor limbajului, și care promovează, pe acest temei, o viziune unitară asupra diverselor activități și discipline ale culturii, inclusiv la nivelul global al antropologiei (în sensul ei cultural). Cu alte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în urma unui proces motivațional codificat ca atare în planul unei limbi "istorice", și-au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea/proiectarea unor semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul unei limbi "istorice" pe baza unor cultureme (i.e., false lexeme), își depășește/abandonează "semnificatul" lexical global în favoarea unui semnificat metaforic (i.e., doxa), rezultat din articularea semnificatelor idiomatice ale culturemelor; (5) și (6) constituie semnificatele idiomatice ale "lexemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este valabilă pentru întreaga operă, dacă este vorba realmente aici despre "sensul romanului" sau dacă nu cumva este vorba, mai degrabă, despre "sensul unei componente a romanului", al unei componente care, la rândul ei, reprezintă doar un element al sensului articulat la un nivel mai înalt."409 Răspunsul savantului de la Tübingen, bazat pe numeroase exemple din text, este că procedeul amintit acoperă doar o parte a unei strategii narative mai ample, care face ca întregul roman să constituie o reflecție despre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vs. "timpul lui Hristos") evocă o Dacie cvasi-mitică, cufundată în sacralitate. Totodată, folosirea unei cronologii plurale, care admite implicit existența și legitimitatea mai multor divinități, trimite către același simbol al crengii de aur (= Unicul aflat dincolo de Multiplu), pe care se articulează întregul roman. 2.2.2. O reprezentare similară se întâlnește și în replica bătrânului Mag, care tocmai a aflat că o credință nouă se răspândește rapid printre "noroadele de la câmpie": "[7] Veștile pe care mi le aduceți nu mă pot
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în viața politică din România și-a făcut apariția o nouă generație, socializată în condițiile existenței minoritare, care, în timp ce critica lipsa de sensibilitate a elitei maghiare față de problemele sociale și recrutarea, unilaterală, din clasa de mijloc și a aristocrației, își articula propriul discurs în jurul unei noi idei: slujirea poporului. Acești tineri - Vita Sándor, Albrecht Dezső, Mikó Imre, Venczel József și alții - veniseră din cercul colaboratorilor celor două reviste Hitel (Credit), înființată în 1935, și Erdélyi Fiatalok ("Tinerii Transilvani"). Evenimentul marcant pentru
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Logosului ortodox 19. Partea a II-a Confesional și național Biserică, Tradiție și națiune Raportul dintre autoritatea laică și autoritatea religioasă a constituit o temă permanentă de discuție în care elita intelectuală s-a implicat cu mult patos, majoritatea dezbaterilor articulându-se în jurul noțiunilor de Biserică și Stat; Ortodoxie și Națiune. Problema falsei disocieri între "autohtoniști" și "europeniști" de care se face mult caz în discursul istoric comunist și post- comunist, plecând de la adecvarea sau nu la un pretins model occidental
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]