8,644 matches
-
din partea anumitor secțiuni ale populației. Astfel, toate societățile sunt compuse dintr-un amestec de grupuri relativ comunitare și relativ asociative, de asociații dependente și mai puțin dependente. Ceea ce diferă este amestecul, iar nu componentele. Figura 7.1. Grupuri comunitare și asociative Grupuri comunitare și asociative Tipuri generale de grup comunitar Grupurile comunitare joacă astfel un rol important în majoritatea societăților, fie direct, fie prin intermediul asociațiilor dependente pe care le ajută să se creeze. Totuși, există diferențe substanțiale între grupurile comunitare, care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
populației. Astfel, toate societățile sunt compuse dintr-un amestec de grupuri relativ comunitare și relativ asociative, de asociații dependente și mai puțin dependente. Ceea ce diferă este amestecul, iar nu componentele. Figura 7.1. Grupuri comunitare și asociative Grupuri comunitare și asociative Tipuri generale de grup comunitar Grupurile comunitare joacă astfel un rol important în majoritatea societăților, fie direct, fie prin intermediul asociațiilor dependente pe care le ajută să se creeze. Totuși, există diferențe substanțiale între grupurile comunitare, care izvorăsc în mare parte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Organizațiile dependente care au fost alcătuite în acest mod au avut deseori succes și și-au extins influența dincolo de cercurile celor cu adevărat credincioși. Relațiile clasiale s-au dezvoltat mai târziu, într-un moment când multe societăți industriale deveniseră întrucâtva asociative, iar forța grupurilor de clientelă sau religioase slăbise puternic. Relațiile clasiale au dus încă de la început la formarea unor organizații structurate, sindicatele; dar sentimentele comunitare au continuat să joace un rol. S-a vorbit adesea de aspectele fraterne și aproape
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a exercita presiune în sprijinul unor cereri concrete; dar aceste cereri au de asemenea rolul de a îmbunătăți statutul general al membrilor. Ca rezultat, sindicatele sunt prin natura lor ambigui: ele se află la mijloc, între polul comunitar și cel asociativ. Într-un fel, ele sunt asociații, dar se află la o distanță considerabilă față de capătul asociativ al axei; sunt totodată și organizații comunitare, dar se situează mult mai departe de extremitatea comunitară decât grupurile religioase. Astfel, triburile, grupurile etnice, grupările
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a îmbunătăți statutul general al membrilor. Ca rezultat, sindicatele sunt prin natura lor ambigui: ele se află la mijloc, între polul comunitar și cel asociativ. Într-un fel, ele sunt asociații, dar se află la o distanță considerabilă față de capătul asociativ al axei; sunt totodată și organizații comunitare, dar se situează mult mai departe de extremitatea comunitară decât grupurile religioase. Astfel, triburile, grupurile etnice, grupările religioase și organizațiile clasiale corespund unor niveluri diferite de dezvoltare socio-economică și se caracterizează prin seturi
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acel moment mai dependente de organizația bisericii decât au ajuns să fie în a doua jumătate a secolului XX; iar dependența lor a rămas mai mare în unele țări decât în altele. În unele țări, sindicatele au dobândit un caracter "asociativ" mai repede decât în altele, apărând și diferențe între grupurile sociale: sindicatele minerilor s-au caracterizat tipic prin "loialități de clasă" mai mari decât cele ale vânzătorilor; sindicatele americane au fost totdeauna privite ca având un caracter mai "asociativ" decât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
caracter "asociativ" mai repede decât în altele, apărând și diferențe între grupurile sociale: sindicatele minerilor s-au caracterizat tipic prin "loialități de clasă" mai mari decât cele ale vânzătorilor; sindicatele americane au fost totdeauna privite ca având un caracter mai "asociativ" decât cele europene; iar loialitatea de clasă care caracterizează sindicatele europene a decăzut în mod vizibil o dată cu ascensiunea "asociaționalismului" (Taylor, 1989: 71-95). Dezvoltări întrucâtva similare au loc în sistemele politice impuse care sunt bine structurate. Rețelele de organizații dependente existente
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Dependența grupurilor clasiale, religioase sau etnice de entitățile tradiționale sau instituționale "paterne" se diminuează astfel treptat chiar în situațiile în care autoritățile sistemului politic fac tot posibilul pentru a-și menține dominația asupra rețelei acestor grupuri dependente. Tipuri de dezvoltare asociativă Sentimentele comunitare nu dispar pentru că, pe de altă parte, asociațiile sunt rareori "pure"; membrii lor sunt rareori legați de grup exclusiv prin intermediul scopului său. Astfel, asociațiile pot fi ordonate din punct de vedere al "asociativității" lor. Majoritatea grupurilor asociative sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltare asociativă Sentimentele comunitare nu dispar pentru că, pe de altă parte, asociațiile sunt rareori "pure"; membrii lor sunt rareori legați de grup exclusiv prin intermediul scopului său. Astfel, asociațiile pot fi ordonate din punct de vedere al "asociativității" lor. Majoritatea grupurilor asociative sunt cele organizate în jurul unei activități specifice, precum apărarea sau promovarea unei opinii sau a unei teme, pe când cele mai puțin asociative sunt cele care protejează persoane (Finer, 1966: 3-5). Într-adevăr, se poate merge și mai departe cu împărțirea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exclusiv prin intermediul scopului său. Astfel, asociațiile pot fi ordonate din punct de vedere al "asociativității" lor. Majoritatea grupurilor asociative sunt cele organizate în jurul unei activități specifice, precum apărarea sau promovarea unei opinii sau a unei teme, pe când cele mai puțin asociative sunt cele care protejează persoane (Finer, 1966: 3-5). Într-adevăr, se poate merge și mai departe cu împărțirea grupurilor care aparțin acestor categorii. Grupurile care apără puncte de vedere sau opinii care sunt în întregime acceptabile culturii naționale sunt de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
protejează persoane (Finer, 1966: 3-5). Într-adevăr, se poate merge și mai departe cu împărțirea grupurilor care aparțin acestor categorii. Grupurile care apără puncte de vedere sau opinii care sunt în întregime acceptabile culturii naționale sunt de cele mai multe ori puternic asociative. Aceasta pentru că, în asemenea cazuri, grupul nu va trebui să facă eforturi substanțiale pentru a câștiga și păstra membri; apartenența va fi o consecință naturală. Mai puțin asociative sunt grupurile ale căror scopuri se opun întrucâtva punctelor de vedere general
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care sunt în întregime acceptabile culturii naționale sunt de cele mai multe ori puternic asociative. Aceasta pentru că, în asemenea cazuri, grupul nu va trebui să facă eforturi substanțiale pentru a câștiga și păstra membri; apartenența va fi o consecință naturală. Mai puțin asociative sunt grupurile ale căror scopuri se opun întrucâtva punctelor de vedere general acceptate. Ele trebuie să facă eforturi pentru a menține apartenența și atunci vor pune preț pe construirea tiparelor de relații sociale care se extind dincolo de scopurile exprimate. Acest
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe construirea tiparelor de relații sociale care se extind dincolo de scopurile exprimate. Acest lucru se întâmplă de obicei cu mișcările sociale discutate mai înainte, precum mișcările feministe, cele de mediu și regionale (Klandermans et al., 1981). Grupurile și mai puțin asociative sunt cele care apără statutul și condițiile de muncă ale persoanelor, în special atunci când acestea constituie minorități. În astfel de cazuri, grupul va fi adesea (sau cel puțin la origine) o asociație dependentă a unui grup comunitar precum o organizație
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mișcările sociale, numărul adepților se împuținează rapid. Totuși, entitățile cele mai politizate se încumetă să își extindă activitățile și devin partide politice. Vom vedea în capitolul 9 în ce măsură pot reuși aceste activități fără o bază comunitară largă. Diferențele dintre grupurile asociative sunt așadar acute. Acolo unde asociațiile sunt numeroase și mai puternice în termeni relativi decât grupurile comunitare, diferențele devin într-adevăr vizibile, întrucât legitimitatea asociațiilor are o sferă de cuprindere limitată. Dacă sunt cu adevărat asociative, grupurile nu pot pretinde
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
largă. Diferențele dintre grupurile asociative sunt așadar acute. Acolo unde asociațiile sunt numeroase și mai puternice în termeni relativi decât grupurile comunitare, diferențele devin într-adevăr vizibile, întrucât legitimitatea asociațiilor are o sferă de cuprindere limitată. Dacă sunt cu adevărat asociative, grupurile nu pot pretinde sprijinul membrilor dincolo de scopul pentru care sunt create; liderii lor vor fi constrânși, iar componența lor poate fluctua. Pe de altă parte, acolo unde sentimentele comunitare sunt puternice nu se pot dezvolta asociații cu adevărat autonome
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin apariția asociațiilor dependente. Totuși, chiar și în astfel de cazuri, asociațiile rămân șubrede dacă sunt preocupate doar de o anumită problemă. De aceea, așa cum am văzut, liderii asociațiilor încearcă în mod firesc să se îndepărteze de capătul cu adevărat asociativ al axei, evidențiind existența unui mod de viață în spatele scopurilor asociative ale grupului lor. Descoperirea acestei evoluții este cea care a dat naștere sugestiei că mișcările sociale, într-o mai mare măsură decât grupurile de interese, au caracterizat multe din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asociațiile rămân șubrede dacă sunt preocupate doar de o anumită problemă. De aceea, așa cum am văzut, liderii asociațiilor încearcă în mod firesc să se îndepărteze de capătul cu adevărat asociativ al axei, evidențiind existența unui mod de viață în spatele scopurilor asociative ale grupului lor. Descoperirea acestei evoluții este cea care a dat naștere sugestiei că mișcările sociale, într-o mai mare măsură decât grupurile de interese, au caracterizat multe din societățile occidentale "dezvoltate", spre sfârșitul secolului XX. Astfel se observă că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ies la lumină cu o forță deosebită, însă impactul real al acestor organizații atinge obiective relativ înguste și nu lansează provocări fundamentale la adresa societății. Multe societăți au un număr din ce în ce mai mare de grupuri de protecție și de promovare cu caracter asociativ, în timp ce, în general vorbind, entitățile comunitare și chiar asociațiile dependente se erodează. Mișcarea este generală. În secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, America și celelalte țări anglo-saxone erau singurele națiuni în care se poate spune că asociaționalismul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de interese și mișcările sociale se realizează adesea în acest mod, deși un asemenea contrast nu se poate susține cu adevărat. Distincția cheie este cea dintre grupurile comunitare, care reprezintă un mod de viață, un tipar de relații, și grupurile asociative, care există pentru a îndeplini un scop. În realitate, distincția trebuie percepută ca fiind o dimensiune: majoritatea grupurilor au simultan elemente comunitare și asociative. Grupurile comunitare încearcă să-și extindă influența, în special când sunt în declin sau, dimpotrivă, când
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cea dintre grupurile comunitare, care reprezintă un mod de viață, un tipar de relații, și grupurile asociative, care există pentru a îndeplini un scop. În realitate, distincția trebuie percepută ca fiind o dimensiune: majoritatea grupurilor au simultan elemente comunitare și asociative. Grupurile comunitare încearcă să-și extindă influența, în special când sunt în declin sau, dimpotrivă, când încearcă să impună noi norme: atunci, ele alcătuiesc asociații dependente. Sistemele politice impuse de tip populist sau comunist trebuie să formeze multe asociații dependente
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai constituie un element important în dezvoltarea grupurilor, inclusiv a asociațiilor. Politicile par, așadar, să se deplaseze mai degrabă spre un punct de mijloc, unde grupurile sunt relativ numeroase dar limitate în privința ariei de cuprindere, decât spre un model complet asociativ. Bibliografie suplimentară Aspectele normative ale rolului grupurilor în societate și chiar o critică generală a teoriei grupurilor se pot găsi la L. Weinstein, "The group approach", în Essays on the Scientific Study of Politics, ed. H. Storing (1962: 153-224). Teoria
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la L. Holmes, Politics in the Communist World (1986: 216-29). Pentru o evaluare a vieții interne a grupurilor, vezi P.M. Blau, Exchange and Power in Social Life (1964). Pentru o analiză mai detaliată a distincției între grupurile comunitare și cele asociative, vezi F. Toennies, Community and Association (ediția Londra, 1955). Capitolul 8 Comunicarea politică și mijloacele de comunicare Introducere În cursul ultimelor decenii, importanța generală a comunicării în viața politică a fost pe deplin recunoscută. Interesant este faptul că această recunoaștere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din acel sistem. De exemplu, când acestea tind să aibă un caracter comunitar, comunicarea privată are loc aproape exclusiv în cadrul fiecăruia din aceste grupuri comunitare, dar și conform caracteristicilor socio-psihologice dezvoltate în cadrul grupurilor. Dacă, dimpotrivă, tiparele grupurilor tind să fie asociative, comunicarea privată va fi mai puțin exclusivă și mai variată, dar poate și mai superficială deoarece este foarte posibil ca membrii asociațiilor să nu se cunoască atât de bine între ei. Comunicarea publică Procesele de comunicare publică, pe de altă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
relativ scurt. Deloc surprinzător este faptul că, așa cum am văzut în capitolul 7, unul din cele mai rapide moduri de a-și atinge acest obiectiv este prin intermediul transferului de legitimitate. Așadar multe partide apar din grupuri preexistente, fie comunitare, fie asociative. Unul din grupurile care sprijină partidele poate fi însăși societatea, națiunea, în același fel cum societatea poate sprijini, așa cum am văzut în capitolul 7, grupurile instituționale precum birocrațiile sau armata. În acest mod, multe partide devin treptat legitime atunci când transferul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în linii mari, influența liderilor asupra dezvoltării partidului este semnificativă, deși, așa cum ar fi sugerat Weber, această influență este cea mai pronunțată în perioadele revoluționare. Privire de ansamblu Partidele politice sunt o trăsătură cheie a societăților moderne. Ele sunt grupuri asociative cu scopuri acoperind toate aspectele vieții sociale și posibil deschise tuturor cetățenilor. Ele au trei funcții principale, aceea de a articula conflictele societale prin crearea legăturilor (în ambele direcții) între oameni și autorități, de a formula politici sau de a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]