2,633 matches
-
unită a Transilvaniei i-a dat României o șansă de a călători la Roma ca să contemple Forul și Columna lui Traian și să-și restabilească identitatea națională. În 1848 au fost două revoluții: în Valahia și în Transilvania. Rușii și austriecii s-au opus și s-a lăsat din nou întunericul. Odată cu izbucnirea Războiului din Crimeea a apărut totuși o licărire la capătul tunelului. Tratatul de Pace de la Paris i-a redat României o parte a Basarabiei. În mijlocul euforiei generale de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îi primește într-un mod copleșitor de prietenesc. Se află acolo și surorile amfitrionului, care vorbesc franțuzește și englezește. Guy îi povestise dinainte despre cumnații lui Drucker. Numai el avea pașaport românesc, dovadă a puterii sale. Ceilalți, unul german, altul austriac, iar celălalt polonez, primiseră doar cîte un permis de sejur. Ei și familiile lor trăiau în umbra lui Drucker. Conversația îl are ca interlocutor principal pe un fost diplomat britanic de stînga. Lui Guy i se solicită părerea despre tratatul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ai Ungariei istorice crescuse de la recensămîntul anterior din 1900 de la 8 742 000 la 10 050 000; Iorga a numit acest lucru "o adevărată binecuvîntare a cerului"200. Austria își guverna partea din monarhia dualistă mai tolerant decît Ungaria, dar austriecii nu erau îngăduitori față de românii din Bucovina. Anaționalii habsburgi reușiseră să copleșească populația românească autohtonă cu ucraineni, evrei, germani, chiar și cu polonezi, iar austriecii reacționau brutal împotriva manifestărilor naționalismului român. Iorga considera Bucovina ca făcînd parte din Moldova. Atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a cerului"200. Austria își guverna partea din monarhia dualistă mai tolerant decît Ungaria, dar austriecii nu erau îngăduitori față de românii din Bucovina. Anaționalii habsburgi reușiseră să copleșească populația românească autohtonă cu ucraineni, evrei, germani, chiar și cu polonezi, iar austriecii reacționau brutal împotriva manifestărilor naționalismului român. Iorga considera Bucovina ca făcînd parte din Moldova. Atunci cînd a vizitat Universitatea de la Cernăuți, rectorul evreu Adler l-a primit cu o ipocrizie vieneză perfectă". În 1909, cînd a încercat să revină, autoritățile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în care trebuie înțelese aceste sentimente, fără să fie nevoie de interpretarea lor de către străini sau ca aceștia să se amestece"10. Soția lui, Regina Maria, o prințesă britanică, era din tot sufletul de partea Aliaților și împotriva germanilor și austriecilor. Ambasadorul austriac, contele Ottokar Czernin, s-a plîns o dată că nu era destul de simpatizat de societatea bucureșteană, rugînd-o pe Regina Maria să-l ajute să fie mai popular; Este îngrozitor de greu să-l faci popular pe un austriac în România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
germanilor și austriecilor. Ambasadorul austriac, contele Ottokar Czernin, s-a plîns o dată că nu era destul de simpatizat de societatea bucureșteană, rugînd-o pe Regina Maria să-l ajute să fie mai popular; Este îngrozitor de greu să-l faci popular pe un austriac în România"11, a răspuns aceasta. Contele Czernin și-a dat seama că Regina Maria va fi cea care îl va domina pe Regele Ferdinand; mai mult, că aceasta va fi un inamic redutabil. Regina a luptat permanent pentru ca România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni sau tătari în Dobrogea, unde se vor stabili aromânii (românii din regiunile Greciei); rămăseseră cîteva grupuri izolate de sîrbi în Banat și de austrieci și polonezi în Bucovina. Țiganii puteau fi găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța națională este pentru națiune cum este cancerul pentru individ; cît timp nu se află acolo, nu te poți gîndi la nimic altceva. Siguranța națională
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din 1910, iar realitățile de acum erau diferite. Teoretic, Iorga împărțea minoritățile în două grupe. Prima avea "drepturi istorice", cum sînt secuii și sașii din Transilvania. A doua avea "drepturi contractuale", adică minoritățile care fuseseră "aduse", ca ucrainenii, evreii și austriecii. Iorga nu era consecvent în definițiile pe care le dădea. Uneori spunea că "România este foarte norocoasă că are pe teritoriul ei o simbioză culturală germană, latină și slavă". Ulterior a uitat de minoritățile pentru prezența cărora România ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atinsese apogeul. Anul 1937 a fost cel în care Pactul de la Versailles începea să se clatine. Mulți români urmăreau cu groază acest proces. Alții din cadrul "Pămîntului nimănui" anticipau cu nerăbdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mulți slovaci, croați sau ucraineni (aflați sub dominație poloneză, ca și lituanienii și chiar și un mare număr de bulgari. Oamenii aceștia așteptau cu nerăbdare prăbușirea lumii interbelice, negîndindu-se prea mult la ce vor aduce în locul acesteia un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că în România se aflau peste 800.000 de evrei, majoritatea acestora (75%, după părerea lui Iorga) fiind înghesuiți în orașe și că evreii din Transilvania, Bucovina și Basarabia erau ostili [României]. Evreii din Transilvania rămîneau unguri, cei din Bucovina austrieci, iar mulți dintre cei din Basarabia erau fie sioniști, fie comuniști. Ceea ce era prea mult pentru România. "Era datoria intelectualilor evrei să recunoască existența problemei, să decongestioneze orașele și să diminueze acest număr pe căi legale, umane și în liniște
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Austria se apropie tot mai mult de Anschluss 30. În iarna 1937/1938, ambasadorul român la Viena (care tocmai fusese chemat în țară) i-a făcut o vizită lui Iorga. Diplomatul român (ca mulți alții din Balcani) îi disprețuia pe austrieci și mai ales pe vienezi. Națiunile balcanice nu văd Austria așa cum este ea zugrăvită în filme ca Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuitînd că Viena poate fi foarte înșelătoare! Cafenelele, teatrele, prințesele și valsurile ei, opera ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tapetată cu afișe pentru Partidul Libertății al lui Jörg Haider: deși Își mărturisea deschis admirația pentru „oamenii cinstiți” din armatele naziste care „și-au făcut datoria” pe frontul de Est, politicianul a câștigat 27% din voturi exploatând anxietatea și nedumerirea austriecilor În fața schimbărilor survenite În lumea lor În ultimul deceniu. După aproape o jumătate de secol de toropeală, Viena - ca și restul Europei - reintrase În istorie. * * * Această carte spune povestea Europei după cel de-al doilea război mondial și Începe, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În tot primul război mondial. Dintre cei 750.000 de soldați sovietici capturați la căderea Kievului În septembrie 1941, numai 22.000 au apucat Înfrângerea Germaniei. La rândul lor, sovieticii au luat 3,5 milioane de prizonieri, În majoritate nemți, austrieci, români și maghiari; după război, majoritatea s-au Întors acasă. Nu e surprinzător, așadar, că Europa postbelică, mai ales În partea centrală și de est, suferea de o acută lipsă de bărbați. În Uniunea Sovietică, numărul femeilor Îl depășea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
colaboraționiștii locali să fie pedepsiți pentru ca viața să-și reia cursul normal. Din 7 milioane de locuitori, 700.000 fuseseră membri ai Partidului Nazist; când războiul s-a terminat, existau 536.000 de membri cu carnet; 1,2 milioane de austrieci făcuseră parte În timpul războiului din efectivele germane. Austriecii erau chiar prea bine reprezentați În SS și În conducerea lagărelor de concentrare. Viața publică și cultura de elită erau dominate de simpatizanții naziști: 45 din cei 117 membri ai Orchestrei Filarmonice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-și reia cursul normal. Din 7 milioane de locuitori, 700.000 fuseseră membri ai Partidului Nazist; când războiul s-a terminat, existau 536.000 de membri cu carnet; 1,2 milioane de austrieci făcuseră parte În timpul războiului din efectivele germane. Austriecii erau chiar prea bine reprezentați În SS și În conducerea lagărelor de concentrare. Viața publică și cultura de elită erau dominate de simpatizanții naziști: 45 din cei 117 membri ai Orchestrei Filarmonice din Viena erau naziști (În timp ce Filarmonica din Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naziști: 45 din cei 117 membri ai Orchestrei Filarmonice din Viena erau naziști (În timp ce Filarmonica din Berlin număra doar 8 membri de partid din 110 muzicieni). În aceste condiții, Austria a scăpat surprinzător de ușor. Din cei 130.000 de austrieci investigați pentru crime de război, 23.000 au fost puși sub acuzare, 13.600 găsiți vinovați, 43 condamnați la moarte și numai 30 executați. Circa 70.000 de funcționari publici au fost demiși. Cele patru puteri aliate au stabilit În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Între naziștii „vinovați” și cei „mai puțin vinovați”. Cei din urmă, În număr de 50.000, au fost amnistiați anul următor și repuși În drepturile civile. Cei dintâi, maxim 42.000, aveau să fie cu toții eliberați Înainte de 1965. După care austriecii au uitat, pur și simplu, ce legătură aveau cu Hitler. Flirtul cu naziștii a fost iertat atât de ușor În Austria și fiindcă interesele locale convergeau asupra necesității de a ajusta trecutul recent: conservatorul Partid Popular, moștenitor al Partidului Creștin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu mai puteau fi amânate mult timp. În primul rând, problema fundamentală a proviziilor alimentare nu era Încă rezolvată. Penuria de hrană era generalizată, cu excepția Elveției și Suediei. Numai rezervele UNRRA, făcute În primăvara anului 1946, i-au salvat pe austrieci de la Înfometare În cele 12 luni care au urmat. Aportul caloric În zona britanică a Germaniei a scăzut de la 1.500/zi/adult la jumătatea lui 1946 la 1.050 la Începutul anului 1947. Italienii, care au suferit doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca avangardă revoluționară. Italia era și ea administrată printr-un sistem de favoruri și funcții care semăna oarecum cu Proporz, cu toate că avantaja puternic una din părți. Dacă Italia a dobândit stabilitatea politică În schimbul unui nivel intolerabil de corupție publică, pentru austrieci costul a fost mai puțin evident, dar la fel de pernicios. Un diplomat occidental compara Austria de după război cu „o operă interpretată de dubluri” - și nu se Înșela. În urma primului război mondial, Viena și-a sfârșit cariera de capitală imperială; În timpul ocupației
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și ea coruptă În felul ei. Aidoma Italiei, Își cumpărase siguranța cu o doză masivă de uitare națională. Însă, În vreme ce majoritatea țărilor europene - mai ales Italia - puteau invoca un mit al rezistenței naționale Împotriva ocupației germane, experiența de război a austriecilor nu se preta la astfel de interpretări. și, spre deosebire de vest-germani, ei nu fuseseră constrânși să recunoască, nici măcar formal, crimele comise sau Îngăduite. În mod bizar, Austria semăna cu Germania de Est, și nu numai prin birocrația monotonă a instituțiilor publice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
foarte modernă. În regiunea bască din nordul Spaniei, În rândurile minorității catolice din Irlanda de Nord, În Corsica și În alte părți, vechile nemulțumiri s-au transformat În revolte violente. Nu era o experiență nouă pentru europeni: naționaliștii flamanzi din Flandra și „austriecii” de limbă germană din Alto Adige În Italia (fostul Tirol de Sud) protestau de mult Împotriva condiției lor „supuse”, recurgând, după caz, la graffiti, demonstrații, atacuri, bombe și chiar la urna de vot. În anii ’70, problema Tirolului de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
știri al televiziunii maghiare din 10 septembrie care va fi răspunsul guvernului dacă acești oameni Încep să se deplaseze spre vest, ministrul de Externe maghiar Gyula Horn a răspuns: „Îi vom lăsa să treacă fără multă tevatură și presupun că austriecii le vor da drumul”. Ușa spre Vest era În mod oficial deschisă: În următoarele 72 de ore, 22.000 de est-germani s-au năpustit În Occident. Autoritățile est-germane au protestat cu furie: gestul ungurilor reprezenta o Încălcare a acordului de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țărani slavi din nordul rural al Ungariei. Orășenii din regiunea slovacă erau preponderent germani, unguri sau evrei: nu Întâmplător, cel mai mare oraș din zonă, o conurbație pe Dunăre la câțiva kilometri de Viena, era cunoscut sub numele Pressburg (pentru austrieci) sau Pozsony (pentru unguri). Abia la apariția În 1918 a Cehoslovaciei independente, În care au fost Încorporați oarecum fără voie și slovacii, el a devenit al doilea oraș al noului stat, sub numele Bratislava. Cehoslovacia interbelică era democratică și liberală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
criminali”, „drogați” și alte „drojdii ale străinătății” care le invadau acum patria. Pentru a evita o ciocnire cu legea, Haider s-a abținut de la orice gest care l-ar fi făcut să pară un nostalgic al nazismului. Cel mai adesea, austriacul Își dezvăluia prejudecățile (ca și Jean-Marie Le Pen) În mod indirect - de pildă, orice lucru supărător În viața publică era ilustrat de oameni ce erau, Întâmplător, evrei. Dar țintele predilecte, pentru el și suporterii lui, erau cele recente, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca și Jean-Marie Le Pen) În mod indirect - de pildă, orice lucru supărător În viața publică era ilustrat de oameni ce erau, Întâmplător, evrei. Dar țintele predilecte, pentru el și suporterii lui, erau cele recente, cum ar fi Uniunea Europeană: „Noi, austriecii, nu ar trebui să dăm socoteală Uniunii Europene, nici Maastrichtului, nici unei idei internaționaliste sau alteia, ci numai patriei noastre”. În alegerile parlamentare din 1986, partidul lui Haider a câștigat 9,7% din voturi. Patru ani mai târziu, el urcase la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]