3,148 matches
-
care împreună cu contrafișele formează arcade decorative semicirculare, ce lasă o bună impresie ochiului atent la proporționări. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din bârnele mai lungi din partea superioară. Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă protectoare împotriva intemperiilor, această tehnică fiind probabil „invenția” târzie a unui meșter local, întrucât o întâlnim și la biserica din Bălcești. Ancadramentul portalului exterior este format din usciori din
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
Cluj, a fost descoperită o așezare fortificată din Neoliticul mijlociu, prevăzută cu u șanț, valuri de pământ și palisade, alături de o necropola de inhumație și un bogat inventar funerar. La Parta au fost descoperite case cu formă rectangulară, realizate din bârne și lipitură din lut. Cele mai mari se întindeau pe 80 de metri pătrați. În centrul așezării de la Parta a fost găsită și o piață centrală, având un sanctuar, cu altar monumental și o statuie a Zeiței-Mame cu corespondent masculin
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
în 1791, dar tradiția că ea a fost precedată de un lăcaș anterior, are motive de temei. În harta corespunzătoare acestei zone, realizată în cadrul Ridicării topografice iozefine (între 1764-1785), este deja figurată aici o biserică. După 1863, din dorința înnoirilor, bârnele lăcașului au fost tencuite, răpindu-i-se astfel înfățișarea originară. Se poate remarca însă aici singurul exemplu de decor țărănesc realizat în tencuială. Rozete și flori, soare cu chip omenesc, cruci, reprezentări datate: 1873, 1871, 1878, sunt închipuite în stuc
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
acea porțiune de perete. Pereții sunt acoperiți cu ștergare, icoane, iar ferestrele au fost lărgite. Construcția se prezintă în rest în stare bună, atât la nivelul bazei, edificiul fiind ridicat pe o bază înaltă de piatră, cât și la nivelul bârnelor.
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
ce însoțește râul. Satul Surduc este atestat ca având biserică veche încă în conscripția de la 1733 a episcopului Inocențiu Micu-Klein. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită în anul 1758 pe o temelie de piatră, din bârne de stejar clădite în tehnică Blockbau, prin îmbinarea la capete a grinzilor în cheotori drepte și în coadă de rândunică. Biserica este amplasată în mijlocul satului pe o înălțime ce domină valea. Între bisericile de lemn din stânga bazinului Arieșului, edificiul face
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
elegante, realizate din arce sculptate, fixate prin cuie de lemn la întâlnirea cu cununa și stâlpii de susținere. Parapetul este realizat din scânduri traforate cu modele de pești și cercuri. Ușa de la intrare are partea de sus arcuită prin decuparea bârnei, ce susține ușorii laterali. Foarte valoroasă este pictura interioară, realizată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de meșteri anonimi. Iese în evidență și iconostasul, prin icoanele împărătești și medalioanele în formă de inimă. Biserica păstrează și un
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
datată din anul 1777. A ars pe data de 3 octombrie 2009. Se păstrează ruinele carbonizate. Reprezentativă pentru zona etnografică Codru, biserica avea spațiul interior împărțit după canoanele bisericești în trei încăperi: pronaosul, naosul și absida altarului. Pereții erau din bârne așezate orizontal, materialul folosit pentru acestea fiind obținut, conform tradiției chiar de pe locul unde a fost contruită biserica. Pereții din lemn erau așezați pe un postament din piatră de râu. Întrarea în biserică se făcea pe latura de vest. În fața
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
Samaritean, plasată pe boltă, printre scene din „Vechiul Testament”, ca „figură” a lui Iisus. Celelalte teme sunt alese în special pentru sensul lor moralizator: Pilda fiului risipitor, Pilda fecioarelor, Iisus eliberează femeia adulteră, Pilda Samaritencei la fîntînă, Pilda „cu paiul și bârna”, Pilda orbilor. Dintre minuni sunt alese numai scene de vindecări, iar dintre praznice, numai Învierea lui Lazăr. Trebuie subliniat faptul că ciclul marilor sărbători este fragmentar ilustrat, iar ciclul Fecioarei și cel al copilăriei lui Iisus lipsesc din iconografia naosului
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
fiind puțină, nu s-a putut construi biserică, neputându-se vorbi aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
oficiul parohial. În parohia Someșu Rece există și credincioși aparținători cultelor baptiști și penticostali, cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse în „cheotoare nemțească”, și așezate temeinic pe piatră de râu. Planimetric, biserica evidențiază aceeași formă rectangulară ce înscrie pronaosul și naosul, continuate de altarul poligonal, cu pereții retrași și unghi în axă. Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de intrare în biserică și la nivelul cheii de boltă. Pictura: Biserica din satul Someșu Rece, a fost frumos și bogat decorată, dar nu de Dimitrie Ispas, cum apare în mai multe surse. Dimitrie Ispas a făcut un tablou
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
inscripție din naos (peretele nordic) ar fi avut următorul conținut: "Această Sfântă [Biserică s-] au zugrăvit [la anul] 1768... și fiind titor Onuț Ignat... Baic Ștefan și [zu] gravi Dumitru, Gri [gore] "... restul inscripției rămânând cu totul șters, până la lemnul bârnei. Patrimoniul: Stranele vechi ale monumentului au fost duse la Alba Iulia acum aproximativ 35 de ani. În patrimoniul bisericii se mai păstrează câteva cărți vechi de secol XIX,restul fiind transferate la Cluj. Starea de conservare: Șindrila datează din 1974
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
au finalizat lucrările de protejare a construcției, prin igienizarea perimetrului și construirea în jurul acesteia a unui mic canal de scurgere a apelor pluviale. De asemenea, au fost edificate scări de acces până la intrarea în biserică și tratat acoperișul, cât și bârnele la exterior cu o soluție anticorozivă. Biserica este folosită de credincioși doar în ziua de Rusalii a fiecărui an.
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
acestui muzeu.” La redeschiderea bisericii, conducerea muzeului a anunțat că intenționează s-o repună în circuit, să o sfințească și ocazional să se celebreze slujbe sau chiar cununii și botezuri. Biserica este o construcție religioasă cu plan dreptunghiular realizată din bârne de stejar. Temelia este făcută în piatră de râu, iar tehnica în care a fost realizată este fără liant. Acoperișul în patru ape are o învelitoare trasă la cuțitoaie și îmbinată în nut și fede. Șarpanta în patru ape cu
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
cuțitoaie și îmbinată în nut și fede. Șarpanta în patru ape cu turlă (și 4 turnulețe) este realizată în lemn de brad prin căpriori fixați pe cosoroabe. Biserica are podea din scânduri și pereți realizați în tehnica cioplitului și îmbinarea bârnelor de stejar. Muzeograful Georgeta Stoica a afirmat: Biserica de lemn din Turea este monument istoric, ea având codul B-II-a-A-18994 (biserica face parte din ansamblul Muzeului Satului și are codul acestuia). Ea Turea reprezintă singura biserică care face parte din ansamblul
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
zid. Încăperile sunt așezate de la vest la est, în ordine: pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi, ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate din lemne crepate în două. "„Bârnele îs închiate în clești cu cuie di lemn.”" Ele sunt așezate două câte două într-un singur
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi, ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate din lemne crepate în două. "„Bârnele îs închiate în clești cu cuie di lemn.”" Ele sunt așezate două câte două într-un singur rând. Trecerea de la un rând la altul nu se face prin chetoare ci prin cepuri de
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi, ridicați din patrusprezece rânduri de bârne fasonate din lemne crepate în două. "„Bârnele îs închiate în clești cu cuie di lemn.”" Ele sunt așezate două câte două într-un singur rând. Trecerea de la un rând la altul nu se face prin chetoare ci prin cepuri de lemn. Cei trei meșteri au ridicat biserica
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
, comuna Sălățig, județul Sălaj, considerată de comunitate "veche și pe calea dărâmării" "și-a trăit traiul" până în anii '50 când, fiind într-o stare avansată de degradare a fost demolată, bârnele fiind tăiate și folosite ca lemne de foc. A fost cuprinsă în studiul lui Leontin Ghergariu, ce a vizitat biserica, stabilindu-i planimetria. Cimitirul vechi din centrul satului păstrează încă urmele vechii bisericuțe. Piciorul mesei altarului, și azi în picioare
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
o biserică mai veche, tot în cimitirul satului, unde a fost, de altfel, așezată și aceasta. Vechea biserică a fost vândută parohiei din satul Dângău Mare în 1864. Biserica fusese construită, în satul Sebeș (azi Valea Drăganului) la 1750, din bârne de stejar, cu îmbinările drepte sau în „coadă de rândunică”. Are următoarele dimensiuni: pronaosul (3,53/5,86), iar naosul (6,10/5,86); altar poligonal cu pereții retrași. La strămutare a fost modificată prin adăugarea, pe latura sudică, a
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
de numeroase descoperiri arheologice, constând în ceramică, monede și obiecte de podoaba. O altă așezare din secolele IV-V d.Hr., compusă din șapte locuințe a fost cercetată în zona Curții Domnești. Fiecare locuința are o încăpere cu pereți din bârne și un cuptor de ars ceramică. S-a găsit ceramică lucrata cu roată, dar și cu mâna, precum și o fibula de bronz. Putem considera că aici era o comunitate săteasca autohtonă continuotoare a comunității daco-romane. Cercetările efectuate din zona Băncii
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereții erau ridicați drepți, din bârne cioplite în patru fețe.
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
din Saca de către cei din Belejeni. Strămutarea lăcașului este consemnată pe un Minologhion. Bogdan Simion din Belejeni scrie că biserica satului „s-au făcutu Bogdan Ioan cu feciorii Bodan Luca și Bogdan Costu și Bogdan ...” Construcția respectivă a rămas cu bârnele aparente până în 1835 când, timp de 27 de zile, cum spune o altă însemnare dintr-o Cazanie tipărită la Râmnic, a fost tencuită atât în interior cât și în exterior. Nu se știe dacă biserica a fost sau nu pictată
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
4,60 m. Pereții decroșați ai altarului sunt cu ceva mai lați de 2 metri. Este deci o construcție de proporții modeste, încât nici problemele tehnice legate de construirea ei nu au fost deosebite, cheotori drepte și console din două bârne. Turnul se ridică deasupra pronaosului. Are baza căptușită cu scânduri de brad, coiful piramidal și bulbul continuat cu săgeata fiind învelite cu tablă. Nemaiîntâlnite la alte construcții de genul acesta sunt „lavițele”, zidite în interior pe lângă pereții longitudinali. Aceste lavițe
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]