52,493 matches
-
haosului” (Ce este un clasic?). În calitate de critic al scriitorilor care nu-i plac, T.S. Eliot se aseamănă însă unui prădător oceanic, care, la mare adâncime, administrează mușcături letale. Iată câteva din loviturile sale critice: piesa Hamlet ar fi un eșec artistic, bazat pe emoția cu iz senzațional, netransfigurată, aici fiind nedrept și cu Mona Lisa. Față de Shelley are o repulsie irepresibilă: „în mintea lui domnea confuzia”, „îi găsesc ideile respingătoare”, „Walter Scott a coborât rareori atât de jos, Byron mai des
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
culturale. Potrivit proiectului de HG, "este necesară asigurarea fondurilor pentru promovarea valorilor socio-culturale prin intermediul publicațiilor din domeniul culturii scrise". De asemenea, prin acest proiect se vizează "evidențierea și punerea în valoare a creațiilor literare, prin accentuarea diversității conținuturilor și expresiilor artistice, precum și creșterea accesului la cultură, potrivit dispozițiilor constituționale". Proiectul prevede suplimentarea bugetului Ministerului Culturii, la capitolul "Cultură, recreere și religie", cu suma de 1.140.000 de lei, pentru susținerea editării unor publicații culturale, editate de către uniunile de creație. Finanțarea
În plină criză, Guvernul alocă 1,34 milioane de lei pentru 36 de publicaţii () [Corola-journal/Journalistic/24694_a_26019]
-
ei, Viorica Nișcov și Mihai Vornicu), pe care și el, încă tânărul Al. Săndulescu, ne păstorea în realizarea unui proiect de editare a vastei corespondențe primite și trimise de Hasdeu, apoi a altuia, o monografie a revistei „Adevărul literar și artistic”, peste care însă a năvălit „revoluția”, rezumându-l la un grupaj de studii apărut într-o revistă academică. Cu timpul, cei mai mulți din ceata noastră au plecat care pe unde: unii au virat spre alte „colective” de cercetare, alții spre pensie
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
numai că a depășit Pro TV, ci audiența a fost dublă. Și asta în condițiile în care, serile, Pro Tv avea un rating de peste 10 puncte în timpul jurnalului de știri de la ora 19, dar și după acesta pe durata filmului artistic. Scăderea dramatică a audienței a determinat Pro Tv să recurcă la o modificare de grijă, jurnalul de la ora 19, prelungindu-se în urmă cu 2 zile, și pe durata filmului artistic. Audiență enormă la emisiunile care critică Puterea Audiențele mari
Câte milioane de oameni se află în spatele protestatarilor () [Corola-journal/Journalistic/23801_a_25126]
-
ora 19, dar și după acesta pe durata filmului artistic. Scăderea dramatică a audienței a determinat Pro Tv să recurcă la o modificare de grijă, jurnalul de la ora 19, prelungindu-se în urmă cu 2 zile, și pe durata filmului artistic. Audiență enormă la emisiunile care critică Puterea Audiențele mari nu se mai înregistrează doar seara, ci și în timpul zilei.De pildă, ieri, 25 ianuarie, la ora 13, Antena 3 înregistra o audiență de 5, 5 puncte, în timp ce Pro tv avea
Câte milioane de oameni se află în spatele protestatarilor () [Corola-journal/Journalistic/23801_a_25126]
-
a ajuns la un rating de 4, scăzând imediat sub această cifră până la miezul nopții. România TV s-a învârtit și ea în jurul frumoasei cifre de 2. Interesant este că PRO Tv, în premieră, scade spectaculos pe tronsonul difuzării filmului artistic, având la ora 22 un rating de doar 3 puncte, în condițile în care de obicei se apropie sau depășește 10 puncte. Totuși, Antena 1 a reușit la aceeași oră să ajungă la 8 puncte de rating.
Televiziunile Puterii, taxate de public () [Corola-journal/Journalistic/23887_a_25212]
-
că a murit un poet. Se vede, așadar, destul de limpede că literatura e de două feluri. Pe de-o parte, e canonul, unul foarte umanizat. Literatura nu face parte din viață, ea este viața. Chiar dacă nu poți mânca pâinea desenată, artistic, pe o coală (e argumentul de om așezat cu care îl combate un țăran ardelean pe exaltatul Murivale), suferi după un poet cunoscut ca după un neam de-al tău: „Da cin’ ți-a murit, frate, soră, ceva?”. Literatura, așadar
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
iunie s-a defășurat la Opera Națională a II-a ediție a Concursului Internaț ional de Canto „Le Grand Prix de l’Opéra”. Din juriul internațional al concursului au făcut parte personalități importante din lumea operei, precum: Ioan Holender - director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” și consilier artistic la Metropolitan Opera din New York; Brenda Hurley - directorul Studioului Internațional de Operă din Zürich; Leo Hussain - unul dintre cei mai cunoscuți dirijori ai momentului; tenorul Neil Shicoff; Olga Kapanina - directorul Departamentului de
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
II-a ediție a Concursului Internaț ional de Canto „Le Grand Prix de l’Opéra”. Din juriul internațional al concursului au făcut parte personalități importante din lumea operei, precum: Ioan Holender - director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” și consilier artistic la Metropolitan Opera din New York; Brenda Hurley - directorul Studioului Internațional de Operă din Zürich; Leo Hussain - unul dintre cei mai cunoscuți dirijori ai momentului; tenorul Neil Shicoff; Olga Kapanina - directorul Departamentului de Operă de la Teatrul Mihailovski din Sankt Petersburg, Hein
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
dintre cei mai cunoscuți dirijori ai momentului; tenorul Neil Shicoff; Olga Kapanina - directorul Departamentului de Operă de la Teatrul Mihailovski din Sankt Petersburg, Hein Mulders - director al Filarmonicii din Essen și al Aalto Theater; Mihai Cosma - manager de proiect și consilier artistic al directorului General al Operei Naționale București și Răzvan Ioan Dincă - președintele competiției, director general al Operei Naționale București. Juriul etapei preliminare a fost alcătuit din Răzvan Ioan Dincă (Președinte al Competiției, Director General al Operei Naționale București), Georgeta Stoleriu
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
îl au de a se lansa într-o competiție de mare exigență fără de care nu și-ar putea dovedi anumite calități native. Fiecare concurs reprezintă o modalitate de a te iniția, de a-ți regăsi un anumit traseu și echilibru artistic și mai ales de a demonstra anumite potențe. Chiar dacă ei nu vor reuși să acceadă în etapa finală, prezența lor în concurs reprezintă un act de voință, de dorință reală de a traversa o asemenea experiență și acest fapt ni
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
amo” din Don Carlo. A cântat-o frumos, nuanțat, dar, după opinia noastră, el mai are de lucrat la această arie, extrem de complicată, de dificilă prin mesajul ei filosofic greu de înțeles la vârsta sa. Este o arie de maturitate artistică, care pretinde o anumită experiență. El însă promite în mod real că va evolua în profesia pe care și-a ales-o și suntem siguri că va fi un bas de viitor. Premiul II a fost acordat sopranei ruse Svetlana
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
pe acelea stilistice din Arta prozatorilor români. Tocmai înclinația spre ideile generale îl va determina să se consacre unor studii precum Dualismul artei sau Estetica. De altfel, Vianu nu e un creator, ci un consolidator, spirit mai curând didactic decât artistic, erudit și circumspect. O singură dată s-a lansat într-o aventură intelectuală, și anume în teza de doctorat susținută cu Karl Gross la Tübingen în 1922, având ca temă „problema valorizării” în estetica lui Schiller, când a dovedit temeritatea
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
critici nu se arătase interesat de stilistică. Vianu îl are ca model declarat pe Karl Vossler și nedeclarat pe Charles Bally. Ideea centrală a studiului e următoarea: ar exista două funcții ale stilului, una tranzitivă (de comunicare) și alta reflexivă (artistică). Ideea va fi combătută mai târziu: textul literar nu e un fruct cu pulpă și sâmbure, ci o ceapă cu un număr infinit de foi. Rarele analize ale lui Vianu sunt minuțioase și utile.
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
desemnează pe Ceaușescu ca fiind cel mai bun președinte al românilor. Cum, altfel, am putea explica faptul că stridentele, penibilele parade cu fete despuiate de la Mamaia ale bizarului primar Mazăre ne sunt vârâte în ochi de televiziuni ca niște izbânzi artistice și sunt primite cu atâta încântare de mulțimile de turiști săraci cu duhul. Sigur, la rădăcina acestei periculoase devalorizări stă școala: ea este tot mai proastă și atunci generațiile succesive de absolvenți, din ce în ce mai neinstruite și mai needucate, sunt lipsite de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
Cosmin Ciotloș În chiar începutul cunoscutelor sale Principii de estetică, Călinescu plasează o diatribă la adresa intelectualilor care, incapabili fiind de a trăi emoția artistică, apelează la surogate raționaliste. Ce nu se poate simți, se argumentează laborios. „Atunci”, scrie criticul, „se produce o adevărată bucurie, care însă nu e bucuria estetică, ci o bucurie psihologică, anume bucuria de a fi scăpat de incertitudine”. Nu alta
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
impresie de gust, ci de o stare de duh, ceea ce înseamnă că autoarea face uz de un criteriu spiritual la care consimte prin afinitate lăuntrică. La astfel de naturi, aspirația spre frumos nu se poate mărgini la treapta unei satisfacții artistice, căci degustatea estetică a textelor nu aduce decît o plăcere superficială, ivită dintr-un intelect dornic de excitații docte. Potrivit acestei optici, frumosul literar ori e mijloc de comunicare a unui adevăr transcendent, ori e paradă fandosită de îndemînări stilistice
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
Dumitru Avakian Repetiții, concerte, cursuri de măiestrie, lucrările unui veritabil laborator de spectaculoasă efervescență artistică s-au desfășurat la Sibiu cu câteva săptămâni în urmă. Dirijorul Christian Badea, violonistul Giuliano Carmignola, flautistul Mario Caroli, membrii Cvartetului de coarde Borodin, celebrități ale vieții muzicale internaționale s-au întâlnit la Sibiu cu tinerii muzicieni din România. Pe parcursul
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
de absență mi-am dat seama că există o necesitate privind restabilirea anumitor criterii, anumitor valori, anumitor tradiții care existau... privind educația muzicală. Sunt aspecte de care personal am beneficiat foarte mult când eram student... și apoi pe parcursul performanțelor mele artistice. Lucrul acesta nu se poate întâmpla de la sine. Din acest motiv, când am venit prima oară am lucrat cu studenții de la Conservator; m-am informat. Am condus două proiecte cu muziceni din București... ca să-mi formez o opinie... să cunosc
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
Rostropovici? Era un talent pedagogic ? Nu în sensul în care se înțelege acest lucru în România. Nu făcea lecții. Însă, sub aspectul comunicării, era ceva absolut extraordinar. Mă refer la faptul de a cânta împreună. Se realizează o veritabilă osmoză artistică atunci când îl pui pe tânărul muzician să cânte alături de un maestru. Se învață rapid. La nivel de A.D.N.! La nivel de respirație, de frazare. Este o experiență de care eu am beneficiat. Am adus-o în activitatea Fundației. În
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
Stres, oboseală și alte efecte cauzate de BACALAUREAT. Soluții pentru evitarea epuizării BACALAUREAT 2014. BAC 2014. Au existat și candidați la examenul de Bacalaureat care s-au descurcat la prima probă orală. BACALAUREAT 2014. BAC 2014. Fotojurnalismul, importanța lecturii, fotografia artistică sau modul în care treci peste evenimentele negative din viață au fost provocări pentru tinerii de 18 ani. " Am avut două subiecte. A fost vorba despre fotojurnalism, iar la al doilea subiect am avut importanța fotografiei artistice în viața unui
BACALAUREAT 2014. Elevii, întrebați despre necazurile vieții la proba orală la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24229_a_25554]
-
importanța lecturii, fotografia artistică sau modul în care treci peste evenimentele negative din viață au fost provocări pentru tinerii de 18 ani. " Am avut două subiecte. A fost vorba despre fotojurnalism, iar la al doilea subiect am avut importanța fotografiei artistice în viața unui fotograf și arta prin care se face ea admirată. Cel mai greu mi s-a părut la subiectul al doilea, despre importanța fotografiei artistice. La primul subiect a fost ușor. Am spus că fotojurnalismul este o meserie
BACALAUREAT 2014. Elevii, întrebați despre necazurile vieții la proba orală la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24229_a_25554]
-
fost vorba despre fotojurnalism, iar la al doilea subiect am avut importanța fotografiei artistice în viața unui fotograf și arta prin care se face ea admirată. Cel mai greu mi s-a părut la subiectul al doilea, despre importanța fotografiei artistice. La primul subiect a fost ușor. Am spus că fotojurnalismul este o meserie foarte frumoasă, trebuie să fii pasionat pentru a face acest lucru", spune Ionuț Baroian, un absolvent al clasei a XII-a. BACALAUREAT 2014. BAC 2014. "La subiectul
BACALAUREAT 2014. Elevii, întrebați despre necazurile vieții la proba orală la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24229_a_25554]
-
noi artiștii care ediție bibliofilă. Prefața în ebraică Toate-s vechi și nouă toate; // Ce e separăm omul de creațiile lui, mă uit este semnată de scriitorul Andrei rău și ce e bine // Tu te-ntreabă și numai la creația artistică. Fischof. socoate; // Nu spera și nu ai teamă, // P e n t r u m i n e , E m i n e s c u Ce e val, ca valul trece; // De tereprezintă ceva curat, dragoste La întrebarea ” Ce
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
à outrance. Împărtășește ideea lui Lovinescu despre „timpul (care) omoară orice creație omenească”, formulă încă și mai radicală decât „mutația valorilor estetice”, care lăsa clasicismului o șansă, în vreme ce pentru Zarifopol, clasicii nu sunt decât „o proptea pentru opiniile literare și artistice”. Ce „om în stare să vadă estetic”, se întreabă el, nu simte neplăcut „convenționalul abstract” din pictura lui Rafael? Nu se bucură de bunăvoință nici literatura clasică franceză, care „seamănă curios cu viața germană prusificată”, având în Boileau și compània
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]