4,476 matches
-
a Marelui Zid, deși Marco Polo ar fi stat câțiva ani buni la Hanbalâk, situat destul de aproape de colosala construcție. ü afirmații false, de pildă participarea alături de armata mongolă la asediul orașului Xiangyang (Saianzu la Marco Polo), ca fabricant de catapulte. Asediul a luat sfârșit în 1273, deci înainte de sosirea venețienilor în China. În capitolul 143 al cărții, Marco Polo spune că a fost timp de trei ani guvernator al orasului Yangzhou, dar faptul nu se află menționat în niciun document chinez
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
unul din cei mai mari ingineri ai timpului său. În scrisoarea de prezentare ce-o trimisese ducelui Ludovico Sforza ("Il Moro"), Leonardo afirma că este capabil să construiască tot felul de mașini capabile să asigure protecția orașului în cazul unui asediu. Atunci când a fugit la Veneția în 1499, și-a găsit imediat o slujbă de inginer militar, prin concepția și construcția unui sistem mobil de baricade, care să protejeze orașul de atacuri din exterior. De asemenea, a relizat un proiect de
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
pentru comunicări, de dispute politice, centru civic de dezbateri și chiar loc de manifestări sălbatice. Istoricul începuturilor In anul 196 e.N, împăratul roman Septimius Severus (193-211 e.N) a cucerit orașul Byzantion de pe malul Bosfor-ului, după trei ani de asediu greu. Orașul rămăsese credincios lui Niger, contracandidatul lui Septius Severua la tronul Imperiului Roman. Invingătorul s-a arătat necruțător cu Bzantion-ul, distrugându-l din temelii și spulberându-i fortificațiile impresionante. Ulterior, influențat de fii săi, Caracalla și Geta, a revenit
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
săparea șanțurilor cetății Timișoara,mai precis în Mehala. Incepind cu primăvara anului 1849,izvinenti,recheseni și remeteni,în număr de 2000 de oameni,au prestat lucrări de robota în tabăra generalului Weesey,din Pădurea Verde,care a ținut Timișoara sub asediu pînă la 9 august 1849,cînd infrint se retrage spre Lugoj.O fracțiune din trupele acestuia petrec noaptea de 10 august pe dimpul Copaci,în partea nord-vestică a satului,iar în dimineața următoare acest corp de armată se unește cu
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
au fost dotate cu turnuri în plan semicircular adaptate artileriei. A servit drept reședință nobiliară pentru toți regii care până în 1552 au poposit la Timișoara. În perioada ocupației otomane (1552-1716), a servit drept reședință a beglerbegilor Pașalâcului de Timișoara. Datorită asediului imperialilor, care a dus la recucerirea Banatului, castelul a fost deteriorat, astfel că după 1716 s-a impus renovarea lui. Însă funcția lui a fost schimbată, fiind transformat în cazarmă de artilerie și depozit militar. În anul 1849, revoluționarii maghiari
Castelul Huniade din Timișoara () [Corola-website/Science/301419_a_302748]
-
Timișoara, care au stârnit groaza în rândul turcilor. S-a stins din viață în anul 1494 la 24 noiembrie, în timpul unei campanii pe râul Sava, când a fost nevoit să se oprească la castelul Sf. Clement, în urma rănilor suferite în timpul asediului cetății Szendrõ-Smederevo, în Serbia de azi. Corpul neînsuflețit a fost transportat la posesiunea sa de la Nagyvázsony și înmormântat în mănăstirea pe care a ctitorit-o.În anul 1708 mormântul i-a fost profanat, sustrăgându-i-se armura, coiful și paloșul
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
oștile turcești, conduse de sultanul Mahomed al II-lea, fiind avariată. După cum ne informează cronicarul polonez Jan Dlugosz, oștenii aflați în cetate, conduși de hatmanul Șendrea, s-au apărat eroic, iar oștile otomane au fost nevoite să se retragă. Acest asediu a demonstrat vulnerabilitatea zidurilor de incintă și a turnurilor pătrate în fața tirurilor de artilerie cu ghiulele de fier. Ca urmare a celor constatate, începe a doua etapă de construcție a cetății din timpul lui Ștefan cel Mare. Pentru a întări
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
două pe latura de est. Cele trei bastioane pătrate din prima etapă au fost menținute fiind dublate cu ziduri semicirculare. În septembrie 1477 a fost pusă o pisanie cu stema Moldovei pentru a aminti de lucrările de refacere întreprinse după asediul din 1476. Fragmente din pisanie au fost găsite cu prilejul lucrărilor de restaurare din anul 1971. Șanțul de apărare a fost mult lărgit, fiind extins și pe laturile de sud și vest , cea de nord aflându-se pe un pinten
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
apărată de o garnizoană puternică, condusă de pârcălabi (dregători domnești). La începutul domniei lui Ștefan, sunt menționați pârcălabii Iliaș și Ponici. Începând din a doua jumătate a secolului al XV-lea, pârcălabii au purtat denumirea de portari ai Sucevei. În timpul asediului din 1476, portar al Sucevei era Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, urmat în funcție de Luca Arbore. Urmașii lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea (1504-1517) și Ștefăniță Vodă (1517-1527) au efectuat unele lucrări de mică amploare de refacere a
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
acesta dormea. Domnitorul Despot Vodă (1561-1563) își stabilește și el reședința la Suceava. Cetatea este asediată din nou în anul 1563, timp de trei luni, de către hatmanul Ștefan Tomșa, iar mercenarii unguri care o apărau predau cetatea oștii lui Tomșa. Asediul din 1563 a provocat distrugeri grave cetății. La solicitarea turcilor care-l aduseseră pe tron în a doua sa domnie, domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) mută capitala Moldovei de la Suceava, oraș fortificat și situat în nordul Moldovei, la Iași, localitate
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
secolul al XVII-lea” (Nicolae Densușianu, 1883). În primăvara anului 1703, mai multe orașe din nordul Transilvaniei (Zalău, Sătmar, Bistrița, Dej, Sighet) cad in mana răzvrătiților. Armata lui Pîntea trebuia să cucerească cetatea Baia Mare. În luna august, orașul era sub asediu. În urma unei ambuscade, Pîntea este împușcat mortal (14 august) în fața porții de sud a orașului, în apropiere de Bastionul Măcelarilor. Se mai spune despre el că ar fi luptat și împotriva tătarilor. În biserică din Budești se află o cămașă
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
cetății. Cele 200 de ambarcații cruciate fuseseră furnizate de Republica Venețiană. Locuitorii evrei s-au alăturat micii garnizoane fatimide și au rezistat cu curaj asediatorilor. După un răgaz, atacatorii s-au întors cu forțe întărite și după 27 zile de asediu au izbutit să cucerească orașul, numit de ei Castellum Caiphas. O parte din locuitorii evrei au fugit spre Cezareea și Acra, dar cei care nu au apucat să plece, au fost măcelăriți de către cruciați. Istoricul Binyamin Zeev Keidar remarca faptul
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
orașul, numit de ei Castellum Caiphas. O parte din locuitorii evrei au fugit spre Cezareea și Acra, dar cei care nu au apucat să plece, au fost măcelăriți de către cruciați. Istoricul Binyamin Zeev Keidar remarca faptul ca apărarea Haifei în asediul de către cruciați a fost ultimul fapt de arme ale unor unități de luptători evrei pe pământul Palestinei până la Legiunea evreiască recrutată de britanici în Primul Război Mondial. După cucerirea Haifei de către cruciați populația așezării a fost mai cu seamă creștină
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
a otrăvi pe toți soldații și prizonierii (vreo două mii de albanezi )]îmbolnăviți, ce nu puteau fi evacuați . În continuare, orașul s-a aflat sub controlul pașei de Akka, Ahmed Jazzar (albanez de origine, cel care apărase cu succes Akko de asediul lui Napoleon ), iar mai târziu a fost guvernat de Muhammad "Abu Nabut" Agha , albanez și el, care, vestit ca și Jazzar prin cruzime , s-a dovedit a fi un bun administrator - a refăcut numeroase cladiri, precum și zidurile cetatii , a ridicat
Tel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527]
-
15 metri lungime) situate în partea superioară a abruptului. Potrivit unei legende locale, denumirea de "Piatra Secuiului" provine de la faptul că, în secolul al XIII-lea, secuii din sat s-au refugiat pe muntele din apropiere pentru a scăpa de asediul tătarilor. Rimetea se află la 24 km de Aiud, la 7 km de Buru, la 25 km de Cheile Turzii și la 28 km de Turda. Localitatea este conectată la rețeaua de drumuri naționale prin drumul judetean DJ107M, care începe
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Stremț. La sfârșitul lunii noiembrie țăranii au cucerit cetatea din Aiud. Stăpânirea asupra cetății a durat două săptămâni, până la 15 decembrie, când oastea nobiliară sprijinită de voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara a atacat cetatea în interiorul căreia se aflau răsculații. În urma asediului cetatea a fost cucerită și răsculații pedepsiți. Într-un registru datând din anul 1461 sunt înșiruite o seamă de comune aparținând județului Alba care plăteau un impozit anumit numit cincizecimea-quinquagesima, impozit perceput doar de la populația românească iobagă. Comunele amintite în
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
acele vremuri. Viața plictisitoare pe uscat se termină o dată cu izbucnirea războiului cu Franța. Lui Nelson i se încredințează, în anul 1793, comanda vasului ""Agammemnon"", dotat cu 64 de tunuri și împreună cu flota Lordului Hood, navighează pe Marea Mediterană unde participă la Asediul Toulonului. În cursul unei misiuni la Neapole, în septembrie 1793, o cunoaște pe Lady Hamilton, soția ambasadorului britanic la Neapole, cu care mai târziu va avea o relație amoroasă. Un an mai târziu, în timpul unei operațiuni de unire a efectivului
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
istmul Karelia, dar și-au demonstrat slăbiciunile armatei devastate de epurările staliniste. În ciuda eforturilor lui Stalin de a se ține departe de conflictul european, Germania a atacat URSS-ul pe 22 iunie 1941. Până în noiembrie, Germania ocupase toată Ucraina, începuse asediul Leningradului și ajunsese la porțile Moscovei. Victoria sovietică în bătălia de la Stalingrad s-a dovedit a fi un punct de cotitură în desfășurarea conflictului, răsturnând cursul întregului război. După pierderea acestei bătălii, Germania s-a dovedit incapabilă de a mai
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
invazii gallo-cartagineze (știind că comandantul cartaginez a fost ucis), romanii au trăit într-un fals sentiment de securitate. Astfel, Hannibal i-a luat pe romanii prin surprindere doi ani mai târziu, în 219 î.Hr. Cucerirea, în 219 î.Hr., după un asediu de 8 luni, a orașului iberic Saguntum, în pofida protestelor Romei, și traversarea fluviului Ebru, în vederea supunerii întregii peninsule, au ca urmare declarația de război romană adresată Cartaginei. Această declarație de război a dus la izbucnirea celui de-al doilea război
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
armata sa în apele sau pe pantele adiacente. Flaminius a fost ucis. Aceasta a fost cea mai cruntă ambuscadă asupra romanilor din istoria lor, până la bătălia de la Carrhae împotriva parților. A avansat spre Roma, dar, realizând că fără mașini de asediu, el nu putea spera să ia capitala și a preferat să exploateze victoria lui de intrarea în centrul și sudul Italiei și încurajează la revoltă generală împotriva puterii suverane. Romanii l-au numit pe Fabius Maximus drept dictator. Pornind de la
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
mai dus lupte mai mari în Italia, pentru restul războiului . Se crede că refuzul său de a asedia Roma în sine a fost din cauza lipsei de angajament de la Cartagina de a aduce oameni , bani și materiale - în principal echipamente de asediu . Oricare ar fi motivul , alegerea l-a determinat pe Maharbal de a spune: " Hannibal , știi cum să obții o victorie , dar nu știi să profiți de una. Ca urmare a acestei victorii , multe părți ale Italiei s-au alăturat cauzei
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
subapreciat sistemul hegemioniei italice. În anul 212 î.Hr. Siracuza este cucerită de romani, iar diversiunea de mare anvergură a lui Hannibal din 211 î.Hr., când apare sub zidurile Romei ("Hannibal ad portas"), nu îi poate obiga pe romani să ridice asediul orașului Capua, care este cucerit și aspru pedepsit. Știi să învingi, dar nu știi să profiți de victorie!" - acesta este reproșul pe care i l-a adresat fratele său lui Hannibal pentru că și-a lăsat armata să lâncezească în luxul
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
Clinton a fost respins. La 1 ianuarie 1776, George Washington a ordonat înălțarea unui drapel la cartierul general al armatei de la Cambridge. Steagul avea 13 benzi orizontale albe ce alternau cu 13 benzi roșii. Congresul i-a poruncit să grăbească asediul asupra orașului Boston. Washington a trimis după tunurile grele capturate la fortul Ticonderoga. Colonelul Henry Knox, librar de meserie, a adus 59 de tunuri. În timp ce se amplasau bateriile, britancii au decis să se retragă din Boston. Generalul Howe a promis
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Augusta. Atacurile americanilor conduși de generalul Benjamin Lincoln în martie 1779, Georgia fiind complet recucerită de britanici. Amiralul d’ Estaing s-a întors în toamna 1779 pe coastele Americii și a cooperat cu generalul Lincoln în asedierea Savannah în septembrie. Asediul s-a prelungit, iar la cererea francezilor, asaltul a început pe 9 octombrie. Respinși cu mari pierderi, d’Estaing fiind rănit, iar voluntarul polonez Casimir Pulaki fiind ucis, pierzând 800 de soldați, au fost siliți să se retragă. Flota lui
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
din Connecticut s-au ridicat și au cerșit mâncare și achitarea soldelor, cu arma în mâna. Rebeliunea a fost înăbușită, câțiva ofițeri reușind să-i convingă. Clinton a ajuns pe coasta Carolinei în februarie 1780 pentru a începe pregătirile pentru asediul Charleston, având 14 000 de soldați cu care a atacat orașul. La 12 mai, după un asediu de patru luni, având numai 255 de morți și răniți, a ocupat Charleston, luând 5400 de prizonieri. Pierderea Charlestonului și a întregii garnizoane
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]