95,569 matches
-
Și a fost sîmbătă și a fost după Sfînta Liturghie De la mânăstirea Acoperămîntului Maicii Domnului Și noi, pelerinii, Alfred, Olysia și pruncul Nicholas Căutînd tot mai adînc în pădure Paraclisul Sfîntului Serafim de Sarov. Din mica încăpere din lemn se auzeau Susurul unui rîu tînăr, litaniile rugăciunii. Am așteptat afară, sub bolta verde a pădurii. Din micul schit au ieșit trei copii Purtînd încă pe buze mierea rugăciunii Iar pe chip aura ei. Cum vă cheamă? i-am întrebat. Andrei, Luca
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
de frig și oamenii aceia de douăjde bancnote de frunze bacșiș ancorați la valize... Cele mai mari remușcări din anul acesta : așternuturi de stâncă și pământ...forme de relief tot mai nesigure de la înălțimea ultimului catarg. BARBECUE În cartier se auzea doar melodia Cine a lăsat câinii afară !? și ocrotitorii nemiloși ai ursului panda strigând lozinci anti-globalizare. Scuturau din lanțuri și băteau în tobe din piele udă de câine. De pe balcon, pisica s-a întors cu o frunză proaspătă din cea
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
acestea: Cresc ierburile pălămidei,/ Cucută crește și susai/ în cele biete brazde două,/ Dar nu le-aș da în schimb pe nouă/ Grădini ale Semiramidei/ Ori nouă parcuri din Versailles!" Sau care, deplîngîn- du-și existența migratoare, ne face să auzim un ecou anticipativ al Baladei chiriașului grăbit. Studiile dedicate poeziei umoriste aparțin unui bovaric al genului, care încerca să-l practice el însuși, inclusiv - cum s-a văzut - în cadrul auster al lucrării sale de diplomă. Recidivele nu vor întîrzia să
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
cu iz de busuioc. Stiletul ironiei, în cazul lui Mihu Dragomir, vizează poza infatuată a poetului și elanurile lui "combative": Aleargă pe cîmpie iar crivățul hain, amarnic scuturîndu-și străbunele cojoace. Dar mie nici nu-mi pasă! în timpii care vin aud cum grîul crește și pîinea cum se coace. Luînd în piept stihia, eu merg de ger niznai cînd polul nord cu urlet asupră-ne coboară; deodată mi se pare că sînt în luna mai și-ngîn în șoaptă stihuri ce-am
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
mărturisit de-a lungul veacului lor. Firul acesta mi-a virgilat interpretările fascinate de macondinul al cărui corp nu avea nici un milimetru neacoperit de tatuaje și care nu se putuse integra familiei lui, protomasculul a cărui respirație vulcanică se putea auzi prin toată casa. Sîngele vărsat în liniile tatuajelor ce se desfac îmi închipuiau o comunicare miraculoasă, o empatie sanguină ce continua să izvorască chiar și după ce sursa i se închisese. Úrsula Iguarán se întoarce la izvorul acum uscat al firului
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
îți mîngîie fruntea ca o piatră umedă. ar arunca-o în geamul ospiciului să respire în voie nebunia. cînd îmi citește scrisorile mila din ochii ei ar putea hrăni un orfelinat întreg. ,rău mai trăiți domnilor" i se pare că aude în somn, departe de coapsele sulamitei și de părul cînepiu al margarethei revărsat peste caseta cu bijuterii mincinoase. ar spăla cu leșie alămurile unei vieți liniștite să nu te mai lege nimeni ca pe-un tîlhar de codru dacă duci
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
fondatorii doctrinei, care ar fi fost, pasămite, denaturată de urmași. E o tentativă sortită eșecului. Nimic nu poate fi denaturat dacă nu conține morbul denaturării. în chiar clipa așternerii pe hîrtie a sintagmei "dictatura proletariatului", mitralierele, neinventate încă, s-au auzit deja răpăind. Marx și Engels n-au crezut că societatea fără clase se va instaura printr-o bătaie cu flori. S-a schițat, în anii declinului, o cosmetizare a doctrinei, prin căutarea în cuprinsul ei a unor oaze de adevăr
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
a tehnoredactoarei) a dictat eliminarea, din toate cărțile în curs de apariție, a imaginilor de biserici. Patru asemenea imagini figurau în capitolul 24 al Alfabetului de tranziție. S-a impus așadar o nouă culegere a capitolelor 24-27. "- Ce se mai aude cu cartea ta?", îl iscodeau pe Cazimir amicii. "- Străbate un moment de reculegere", răspundea cel întrebat. O dictatură poate să-ți permită orice, dar niciodată să uiți că-ți permite. Mici insule de normalitate supraviețuiau într-un ocean al aberației
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
O mai ții minte pe Iulia, tristețea și nedumerirea noastră? Iulia te iubea mai mult pe tine, ăsta e adevărul adevărat, deși n-ar trebui să ne dăm mari cu asta... Unde ești? Unde mai rulează poantele tale năucitoare? Am auzit că a murit taică-tu și toate orele noastre s-au răsucit în ochii mei ca un film mut. Te-am rănit de multe ori. M-ai rănit și tu. N-am putut să-mi aduc aminte de ce și pentru
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
am scos din necunoscut. (0*) Și te-am tras în țeapă. (!) * semnu' ptr mulțimea vidă De ce scriu ștrumfii Pentru că am bîntuit coridoarele Casei Scînteii cu o funie cenușie de nesperanță răsucită la gât Pentru că am disperat în fața bancomatelor Pentru că am auzit broaștele orașului în aurolaci și aurolacii în canale într-un musical-horror adevărat care crapă țeasta literaturii și face din tot neoexpresionismul o cîrpă Pentru că am dus la bun sfîrșit un proiect personal făcut din gunoaiele timpului meu, cu față umană
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
urlă Pentru că am așteptat inutil Salvarea și ea a venit Pentru voi toți și pentru mine Și ne-a întrebat cîți bani avem în bancă. Ștrumfii alunecă pe gresia udă Cînd a alunecat Zveruța pe gresia udă, cînd i-am auzit capul izbindu-se de ea, am simțit că mor. De ce să mi se fi întîmplat una ca asta? Domnica plîngea în baie cu ea Și eu îmi mușcam mîinile la locul faptei. De ce? De ce? Din cauza gîndurilor rele ale amicilor? Dar
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
mă iubești - îți cunosc fiecare bucățică din trup mai bine decît am fi făcut-o împreună. n Ștrumfii își scriu scrisori pe șervețele (2) Și fași, îăi, Jăms Dinu' ghenerației & președintele Baudelaire? Care mai e atmosfera în nordul sălbatic? Am auzit că popi fotbaliști trag pe cruce măicuțe întoarse din State și că noaptea seceră pădurile mai rău decît Gloria 2... Umblă după tine toți bodyguarzii ștabilor din localitate? Pentru că scrii în ziarul local articole suprarealiste & toți se simt vizați? Așa
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
în găurile capacelor de canal (cele cu găuri sînt cele cu ghinion) culorile orașului, plecase ea și nu mai era nimic de privit - Eram că una din acele păpuși sinistre, cu X-uri în loc de ochi. Din capătul străzii Mecet se auzeau - foarte încet, surdinizate de zăpadă murdară - tînguirile stranii ale țigăncilor (fiaaaareeee vechi, fiaaaareee vechi cumpăr), care mă emoționează atît de mult, aproape la fel de mult că micile anunțuri de pe stîlpi ( pierdut broscuța țestoasă de Florida - în tratament - găsitorului recompensă substanțială) care
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
măslinilor, mă sfărâm în murmurul abia deslușit al acestei amieze cu greieri mulți, decad, provincial și periferic, din greaca și din latina clasică, în dialectul vulgar al unei mierle. DIMINEA}| ROMAN| E-o dimineață atât de clară și calmă, încât aud, ca pe niște clopoței de argint, tresăltând, ding-ding, sânii unei fete care aleargă, foarte departe de mine, pe strada asta lungă, pustie, printre arcadele-nalte, confundată de rouă cu o cărare pierdută-n ierburi. F O R UM Iată și
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
în acel loc în care oasele închipuirii înroșesc asfaltul. peste cîmpuri și dealuri fosforescente, unde mișcările cresc în delăsare. se vedea cum îngerul traversează pe zebră norii de cîrpă. cum se lasă o grindină în urechea ce încearcă să-l audă. peste ochii goi, peste brațele înfipte în pămînt. peste iarba cu lanțuri la picioare. intrați în castelul de ceară, în care tropăiesc în cadențe cîrtițele lumii. unde rădăcinile abia mai țin de mînă lumina. rătăciți în marsupiile îndoielii, seara închidem
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
iarba cu lanțuri la picioare. intrați în castelul de ceară, în care tropăiesc în cadențe cîrtițele lumii. unde rădăcinile abia mai țin de mînă lumina. rătăciți în marsupiile îndoielii, seara închidem pleoapele amniotice cu yale de pămînt. să nu se audă tumultul, pocnetul de dric al pulsului. străzile cu siluetele uscate, cu unduiri ce se adîncesc din loc în loc. lipite, absență lîngă absență, la pas cu realitatea din închipuire. moartea-i încă vie în noi treacă de la noi și paharul
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
nevroză, un simptom maladiv care conduce la strategii ilicite de eludare a poveștii. Totuși, dintr-un motiv de neînțeles, autorii unor asemenea ficțiuni (s-o spunem pe șleau: necinstite!) se socotesc superiori autorilor de ficțiuni cinstite. Chiar săptămîna trecută am auzit la radio un așa-zis filosof (în baza considerațiilor de mai sus, toți filosofii sunt așa-zis filosofi) vorbind disprețuitor despre scriitori! Ne aflam pe terasa cabanei de lemn în care fuseserăm găzduiți, undeva mai la deal și în dreapta, la
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
grădinile unor săteni. Ne lătrau cîinii ca pe urs. Dacă vedeam vreun om în ogradă, îl întrebam cum ajungem la stînă și el ne spunea părerea lui. Pe urmă am trecut pe sub o linie electrică de înaltă tensiune și am auzit cablurile sfîrîind, din cauza umezelii aerului. Le-a auzit și Florin. Ne întrebam unul pe altul care ar putea fi cauza acelui fenomen. În fine. Stîna nu era propriu-zis în afara satului, ci la marginea lui. De fapt, nu era propriu-zis stînă
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
urs. Dacă vedeam vreun om în ogradă, îl întrebam cum ajungem la stînă și el ne spunea părerea lui. Pe urmă am trecut pe sub o linie electrică de înaltă tensiune și am auzit cablurile sfîrîind, din cauza umezelii aerului. Le-a auzit și Florin. Ne întrebam unul pe altul care ar putea fi cauza acelui fenomen. În fine. Stîna nu era propriu-zis în afara satului, ci la marginea lui. De fapt, nu era propriu-zis stînă, ci gospodăria unui sătean care avea în ogradă
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
animalele. Era încălțat cu niște cizme de cauciuc. Am considerat gestul lui drept o invitație și l-am urmat, pășind cu prudență, ca nu cumva vreun cîine dezlegat să sară la noi. Cîinele lătra de undeva din spatele casei, l-am auzit mai tîrziu. În grajd, oile se înghesuiseră unele în altele, ca să se încălzească (mi-am zis). Nu știu de ce stăteau așa. Oare există vreun animal mai blînd decît oaia? Mieii fuseseră separați într-o îngrăditură de scînduri. Din cînd în
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
zilele noastre. Totuși, se afla în plin centrul capitalei, circulau și pe vremea aceea destul de multe mașini. Cînd s-a hotărît, a închis ochii și pășit, ca și cum s-ar fi aruncat într-o bulboană. Șoferul a pus frîna, s-a auzit scîrțîitul acela caracteristic, de cauciuc pe asfalt, care precede orice accident de circulație. Apoi, liniște. Așa ar trebui să fie - în proză. În realitate, circulația a continuat, cei mai mulți și-au văzut de drum. Omul de la volan a coborît ținîndu-se de
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
din anii adolescenței. în ediție, m-am gândit a păstra ceva din parfumul epocii. Poate am greșit. În același scrupul nu am dus la limită aplicarea normelor actuale de ortografie și ortoepie, spre a nu răpi cititorului posibilitatea de a auzi mesajele caragialiene așa cum fuseseră scrise. Dar în acest mod m-am atins cât mai puțin de integritatea textului. Nu am procedat așa însă când, neintervenind, textul ar fi apărut obscur. O fidelitate care m-a costat în ochii cronicarului, cărțar
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
lui Mircea Nedelciu, exponent de frunte al postmodernismului literar românesc, de a fi înțeles cel dintîi adevărata semnificație a Partidului Liber-Schimbist și de a-i fi acordat, în martie 1990, acolada lui fraternă: ,Cei care doar ați rîs cînd ați auzit de înființarea acestui partid vă veți mai aminti de el în fața urnelor și mult timp după aceea."2) Dimensiunea ,citațională" a Partidului Liber-Schimbist îl atașează postmodernismului în chipul cel mai elocvent cu putință. Partidul ia naștere prin expansiunea unui citat
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
în Gara de Nord, în fața Biroului de informații. Ana-Cristina i-a anunțat senină pe ceilalți că ea și Albert nu mai merg la Costinești, ci se duc la Orșova, să înoate în Dunăre. Fetele au pufnit în râs, ca și când tocmai ar fi auzit o glumă reușită. Cornel a rămas cu gura căscată. Ce sminteală i-a mai trecut Anei prin cap? Curând s-au convins că ei doi vorbiseră serios. S-au despărțit: de o parte Mona, Dora și Cornel, au plecat sau
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
lui Albert, îl chema Hans și n-avea mutră de șvab, de neamț, ci de grec, brunet, cu nasul coroiat, arăta ca o cioară care căpătase brusc chip de om, Mein Got, Mein Got! s-a lamentat el când a auzit ce gânduri le încolțiseră în minte bieților copii, dar e primejdios, zău! a exclamat. Dar tot el s-a schimbat, a întors-o, zicând: În fond, vă dau dreptate, sunteți tineri, aveți tot viitorul în față, iar aici, în rahatul
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]